7,334 matches
-
în prima jumătate a secolului XX, în multitudinea aspectelor ei sociale, politice, confesionale și culturale. Gheorghe IACOB Introducere " Dintre minunatele descoperiri ale tehnicii pe care geniul uman le-a extras, mai ales în zilele noastre, cu ajutorul lui Dumnezeu, din lucrurile create, Biserica le primește și le urmărește cu o solicitudine deosebită pe acelea care privesc mai direct sufletul omenesc și au deschis căi noi de a comunica mai ușor știri, idei și orientări de tot felul. Iar dintre aceste descoperiri se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
legitimat-o și i-a dat caracter oficial). Instituții și acțiuni de unificare a presei catolice surprinde miza avută de Sfântul Scaun în raport cu mijloacele de comunicare (aceea de a unifica și coordona întreaga presă catolică prin instituții și evenimente special create și aflate sub controlul Vaticanului) și punctul în care s-a ajuns la finalul evoluției intervențiilor în domeniul presei. Mai departe urmărim evoluția cronologică a intervențiilor Magisterului în domeniul comunicării și exemplificăm prin raportarea la documentele Bisericii adoptate de papalitate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mesajul creștin, dar și de a răspunde criticilor care s-au adus Bisericii. Folosirea acesteia presupune existența unui "public" educat, știutor de carte. La cei care nu au cunoscut privilegiul alfabetizării, mesajul ajungea în mod indirect, prin clerul și instituțiile create special în acest scop: ordinele misionare, asociațiile de tineri și cele de caritate, învățământul confesional; toate aceste organizații preluau învățătura creștină și mesajele sale de la autoritatea bisericească și o transmiteau mai departe. Un aspect important a fost și cel al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
direcții de acțiune comune și specifice Bisericii și viziunii acesteia asupra evoluției societății) a fost o componentă foarte importantă a procesului de adaptare a Bisericii la noile realități sociale, politice, economice și culturale. Aceste instituții și evenimente care vizau presa create și dezvoltate de Biserică (pe care le-am prezentat pe scurt în primul capitol 805) au fost reprezentative și au avut impact în întreaga comunitate catolică internațională. Ele au fost organizate de către Vatican, sub directa supraveghere și încurajare a Papei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care prin multiple mijloace a sprijinit presa din România și care a avut o atitudine de cele mai multe ori binevoitoare la adresa țării noastre 955. Un alt aspect urmărit prin apariția acestui ziar a fost unificarea catolicismului din România, care din cauza situației create, nu s-a manifestat unitar; existau mai multe centre ce au exprimat interese "locale" sau "particulare"; etnicii catolici maghiari dovedeau un anumit comportament (uneori ostil statului român), uniții promovau o anumită concepție referitoare la rolul pe care trebuiau să și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
regarding some extremely important aspects for the Church and it would have been the Vatican's way of propaganda in Romania. The wish of the bishops, archbishops and also of those who took care of the catholic press was to create, sustain and develop a strong catholic daily paper in the capital of our country in order to represent and transmit the Catholic Church's position towards the contemporary problems. Meanwhile, it was supposed to answer the challenges and the attacks
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Biserica în lumea contemporană, Gaudium et spes, iar cel ce reglementeză situația mijloacelor de comunicare, este Decretul privind mijloacele de comunicare socială, Inter mirifica, ce ocupă a doua poziție în rezoluțiile Conciliului. De fapt, Conciliul Vatican II reglementează o situație creată și care a evoluat în timp și așează Biserica într-o nouă poziție în raport cu lumea și societatea modernă. Rezoluțiile acestui Consiliu arată locul și rolul pe care îl au mijloacele de comunicare pentru Biserica Catolică și evoluția viziunii asupra acestora
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sale"159. Din aceste considerente, Biserica a promovat educația și multiplele forme de exprimare culturală, dar și operele sociale și de caritate, lucruri ce se pot identifica și în activitatea Bisericii Catolice din România, explicându-se astfel numeroasele școli, orfelinate create, editurile înființate, presa existentă etc. (Papa Pius al XII-lea, Discurs la Consiliul Președenției Comitetului Internațional pentru unitatea și universalitatea culturii, din data de 15.11.1951, în AARC București, dosar 517/1940-1960, f. 36). 160 Inter mirifica, 1. 161
