8,426 matches
-
locuia hangiul, după cum mai exista un grajd ce putea adăposti 7 - 8 cai, și o șură pentru căruțe. Hanul desfăcea către clienții săi permanenți sau ocazionali, în medie 250 de vedre de vin și 9,5 vedre de rachiu. «Onor» conții și contesa nu locuiau aici, ei aveau domicilul fie la Cluj, la Oradea, fie la Budapesta, fie la Viena sau în alte mari orașe de pe întinsul imperiului. Aveau în schimb oameni de încredere care le administrau averile obținând randamente ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Transilvania care nu-i aparținea, imperiului habsburgic: Majestății sale Chesaro-Regale, Domnului nostru Francisc al II-lea, Împăratului Glorios al Imperiului Roman și al Germaniei, Regelui Apostolic al Ungariei, și al Boemiei, Arhiprințului Austriei, Prințului de Burgundia, Marelui Principe al Transilvaniei, Contelui de Tyrol și al Secuilor, Prințului nostru ereditar și Celui mai milostiv Domn al nostru, etc., etc., etc., dar ne oprim aici pentru că nici măcar hârtia nu mai suportă atâta jalnică obediență. Dar ceea ce n-a realizat un Mihail Teleki atunci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Despre toate acestea ne informează eruditul istoric Florin Constantiniu în recenta sa lucrare «O istorie sinceră a poporului român» ed. a II-a revizuită și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, 1999. De aceea la plecarea dintre cei vii la1778 a «excelenței sale» contele Iosif Teleki de Szek, iobagii celor două Cârțișoare, i-au cântat atunci în zorii zilei când se cântă Cocoșdaiul, prohodul lor de adio: Te du! Te du! Adio! Și fără revedere! Departe, tu departe te du din țara mea! Demonii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din partea acestora, desființarea dijmelor, a dărilor și a corvezilor de tot felul. Bineînțeles că hotărârile Adunării de la Blaj acceptate în Dieta Transilvană din 6/18 iunie 1848, au fost primite cu bucurie și cu satisfacție și de iobagii de pe domeniile conților Teleky, care cuprindeau între altele și satele noastre, Oprea Cârțișoara și Streza Cârțișoara. Și totuși problema nu a fost complet rezolvată. Iobagii urbariali e drept, au fost eliberați din sarcinile feudale, au devenit țărani liberi și proprietari pe pământurile lor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de Jos și cuprindeau zonele forestiere din Cârțișoara, Scorei, Bruiu, Feldioara, Porumbacul de Jos și Porumbacul de Sus. 4. Ocolul Silvic Pădurile statului erau administrate separat, de Ocolul Silvic înființat în anul 1900, având sediul în fostul conac boieresc al contelui Teleky, azi clădirea primăriei Cârțișoara. Din informațiile obținute de la pădurarul Căpățână Ion, contemporan cu evenimentele, ocolul acesta a funcționat aci pănă în 1940 și se ocupa cu precădere de exploatarea și refacerea fondului forestier din zonă. Aceste păduri fuseseră preluate
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de o sută de ani, atunci după lichidarea Glăjăriei. Moara de hîrtie. Despre această mică intreprindere domenială ne dă oarece lămuriri cercetătorul Bujor Surdu în Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, Vol VIII/1964, Ed. Academiei Republicii Populare Române, astfel: «Contele Teleky Iozsef a început să clădească prin 1730 o moară de hîrtie pe moșia sa din Oprea Cârțișoara. În 1739 se prelucrau aci 26 de măji de zdrențe pe an, realizându-se 100 legături de hîrtie. În 1754, intreprinderea și-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nu îmbrățișează decât o perioadă așa de scurtă, presărată de toate urgiile posibile, invaziuni și ocupațiuni străine, incendii, molime, Iașul atinge, pe la mijlocul secolului trecut, o strălucire care în circumstanță poate fi privită ca o adevărată minune. Încă pe la 1785, abatele conte d'Hauterive, fost secretar al prințului Alexandru Mavrocordat și care a lăsat multe relațiuni interesante, deși destul de aspre uneori, despre Iași și despre Moldova, spunea în memoriile sale: Înfrumusețindu-se prin stabilirea în el a atâtor boieri (care la acea epocă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
intelectual, al ieșenilor". Tot așa consulul german Wilhelm Kotzebue (autorul romanului Lascar Viorescu și al unor însemnări personale despre Moldova) care n-are decât cuvinte calde pentru aspectul încântător al Iașului și pentru poziția lui plină de pitoresc. Tot așa contele rus Demidoff, ginerele lui Jerôme Bonaparte, care în însemnările despre călătoria sa în principatele române, ilustrate și ele de mâna de maestru a lui Raffet, are, vorbind de Iași, de frumusețile lui, de poziția lui, de monumentele lui, de strălucita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
