4,878 matches
-
Să știi că suntem capabili de lucruri îngrozitoare când ne punem serios pe treabă. Poate o să mai avem ocazia să-ți arătăm. Îmi apăsam rana cu prosopul și încuviințam. Instinctul îmi spunea că e mai bine să fac așa cum îmi dictează ei. — Deci voi l-ați plătit și pe individul ăla de la gaze! Ați făcut-o special ca să am timp să ascund obiectul, nu? — Îmi place că ești deștept, mi se adresă Pitic. Dacă toate merg bine, te lăsăm în viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
comportamentul nostru e decis prin comenzile care vin de la fabrica de elefanți. Da, spuse bătrânul. Numai că... — Stați puțin! Permiteți-mi să vă întreb ceva. — Te rog. Am înțeles în mare, dar nu cred că modelele acelea de comportament pot dicta și activitatea de rutină. Să zicem că eu mă scol dimineața și vreau să mănânc pâine și să beau lapte, cafea sau ceai. Aleg ce-mi place, nu? — Da, bineînțeles, zise Profesorul dând din cap. Dar ar mai fi o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
unui domn pământean, care face dreptate și pedepsește aprig pe ticălos, tot atunci aflându-și cuvenitul sfârșit chera Duduca, chir Costea Chiorul și Andronache Tuzluc. Destin regizat autoritar de autor, din perspectiva morală și moralizatoare proprie oricărei scrieri edifiante, ceea ce dictează și introducerea în acțiune a unui grup de personaje cu evoluție simetric antagonică, acestea fiind menite să recupereze și să încununeze ideea de virtute: banul C., Maria (fiica banului) și vătaful Gheorghe, „băiat cuminte, infam de cuminte, dezgustător de cuminte
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
propria imagine. Alexe Tudor este o dramă într-un act, a cărei acțiune se petrece tot într-un orășel de provincie, în care avocatul Alexe Tudor nu poate depăși dilema creată de conjunctura politică: să plece la război, așa cum îi dictează conștiința, sau să respecte promisiunea făcută anterior logodnicei, Tudora Brat, de a nu o părăsi. Soluția o găsește în glontele ce-i curmă viața, gest schizoid, nepregătit din punct de vedere dramatic. Mai cunoscută decât cele anterioare, piesa Rechiziția, al
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
individual natural constă În urmărirea propriului interes (definit În cel mai larg sens posibil), prescripția formală a conduitei funcționarilor publici le cere acestora un efort, pentru ca, În anumite cazuri, să se depărteze de linia propriului interes pentru a atinge obiectivele dictate de scopul activității lor: Argumentul etico-economic cere acceptarea inițială a unei viziuni sceptice sau pesimiste asupra naturii umane. Interesul pentru sine, În sens larg, este recunoscut ca fiind o puternică forță motivantă În Întreaga activitate umană; iar acțiunea umană, dacă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sau privat. Din aceasta decurge nemijlocit faptul că ființele umane, În mod individual, trebuie să depună un oarecare efort În a-și restrânge „pasiunile” și că ele trebuie să acționeze În conformitate cu principiile morale sau etice; oricând, instituțiile sociale și obiceiurile dictează o oarecare Îndepărtare față de urmărirea propriului interes. De aceea, trebuie să se economisească șs.n.ț În recurgerea la acest efort. Pe cât posibil, instituțiile și constrângerile legale care vor ordona urmărirea câștigului privat trebuie să fie dezvoltate astfel Încât să Îl
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
avem multe exemple de politici cu rezultate pareto-eficiente la nivelul UE. Concluzie După cum am arătat pe parcursul studiului, există atât argumente pro, cât și contra ideii conform căreia UE - și, În mod special, Comunitatea Europeană - se comportă ca un suprastat care dictează comportamentul statelor membre. Există foarte multe aspecte ale procesului decizional la nivel european, care pot fi interpretate Într-o mare varietate de feluri. Pentru ca lucrurile să fie și mai dificile, nu putem generaliza concluziile pe care le avem despre o
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
-și pierd importanța. Problematica integrării europene nu poate fi complet ignorată, dar poate fi luată În discuție ca o provocare ce are nevoie de o abordare specială, și nu ca ceva mai puternic decât voința elitelor naționale sau decât deciziile dictate de eficiență. Bibliografietc "Bibliografie" Bărbulescu, Iordan Gh. (2001), Uniunea Europeană. Aprofundare și extindere. Cartea I. De la Comunitățile Europene la Uniunea Europeană, Editura Trei, București. Christiansen, Thomas (1996), „A maturing bureaucracy? The role of the Commission in the policy process”, În Jeremy Richardson
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
anevoios. O duce greu, un premiu național de teatru fiindu-i decernat când mai avea puțin de trăit. Ca o ironie a soartei, abia acum, în imobilizarea silnică la care e condamnat, i se oferă un răgaz pentru literatură. El dictează versuri, articole, amintiri. Din epistolele lui transpar deprimarea și amărăciunea unui „învins al Vieții”. Primele încercări literare, nepublicate, ale lui D. sunt în franceză - versuri și proză, compuse fie dintr-o pornire spontană, fie ca exercițiu livresc. După debutul din
