4,380 matches
-
cățușnică și mentă. Acest tratament este des folosit În zonele rurale din Transilvania. Același remediu li se aplică, pentru rahitism, copiilor ce nu pot umbla pe picioare și care erau Îmbăiați În apa În care s-au fiert mlădițe de corn, buruiană de boală sau sporici. TONICE GENERALE Infuzie cu funze de nuc, o linguriță la o cană. Se beau 2 căni pe zi. Infuzie cu troscot, 1-2 lingurițe la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie cu cimbrișor și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ținea În apă rece, până nu mai curgea sânge, apoi se ungea cu untdelemn peste care se presăra sare și se lega cu o fașă sau un tifon. Rănile mai erau acoperite cu frunze de bobușor, cu pulbere rasă de pe corn de vită amestecată cu grăsime, sau cu frunze de calapăr zdrobite. Cataplasme cu făină de in, amestecat cu miere de albine, care se schimbă de 4-5 ori pe zi, cea pusă seara la culcare, lăsându-se până a doua zi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de țigară, cu spumă albă de pe cărbunii din vatră, cu mujdei de usturoi și cenușă. Pecinginile se mai ungeau cu smoală de alun, obținute prin arderea a 3 crenguțe, cu smoală sau cu rășină rezultată prin arderea unei crenguțe de corn, al cărui tăciune se freacă pe zona afectată, cu zeamă din crenguțe de nuc sau cu alifie din tulpină de trandafir pârlită În foc, cu sevă de alior. Legători cu praf de bășica porcului, cu fiertură din rădăcină de brusture
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ardei iute, 200 g de ardei, macerați 7-8 zile, În 100 ml de alcool. Creșterea părului era stimulată prin: Spălări pe cap cu fiertură de netoată (buruiană ce se aseamănă cu talpa gâștii), de răchită, de frunze și coajă de corn, de omag, de scuturătură de fân uscat, de rădăcină de brusture, de flori de coada vacii, cu borș și fiertură de frunze și rămurele verzi de salcie, cu oțet, ceapă pisată și sare. După spălare, pielea capului era frecționată cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să le puie la mădulariu. Pentru durere la ochi: să te speli cu silur la ochi. Pentru durere la ureche: 4 dramuri burete de mare să arzi și cenușa lui s-o pui la urechea bolnavă. Pentru Încuiatul omului (constipație): corn de inorog să-l pui În apă să stea un ceas, Într un pahar de sticlă, apoi să bea zeama, că se va slobozi și-i va trece. Pentru durere de inimă: zeamă de trandafiri și de pelin să bea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să fiarbă și să bea. Când curg lacrimile: năut să pisezi ca făina și cu apă de trandafiri să pui la ochi. Când are omul limbrici: fiere de bou cu miere să amesteci și să pui la buric. Alt leac: corn de cerb să freci cu pila și cu sămânță de in și să fierbi cu apă și să bea pe nemâncate. Pentru limbrici: să bei lapte dulce În 3 zile, pe nemâncate și usturoi pisat cu oțet, Întrun pahar să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rădăcină, să o piseze bine și să o bea cu vin sau apă. Manuscris din 1821 (nr.103), aflat la Academia Română Pentru tuse: ia ceapă și coace În foc și unge tălpile picioarelor cu dânsa. Pentru negreala dinților: să iei corn de cerb, să arzi până se face alb, apoi să pisezi bine și cu cenușa aceea să freci dinții. Când dor măselele: să iei sâmburi de măsline uscată și să pisezi mărunt, să pui Într-o pipă și să tragi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
O doftorie ce poate omul folosi din frunza de vie: vinul este doftoria omului, Însă să bei puțintel, iar nu mult, iar frunza viței este foatre bună pentru cine are patimă la inima. Cine are negreală la dinți: să ia corn de cerb să-l arzi bine până se va face alb, apoi să-l pisezi bine, și cu cenușa aceea să-ți freci dinții. De gălbinare: să iei rădăcină de păpădie și s-o bagi Într-un pahar cu apă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ia rădăcină dulce și sămânță de marole, să fiarbă și să bea. Pentru râie la om: fiertură de vin și pe tot corpul să se spele, că este foarte bun. Pentru omul sau femeia care zace de picioare: frunze de corn, de carpen, rădăcină de porumbar, să le curețe de coajă, care coajă să fiarbă și să facă scăldătoare (baie), cât va putea de fierbinte, că Îi va trece. De 9 ori să se scalde. Pentru păduchi de lemn (carii): să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