la universitățile Iași, București și școlile militare din țările române[1], [7], [8],[11]. Perfecționările continuă și la 2 iulie 1900 presă mondială anunță: “nașterea marelui miracol german”, adică în acea zi se înalță în aer , LZ-1 primul dirijabil al contelui Ferdinant Zeppelin. Aeronavă avea dimensiuni impresionante: lungimea 128 m, diametrul 11,6 m și era propulsata de două motoare cu elice a câte 15 CP fiecare,realizând o viteză de aproape 30 km/h. „Zepelinomania” progresează rapid. După primul război
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
din Valahia <endnote id=" (387, p. 71)"/>, din Banat <endnote id="(387, p. 111)"/> și din alte regiuni ale Europei Est-Centrale. În schimb, traversând Moldova În 1785 pentru a lua În primire postul de secretar la curtea domnească de la Iași, contele Maurice d’Hauterive remarca „extraordinara politețe” pe care o manifestau oamenii de rând anume „la vederea unui bărbat care pare să fie unul dintre apropiații domnitorului” <endnote id="(387, p. 167)"/>. La rândul său, Alexandre Jean de Ribeaupierre descria astfel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acvilin consti- tuie regula, și nu excepția”. În schimb, „printre adevărații semiți (cum ar fi beduinii puri, necorciți), această formă de nas nu apare mai deloc” <endnote id="(661, p. 83)"/>. 2. Păr, barbă și perciuni rituali În anul 1787, contele Maurice d’Hauterive Îi prezenta domnitoru- lui Alexandru Ipsilante un „memoriu”, scris În urma unei călătorii prin Moldova efectuate În 1785. În Mémoire sur l’état ancien et actuel de la Moldavie, diplomatul francez acuză un șoc cultural, manifestându-și totala surprindere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Lanzmann. Oricum, nu erau frumoși. Și mai și puțeau” <endnote id="(835, p. 114)"/>. Dar nu numai figura evreului era asemănătoare În această zonă, ci și modul caricatural de a o prezenta. Iată-l, de exemplu, pe un contemporan al contelui d’Hauterive, Johann Pezzl (Skizze von Wien, 1786), descriindu-i pe Ostjuden din Viena, și nu din vreun târg moldovenesc uitat de lume : „Înfășurați În negru din cap până-n picioare, cu bărbi și cu tot părul Învârtit În noduri, [evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bani” etc. <endnote id="(657, pp. 57 și 122)"/>. Nu toate portretele psiho-morale ale evreului negustor din Țările Române sunt pictate În culori Întunecate. Sunt și câteva excepții. În 1787, de exemplu, după o călătorie prin Moldova, un diplomat francez, contele Maurice d’Hauterive, și-a dat seama că părerea sa contravine opiniei generale și a simțit că „trebuie să facem dreptate evreilor”. În acest spirit, el a consemnat următoarele Într-un Memoriu prezentat domnitorului Alexandru Ipsilanti : „[Evreii din Moldova] sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
generat o legendă născocită de evrei, conform căreia ei ar fi apărat spațiul carpato-dunărean Încă din Antichitate, În epoca cu accente mitice a etnogenezei românilor. În 1846, de pildă, prin intermediul unei reviste din Brașov, „mai mulți israeliți din Transilvania” solicitau contelui Iosif Kemény să nu uite să scrie „În studiile sale istorice” (cum ar fi De Judaeis. Die Geschichte der Juden in Siebenbürgen...) despre presupusele fapte de arme ale strămoșilor lor În Dacia : „În Transilvania, unde nu există nici cea mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu să acorde privilegii unor indivizi” <endnote id="(434, p. 49)"/>. Într-adevăr, În epocă, alta a fost „moda dominantă”. Formula care a definit-o cel mai bine a fost rostită după Revoluția Franceză, În 1792, În fața Adunării Naționale, de contele Stanislas Clermont- Tonnerre : „Evreii trebuie respinși ca națiune, dar recunoscuți peste tot ca persoane individuale” ; sau Într-o altă formulare : „Pentru evrei ca indivizi, totul ; pentru evrei ca națiune, nimic”. O formulă ideologică pe care a folosit-o și Lenin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un sat căzăcesc de pe Don, cândva În a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Cazacii ucid o turcoaică de la marginea satului, convinși că ea, nefiind creștină, a provocat molima care decima vitele comunității <endnote id="(140)"/>. În Memoriile sale, contele ruso-francez Langeron - vorbind despre „cruzimea rușilor” - relatează următorul fapt, petre cut În Moldova În timpul războiului ruso-turc : În iarna lui 1788, În urma unei vijelii distrugătoare care a surprins armata generalului Kamenski, acesta a pus să fie omorâți un evreu și (prin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
2002, p. 6A -ZAHARIA N., DUMITRU, Ioan Gânju, un mit al artei ieșene, Ziarul de Iași, nr. 188 (3468), 16 noiembrie 2002, p. 6A -ILISEI, GRIGORE, În prezența artistului, Evenimentul (IȘ), nr. 3475, 14 decembrie 2002, p.6 -CHISCOP, EMILIA, Contele de Ciric și-a îndeplinit postmortem, ultima dorință. „Ziarul de Iași”, nr. 198 (3478), 28 noiembrie 2002, p. 3A -CHISCOP, EMILIA, Contele de Ciric a primit premiul pentru excelență post-mortem, „Ziarul de Iași”, nr. 216 (3496), 18 decembrie 2002, p.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