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pp. 14-23. 1030 Șerban Turcuș, Sfântul scaun în relațiile internaționale. Între societatea perfectă și poporul lui Dumnezeu, Editura România Press, București, 2008, pp. 29-30. 1031 The means of communication in general the press and the literature in particular become and create a space of the solidarity. Beginning with the modern time, the Church regarded the press in this way and tried to use this phenomenon, to assume it or, at least, to refer it to its own principles. The newspapers became
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se impune a fi analizat din perspectiva diplomației bilaterale. Tocmai de aceea, nu se poate vorbi de o abordare unitară a chestiunii israeliano-palestiniene, fiecare stat european având ca reper istoria evenimențiala proprie derulată în paralel sau în congruenta cu nou creatul stat evreiesc sau/ și cu statele arabe orientale. Germania, de exemplu, prin diplomația dezvoltată în primii ani după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial a încercat să voaleze în memoria colectivă greșelile trecutului față de evrei, atitudine ce se va
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
mesajelor, comunicarea informală va exista întotdeauna. Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta. Comunicarea informală se poate defini drept schimbul de informații care are loc în afara canalelor de comunicare oficiale. Comunicarea informală se desfășoară în general prin canale create spontan. Acestea apar și există în mod necontrolat, se modifică permanent și operează la toate nivelurile. Se poate spune că merg în paralel cu canalele de comunicare formale, mai ales dacă acestea din urmă sunt ineficiente sau dacă informația care
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
funcționeze fără greș pentru că informația circulă oricum. Firmele de afaceri nu pot desființa comunicarea neoficială dintre oameni și nici nu o pot determina. Pur și simplu comunicarea exista.Comunicarea informală apare spontan între posturi și compartimente, se realizează prin rețele create ad-hoc în baza simpatiilor și intereselor comune, iar conținutul constă în informații neoficiale cu caracter personal sau general.Acest tip de comunicare este întreținut de dinamică grupurilor mici, este nespecializat și prezintă un grad mic de rigurozitate ; este sursa principala
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
inovație pentru formal, lucru foarte profitabil mai ales în momente de restructurare a organizației. Invers, promovarea exclusivă a comunicării formale va avea ca efect dezordinea, dezorganizarea, imposibilitatea formulării de obiective pe termen lung.În aceste condiții, trebuie în primul rând create cadre formale de comunicare, suficient de suple însă, pentru a putea permite fluxurile informale purtătoare de feed back și de noutate(vezi anexă 3). 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 1.4. Canale și rețele de comunicare 1.4
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
comunicarea informală va exista întotdeauna. Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 20 Comunicarea informală se poate defini drept schimbul de informații care are loc în afara canalelor de comunicare oficiale. Comunicarea informală se desfășoară în general prin canale create spontan. Acestea apar și există în mod necontrolat, se modifică permanent și operează la toate nivelurile. Se poate spune că merg în paralel cu canalele de comunicare formale, mai ales dacă acestea din urmă sunt ineficiente sau dacă informația care
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
funcționeze fără greș pentru că informația circulă oricum. Firmele de afaceri nu pot desființa comunicarea neoficială dintre oameni și nici nu o pot determina. Pur și simplu comunicarea exista.Comunicarea informală apare spontan între posturi și compartimente, se realizează prin rețele create ad-hoc în baza simpatiilor și intereselor comune, iar conținutul constă în informații neoficiale cu caracter personal sau general.Acest tip de comunicare este întreținut de dinamică grupurilor mici, este nespecializat și prezintă un grad mic de rigurozitate ; este sursa principala
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
inovație pentru formal, lucru foarte profitabil mai ales în momente de restructurare a organizației. Invers, promovarea exclusivă a comunicării formale va avea ca efect dezordinea, dezorganizarea, imposibilitatea formulării de obiective pe termen lung.În aceste condiții, trebuie în primul rând create cadre formale de comunicare, suficient de suple însă, pentru a putea permite fluxurile informale purtătoare de feed back și de noutate(vezi anexă 3). 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 25 1.4. Canale și rețele de comunicare 1
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