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
și caută o cale de acces spre zona de adâncime a acestui fenomen creativ singular în literatura noastră. El observă statutul paradoxal al „școlii”, ca fiind una mai curând a „afinităților descoperite odată cu publicarea volumelor și nicidecum una a asemănărilor dictate prin norme prealabile”. Dacă nu se sprijină suficient pe motivațiile de istorie literară necesare (cronologia constituirii grupului, aportul protagoniștilor la fondul doctrinar comun, modul de participare individuală și diferențele implicite etc.), în schimb, comentariul, interpretarea scrierilor „târgoviștenilor” au o formulă
DRAGOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
într-un blestem, un șir de nenorociri (atentate, crime), dar totodată determină importante mutații în cugetul personajului principal, Lisandru, care se pune, mai naiv sau mai orientat, în slujba „adevărului”, așa cum înțelege el lucrurile și cum, de la o vreme, îi dictează conștiința. Șarje ironice vizează un ipochimen, procurorul, ițit parcă din maculatura realismului socialist, dar, așa cum obișnuiește să procedeze, scriitorul oferă o șansă unor tipuri (plutonierul major, boierul) osândite de constrângătoarele canoane de altcândva. În rest, același nesaț de a povesti
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
că noi n-am avut pînă acum decît o idee vagă și dăunătoare despre chestia asta.” (trad. mea, A.M.) Formula este exagerată, cinismul blasfemiator, Houellebecq cere oprobriul, Michel este un mișel. Dar acest fragment, ca Întreg romanul de altfel, par dictate de disperare. Scriind așa, Houellebecq o face cu conștiința că n-are nimic de pierdut. Miza lui nu este În nici un caz esteticul, ea nu-și are decît un loc temporar În instituția literară. Miza lui este istorică, urieșească, misionară
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nivel individual - scriitorul trebuie să vorbească numai În nume propriu -, apoi, să se smerească pentru orgoliul de care dăduse dovadă, Însingurîndu-se, autonomizîndu-se Tratamentul aplicat de Beckett este unul aproape religios. Samuel Beckett Încearcă să facă ceea ce - În primul rînd - Îi dicta genotipul, dar, conștient sau nu, și ceea ce prescrisese autorul Genealogiei moralei. El scrie o literatură de unde evacuează, pe cît poate, umanul - „bolnav”, fără a ceda tentației de a-l „Înlocui” cu inumanul (adică de a lăsa să intre pe fereastră
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Carpații”. Se autoexilează în Canada (1957) și de acolo în Statele Unite ale Americii, în California. Individualitate intens retorică, la C. ideile, entuziasmele și reprezentările se manifestă în mod tumultuos-colosal, într-o tensiune înaltă, virilă; pasiunile eruptive se suprapun parcă argumentelor, dictând în fapt liniile de forță, marcând reliefurile unei personalități clocotitoare. Constituente ale celulei proprii, astfel de trăsături, energetismul, dinamismul și celelalte țin, în parte, de filonul transilvan, justițiar, combatant, vizionar. De la primul volum, Poezii (1911), până să-și găsească sunetul
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Mihai Vodă sin Pătrașco Vodă, carele au făcut multe războaie cu turcii pentru creștinătate), cronică scrisă între 1602 și 1608, inclusă în Letopisețul cantacuzinesc. În cancelaria domnească a lui Mihai Viteazul, marele logofăt Teodosie Rudeanu (fratele Simei, cea care a dictat cuvintele ca de cronică de pe piatra de mormânt a soțului ei, Stroe Buzescu) scria - în slavonă sau poate în română -, sub supravegherea voievodului însuși, o Istorie a faptelor acestuia. Din păcate, din această Istorie nu au ajuns până la noi decât
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
momente memorabile sunt cele marcate de KANT și NIETZSCHE. La sfârșitul sec. XVIII-lea, odată cu apogeul iluminismului, KANT instituie o etică a demnității persoanei umane ce trebuie respectată din principiu, ca valoare și scop în sine. Imperativul moral categoric ar dicta ca niciodată să nu abordezi o altă persoană ca mijloc, în folosul tău. Această normativitate este desigur orientată social. Ea a jucat un rol major în istoria umanității, conducând la principiul respectului pentru ființa umană în general, care este și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
captivitatea celor mai slabi. Adeseori, concepția simetriei beneficiilor - În timp ce unul dintre parteneri câștigă, altul pierde - plasează cooperarea pe planul secund: doar concurenții fără forțe suficiente recurg la asemenea acorduri pentru a-și conserva poziția față de lider. În acest caz, precauția dictează o supraveghere atentă a partenerului, pentru a ghici orice intenții agresive, manifestate prin: - acapararea maximului de informație; - asigurarea debușeului unor resurse-cheie; - depășirea partenerului printr-un efect mai accelerat al experienței; - Încercarea de restructurare a coaliției sau Înșelarea. Principalele condiții care