p. 6A -ILISEI, GRIGORE, În prezența artistului, Evenimentul (IȘ), nr. 3475, 14 decembrie 2002, p.6 -CHISCOP, EMILIA, Contele de Ciric și-a îndeplinit postmortem, ultima dorință. „Ziarul de Iași”, nr. 198 (3478), 28 noiembrie 2002, p. 3A -CHISCOP, EMILIA, Contele de Ciric a primit premiul pentru excelență post-mortem, „Ziarul de Iași”, nr. 216 (3496), 18 decembrie 2002, p.3A GEORGESCU, PETRICĂ (1928-1998) ECONOMIST Cadru didactic de prestigiu, prof. univ. dr. Petrică Georgescu a șlefuit timp de patru decenii învățământul economic
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Journal, Paris, nr. 1, sept-oct, 1990, p.30). Strategia urmărită de U.R.S.S. fusese pusă la punct, încă din 1984, de Andropov și KGB (Directoratul nr. 1 - PGU) și urmărea un scop strategic. Acest scop strategic a fost definit de contele Alexandre De Maranches (fostul șef al SDECE-ului francez), care l-a citat pe unul dintre apropiații lui Gorbaciov, anume Gheorghi Arbatov, cel care a afirmat: "U.R.S.S. va face cel mai rău lucru cu putință: ea va va lipsi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
altele, noile sfere de influență, din Europa de Est și Balcanică. Războiul din Iugoslavia, declanșat în 1991, este un exemplu notoriu în acest sens. Dacă Gyula Horn, ministrul de externe al Ungariei comuniste - vechi membru al serviciului secret maghiar AVO (vezi declarația contelui Stephen Bethien, membru al Parlamentului ungar) și documentele transmise de televiziunea ungară în mai l994 - a deschis granița pentru miile de refuigiati est-germani aflați la frontiera cu Austria, în schimb, Zidul Berllnului a căzut, în urma unui așa-zis accident. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
nimic de alte operațiuni ale serviciilor secrete ruse, dirijate tot prin organizația așa-zisa de dreapta P.2. a lui Lucio Gelli, cum ar fi atentatul din gară Balogna ori atentatul contra Papei loan Paul al II-lea din 1981. Contele Alexandre de Marenche, directorul SDECE-francez (Service de Documentation Exterieure et de Contre Espionnage) a afirmat, într-un interviu, că el era la curent cu atentatul contra Papei, si aceasta cu șase luni înainte. Atunci cînd turcul atentator, Ali Agca, măi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
SDECE-francez (Service de Documentation Exterieure et de Contre Espionnage) a afirmat, într-un interviu, că el era la curent cu atentatul contra Papei, si aceasta cu șase luni înainte. Atunci cînd turcul atentator, Ali Agca, măi bântuia prin Europa). Sursă contelui de Marenche: Nicolae Ceaușescu, care aflase de intenția atentatului de la unul din oamenii lui Gelli. Cu toate ca de Marenche avertizase Vaticanul, nu se luase nici o măsură de protecție a Papei. (în 1981, atît Președintele Ronald Reagan, cât și Papă loan Paul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Printre acestea se număra și Itamaraty, nume utilizat în mod curent pentru desemnarea Ministerului Relațiilor Externe. Palatul Itamaraty din Rio, construit între anii 1851 și 1855 în stil neoclasic de negustorul de cafea și pietre prețioase Francisco Jose da Rocha, conte de Itamaraty (1806-1883), a fost cumpărat în 1889 de guvernul federal pentru a fi utilizat ca reședință prezidențială, iar din 1897 a devenit sediu al Ministerului Relațiilor Externe. Unul din celebrii titulari ai ministerului, din perioada 1902-1918, baronul de Rio
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
drumul Rio-Sao-Paulo, continuând apoi cu Sao Paulo-Porto Alegre, în total 1200 de kilometri. La Porto Alegre, omul de bază era Emilio Cioba, prosper om de afaceri și "consul onorific" al României. Născut în Ardeal, la Beica (își spunea, în glumă, "conte de Beica" și noi ne adresam lui tot, în glumă, cu "domnul conte"), făcuse studii de inginerie în țară, plecase prin 1955 în Brazilia cu Ely, soția sa româncă-grecoaică, și la Porto Alegre, după ani de muncă, era acum proprietarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
La Porto Alegre, omul de bază era Emilio Cioba, prosper om de afaceri și "consul onorific" al României. Născut în Ardeal, la Beica (își spunea, în glumă, "conte de Beica" și noi ne adresam lui tot, în glumă, cu "domnul conte"), făcuse studii de inginerie în țară, plecase prin 1955 în Brazilia cu Ely, soția sa româncă-grecoaică, și la Porto Alegre, după ani de muncă, era acum proprietarul unei fabrici cu 200 de angajați care producea ornamente metalice pentru industria marochinăriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]