ca în Polonia), speculând conținutul politic sub formă religioasă. Problema se pune (în complexitatea ei, neexcluzând și aspectul de reciprocitate între Vatican și revizioniști), în ce măsură, azi, Poggi este sub influența lor. Misiunea lui este sau nu în contradicție cu atmosfera creată? Când în politica generală a României se afirmă - uneori cu riscuri mari față de marile puteri - poziția de stat suveran, independent și liber, să se încerce, printr-un post de radio cu crainici de slabă calitate, a forța linia politică a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și a statului sovietic. Unii dintre ei au început să ia poziție în mod public împotriva inovațiilor propuse de Hrușciov după februarie 1956, atât în domeniul politicii externe, cât și în interior, fiind de părere că singura ieșire din situația creată era o corectare radicală a acestui curs. Hrușciov se identificase însă atât de mult cu noile orientări ale Congresului al XX-lea, încât o negare a acestuia ar fi însemnat sfârșitul lui politic. El va avea de partea sa și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
negative. La rândul său, Eva Behring contestă această ipoteză, accentuând faptul că nici spațiul geografic și nici diferențele ideologice dintre exilați nu i-au împiedicat să fie prezenți în paginile a numeroase reviste sau să participe la întrunirile diferitelor organizații create, ceea ce denotă o colaborare susținută între majoritatea celor care au făcut parte din exil. în analiza sa asupra literaturii române din exil, Eva Behring consideră că, în cazul primei generații, „exilul a însemnat pentru scriitor, fără excepție, o modificare de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și cititorilor. Deletant afirmă în introducere că Silviu Brucan ar fi fost „o figură centrală în partid” în vremea lui Dej (p. 10). Credem că lui Brucan i se acordă o prea mare importanță, autorul fiind furat probabil de imaginea creată în jurul acestui personaj la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. în fapt, deși el a fost un comunist important, nu a deținut niciodată funcții centrale în regimul comunist (de pildă, nu a fost membru al Biroului Politic). Nicolae Cambrea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
electorală, promițând, în același timp, mai multă transparență și competență în analiza școlii românești. Radicalismul său este evident conjunctural și, într-o primă fază, chiar necesar pentru a sensibiliza un public apatic. Autorii au înțeles bine că nu reforma trebuie creată mai întâi, ci nevoia de reformă, care se pare a nu fi depășit niciodată fazele primare: contestații, suprimări și adăugiri punctuale. Opțiunea pentru o abordare sistemică și decizională a învățământului are însă și alte aspecte, trecute sub tăcere de autori
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
științelor în învățământul obligatoriu În învățământul românesc s-a alocat un număr mare de ore din trunchiul comun pentru predarea matematicii și a științelor pornind de la ideea că toți elevii sunt capabili să învețe aceste discipline și, în consecință, trebuie create condițiile și oportunitățile care să asigure o învățare optimă. Planul - cadru de învățământ pentru clasele Ia VIII-a - din Ordinul M.E.C. nr. 3638/ 11.04.2001 Studiul științelor începe din clasa I cu disciplina Cunoașterea mediului. În programă se menționează
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
a raportat Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" , care dădude dispoziție jandarmilor să-i numere pe evreii rămași În viață) - și să trimită și medici care să se ocupe de aspectul sanitar al problemei. Scopul lui nu-l constituiau evreii, ci murdăria creată. - „Toate aceste dispozițiuni s’au tradus imediat În fapt”39. Îngroparea cadavrelor la Mircești XE "Mircești" Debarcarea cadavrelor din „trenul morții” nu a Început Înainte de sosirea la fața locului a unui pluton de jandarmi În frunte cu sublocotenentul Dumitru Popescu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
exceptional, ar fi minunat pentru mine, pentru lucrarea respectivă și pentru ideea pe care o conține, să aibă un public, să fie receptat. Nu pot să numesc mesajul, ci ideea pe care am materializat-o acolo. A.V. Prin ceea ce creați există și o cât de mică dorință de a educa privitorul, să-i înlesniți apropierea de lucrările Dumneavoastră, sau el trebuie să se cultive undeva, după care să se apropie de ceea ce realizați? D.P. E un subiect pe baza căruia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
motiv a fost suficient pentru guvernanții ruși să dispună oficializarea limbii ruse în toate instituțiile provinciei. Ca urmare, începând cu anul 1828, toate actele oficiale erau redactate numai în limba rusă și opțional în limba română. Dificultățile de comunicare astfel create, deoarece marea majoritate de cetățeni erau vorbitori de limba română, au determinat autoritățile ca din anul 1835, să acorde un termen de șapte ani, în care instituțiile statului mai acceptau acte redactate și în limba română. Regulă care, însă, nu
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]