focul. Alta: șofran, lapte dulce și pită (pâine) uscată, să moaie și se pune caldă. Pentru pecingine și când crapă țâțele vacii: să caute bureți care se fac pe gunoi și să se ungă dimineața și seara. Alta: să caute corn de cerb, să radă puțin, să ardă și să fiarbă bine cu apă și să se spele. Răsătura de corn se presară pe pecingine de 2-3 ori, că-i va trece. Pentru ca să crească părul pe cap: să ia rădăcină și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
țâțele vacii: să caute bureți care se fac pe gunoi și să se ungă dimineața și seara. Alta: să caute corn de cerb, să radă puțin, să ardă și să fiarbă bine cu apă și să se spele. Răsătura de corn se presară pe pecingine de 2-3 ori, că-i va trece. Pentru ca să crească părul pe cap: să ia rădăcină și frunze de brie, să facă leșie și să se spele pe cap. Pentru negi pe măini sau pe picioare: apă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zi. Frunzele de mesteacăn macerate În rachiu sau ceaiul de urzici sunt bune pentru friguri. Pentru icter: ceai de șofran și rostopască (aceasta În cantități mici, 3-4 frunze), băut dimineața, pe nemâncate, iar extern, comprese cu macerat din coajă de corn, amestecat cu miere. În același scop să se bea câte o ceașcă de vin În care s-au macerat nucșoare sau lumânărică și sabur, macerate În rachiu. Boli diferite de ficat: ceaiuri din scoarță și frunze de dracilă și troscot
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
inițiatice, sufletul mortului va ajunge În Câmpiile Elizee. Suntem destul de departe de tortura flăcărilor veșnice... Etimologic, Pluto vine din latinescul ploutos, „bogăție”, iar Hades provine din grecescul Aitho, „a arde”, „a preschimba prin foc”. Tradiția Îl reprezintă adesea cu un corn al abundenței În mână. Din punct de vedere astronomic, Pluto este o mică planetă descoperită recent, În 1930, la care astrologia tradițională, ce se oprește la Saturn, nu face referință. Toate interpretările, toate observațiile În ceea ce-l privește au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Pop, M. Sadoveanu, I. Scurtu, D.V.Ștefănescu, N. Stoleriu (învățător Zorleni), econom N. Vereanu, G. Vâlsan. Publicau numai versuri: D. Anghel, P. Budu, O. Carp (G. Proca), Eugen Ciuchi, Nina (Ana) Godeanu, Fatma (Elena Farago), K(Iril) Mironescu, A. Mândru, Corn. Moldoveanu (Vasiliu), D. Nanu, A.A.Naum, Andreiu Naum, G.Orleanu, Gr.V. Prut, R (credea că ar fi redacția), I. Soricu, G.Tutoveanu (G.Ionescu), Elena Văcărescu, Al. Zamfirescu. Se detailau lucrări ale celor de mai sus apărute și în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și Al Sadi Ionescu în Publicațiile periodice românești, 1913. 387 Paloda literară Apare la tipografia Cațafany, odată pe lună, 1904, o „jumătate de an sub conducerea lui D. Nanu (scurtat N., pe atunci profesor în Bârlad),apoi sub a lui Corn. Vasiliu Moldovanu (scurtat Cornel sau C.M., student universitar, din Bârlad), primul întrebuințând uneori pseudonimul Dan, ba și Stymphal (cf. nr.5 Lupașcu), al doilea pe cel de Radu sau Radu Stâncă, la traduceri"; scriu Gr. Crețu și I. Antonovici în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de utilizat pentru a-l motiva au fost: să fie primul la rând, să părăsească sala de clasă înainte de a suna, să poată șterge tabla atunci când este scrisă, să ducă mesaje altor învățători, să cheme elevii în clasă, să aducă cornul și laptele etc. redirecționarea comportamentelor negative De câte ori este posibil, surplusul de energie a elevului trebuie redirecționat în scopuri educative. Atunci când copilul manifestă agitație, acesta trebuie implicat în organizarea activității didactice. De pildă, acesta poate fi solicitat în organizarea diverselor echipe
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
o interpretare a ei. Există însă și creații ale fanteziei, care chiar dacă nu sînt lipsite de componente care amintesc de realitatea obiectivă, entitățile ca atare nu trimit la ceva din sfera acesteia. (Inorogul, de exemplu, este un cal cu un corn în frunte, calul și cornul fiind elemente ale obiectivității, complexul realizat din însumarea lor însă nu mai este cuprins aici). Pe de altă parte, abstracțiile alcătuiesc, pentru rațiunea omului modern -cel puțin−, o categorie distinctă de cea a constructelor ce
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