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pune însă între paranteze comicul, atâta cât e, și insistă doar pe analiza conotațiilor psihice, făcând memorabile personajele nuvelei, în special personajul feminin central, Pepa al Cărăvidă. Soțul ei i-a cumpărat un loz, ale cărui numere i le-a dictat într-o dimineață, încă somnoros fiind. Pepa ajungând la Agenție, constată cu o bucurie de nedescris că lozul ieșise câștigător. De aici încep și drama, frământarea, neliniștea ei înnebunitoare: dacă bărbatul îi dictase greșit numărul ori poate că nici nu
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
loz, ale cărui numere i le-a dictat într-o dimineață, încă somnoros fiind. Pepa ajungând la Agenție, constată cu o bucurie de nedescris că lozul ieșise câștigător. De aici încep și drama, frământarea, neliniștea ei înnebunitoare: dacă bărbatul îi dictase greșit numărul ori poate că nici nu cumpărase lozul, i-a zis doar așa, de gura ei, că îl tot îmboldise să joace. Pepa câștigase, într-adevăr, deci numărul lozului era corect, dar până a afla sigur asta trece prin
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
unei națiuni, traseul parcurs spre recunoașterea publică uzează de un set de strategii și politici culturale variind de la epocă la epocă. Simultan, un c.l. și gruparea pe care el o exprimă modifică și modelează orizontul de așteptări al publicului, dictează gustul care va ajunge, în final, regulă și atrage, direct sau indirect, devalorizarea sau căderea în desuetudine a altuia. De la statutul de lectură apreciată într-un cerc restrâns, de inițiați, căruia pare, în primă instanță, să i se adreseze, și
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
și relațiile de putere din interiorul ei. Abordarea acestor opere literare nu poate face deci abstracție de o atare determinare extratextuală. Reglarea de conturi, confruntările cu alte generații ori grupări literare, crearea de imagine, în folos propriu, strict personal, sau dictată de interesele grupului, alterează presupusa obiectivitate a textelor oricărui autor lansat și afirmat într-un c.l. Epigonii lui Mihai Eminescu reprezintă un asemenea text care permite multiple interpretări: poemul a fost publicat, la vremea sa, pe prima pagină a
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
perspectiva lui Skinner despre mașinile de predare și instruire programată a fost expusă apoi, sumar, în articolul „The teaching machines” („Mașini de predare”) apărut în Science în 1958. Comentariile autodepreciative ale lui Skinner în ceea ce privește abilitatea sa literară au fost probabil dictate de modestie; pentru că lucrarea lui Walden Two (1948), scrisă în doar șapte săptămâni, atestă talentele lui beletristice. Intenția originară a fost aceea de a descrie un proiect posibil pentru o viață bună trăită în comunitate; dar o asemenea comunitate utopică
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
avea una din cele mai cunoscute biblioteci din Moldova, din care, se pare, nu lipsea Enciclopedia franceză), fiind și un spirit filosofic. Cunoștea franceza, limbă în care citea ziarele și literatură iluministă. El îmbină totodată preocupările cărturărești cu acțiunile politice dictate de sentimentele sale patriotice. Interesat de învățământ - prin 1770 încerca, fără izbândă, să diminueze, în favoarea limbii române, importanța limbii grecești în școli -, el sprijină o serie de tineri, trimițându-i la studii. În 1784 prietenul episcopului, cărturarul sârb Dositei Obradovici
GHEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
existente (7-10). Se impun următoarele precizări: -din considerente practice stadiul IV a fost divizat în: insulinoterapia bazală cu sau fără asocierea terapiei orale insulinoterapia combinată, adică bazală și prandială, cu sau fără terapie orală asociată. -succesiunea stadiilor terapeutice va fi dictată de valorile glicemice și tabloul clinic, adică prezența simptomatologiei specifice hiperglicemiei, toate filtrate prin judecata clinică -timpul necesar evaluării succesului terapeutic este flexibil. Se sugerează a se lua în considerare (12): 4-8 săptămâni pentru stadiul I 12 săptămâni în cazul
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
unei variante culese în 1876; dar apare de asemenea într-un volum de poezii la D. Bolintineanu în 1858 sau la H. Grandea în 1861 și apoi în volum în 1866120. Semnificația expresiei, binecunoscută etnografilor, e compozițională: motivul mărgăritelor înșirate dictează un ritm al narațiunii și al adăugării de episoade, fără limită de timp sau de lungime. "Înșiră-te mărgărite e refrenul pe care-l repetă povestitoarea de basme (care odată cu povestirea înșiră salbe de mărgăritar) spre a arăta că povestirea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]