însă și creații ale fanteziei, care chiar dacă nu sînt lipsite de componente care amintesc de realitatea obiectivă, entitățile ca atare nu trimit la ceva din sfera acesteia. (Inorogul, de exemplu, este un cal cu un corn în frunte, calul și cornul fiind elemente ale obiectivității, complexul realizat din însumarea lor însă nu mai este cuprins aici). Pe de altă parte, abstracțiile alcătuiesc, pentru rațiunea omului modern -cel puțin−, o categorie distinctă de cea a constructelor ce pornesc de la datele sensibilității, în vreme ce
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pentru ca, aproape în aceeași clipă, să se lovească de zidul unei clădiri impunătoare și să se prelingă pe detaliile arhitecturii ei de o frumusețe din acelea de tăiat respirația. Apoi, printre miasmele pieței de pește, își face loc aroma de cornuri proaspete și cafea și e suficient să-și schimbe vântul direcția și nu mai știi de unde vine parfumul: de la iasomie sau prin ușa deschisă a drogheriei din colț. Nu ai repere la îndemână, nu ai logici cu care să vii
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
frumoase și, în același timp, otrăvitoare. Nici acum nu știu dacă e adevărat ce se zice despre plantele alea, oricum așteptam cu nerăbdare să înflorească și, pe același deal, unde apăreau toamna florile mov-lila, iar vara fragii, mai era un corn... un copac cu flori galbene, primul care pulsa a viață după ce se ducea iarna. Toamna făcea niște fructe roșii, dulci acrișoare... se numesc coarne. Îmi mai plăcea culesul florilor de tei, când o grămadă de vise își luau zborul în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
trimite mai mult către implicare fizică, pasională, în timp ce ti voglio bene mai mult către sentimentele fără conotații intime. 4 Atitudinea de a savura plăcerea stării de inactivitate. 5 Cui îi pasă? (ital.) 6 La Stromboli, dragoste și șopârle (ital.) 7 Corn cu ciocolată (ital.) 8 Aperitiv nonalcoolic, obținut din extracte de ierburi și fructe, al cărui nume derivă din cel al localității Crodo, din Piemont. 9 A fost odată o bucată de lemn... (ital.); propoziție din începutul poveștii Aventurile lui Pinocchio
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
de satiră ucronică (Țară în carnaval) sau de transfer mimetic (Insula viermilor). Culegerea Despre science fiction (2001) selectează o parte din eseistica SF a lui R. Cartea conține cronici și recenzii la scrieri autohtone sau traduse (semnate de Sebastian A. Corn, Voicu Bugariu, Michael Haulică, Liviu Radu, Cristian Tudor Popescu, Ona Frantz ș.a.), studii de caz (Philip K. Dick; volumul colectiv - cu valoare de manifest al generației SF a anilor ’90 - Motocentauri pe acoperișul lumii) și eseuri teoretice (Science fiction-ul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
Civilizația gustului este o formă înaltă a culturii și ea include, de bună seamă, degustarea cu măsură a licorilor de calitate. Boala e însă altceva. În prima mea zi de profesor, pe 1 septembrie 1986, am aterizat năuc în comuna Corni, din județul Botoșani, acolo unde mă trimisese patria (și bandiții valahi de la minister, care inventaseră o monstruozitate numită "repartiția zonală" prin intermediul căreia înșfăcau toate posturile din țară în orașe și le dădeau clientelei lor de la București; celorlalți, de la Iași sau
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
firește, nu intenționez să o minimalizez, ce legătură are asta cu chimia și cu profesia ei? Eu însumi sunt, de mai bine de un sfert de veac, un profesor care a predat de la clasa a cincea a școlii din comuna Corni, Botoșani, până la Școala Postdoctorală a Universității din Chicago și pot spune că nimic nu mi s-a părut mai greu în viață decât să țin în frâu o clasă de elevi neastâmpărați de la un liceu industrial, bine hrăniți, cu energie
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în general, am avut șansa, de-a lungul vieții, să fiu însoțit în această aventură de dascăli buni, dedicați profesiei lor, care mi-au marcat parcursul academic și moral al studiilor. Pe 15 septembrie 1986, la Școala Generală a comunei Corni, din județul Botoșani, în mirosul amețitor și viu de flori de grădină proaspăt smulse, începeam, la rândul meu, o carieră de dascăl, neterminată nici azi. Îmi amintesc și acum imensul buchet de flori de grădină, în care dominau intruvabilele astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]