KorAP: Find »[drukola/base=diplomație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...163 164 165 ...287 >

7,173 matches

Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

nu impune acordul (comp. cu infinitivul scurt, care nu impune acordul: E necesar a se numi, E interesant a (se) mișca, E interzis a se reintroduce, E necesar a se înființa): (46) ...consideră necesar numirea în calitatea de șef al diplomației române(ști) a unei persoane cu experiență (Adriana Săftoiu, Realitatea TV, 2007) (vs. ...consideră necesară numirea...) - din ...consideră necesar a se numi /a fi numit în calitatea de șef al diplomației române(ști)o persoană cu experiență Este interesant mișcarea

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
46) ...consideră necesar numirea în calitatea de șef al diplomației române(ști) a unei persoane cu experiență (Adriana Săftoiu, Realitatea TV, 2007) (vs. ...consideră necesară numirea...) - din ...consideră necesar a se numi /a fi numit în calitatea de șef al diplomației române(ști)o persoană cu experiență Este interesant mișcarea aceasta a domnului Geoană (A. Korodi, Realitatea TV, 21.II.2008) E interzis reintroducerea peturilor în industria alimentară (S. Prigoană, Realitatea TV, 17.VIII.2007) dacă este necesar sau nu este

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557

Carter vrând să-i elibereze pe diplomații americani Încarcerați În propria lor ambasadă și, mai ales, pornirea acelui ciudat fundamentalism musulman, un nou război al religiilor, o provocare adusă Vestului bogat și orgolios era de natură să alarmeze pe șefii diplomației occidentale și să caute aliați pe unde Îi găseau, uitând nu rareori de principiile frumoase ale democrației și libertății, demnității persoanei. Nu, nimeni, absolut nimeni nu a Întrevăzut „cutremurul” ce avea să vină, căderea zidului de la Berlin; performanțele gorbacioviene păreau

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

și datoriilor pe care le au statele. Mai mult, el sugerează ideea unei trădări naționale, pe care ar fi dat-o la iveală Eminescu, încurcând astfel planurile Rusiei: "Rusia simțea că singurul opozant față de pretențiile ei prădătoare este presa, nicicum diplomația și guvernul din România, care, oricum, prin natura lucrurilor, trebuia să lucreze tăcut. Iar vârful de lance al presei din România era Timpul mai precis pana devastatoare a lui Eminescu. Rusia își găsea un adversar pe măsură." (p. 63) Totuși

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

adevărat Quartier General de Război” prin activitatea extradiplomatică depusă în Balcani și, mai ales, în România. O dată cu numirea lui Mihail Levitzki în fruntea misiunii, aceasta s-a transformat într-un oficiu de spionaj politico-militar asupra statelor balcanice, încălcând toate normele diplomației. Agenții D.P.S.G. au documentat activitatea organelor informative sovietice și încadrarea acestora cu personal. Secțiunea de propagandă de la Viena se ocupa de România, exceptând Basarabia, care era condusă direct de la Moscova. Datorită distanței dintre Viena și București, sovieticii au creat celule

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
măsuri ale cabinetului și datorită unei popularități din ce în ce mai extinse a mișcării legionare, Carol al II-lea a decis demiterea lui Octavian Goga și introducerea unui regim personal de guvernare, cu aparența păstrării elementelor constituționale. II.2. Politica externă a României Diplomația guvernelor de la București a continuat aceeași linie directoare, de a susține și a sprijini sistemul stabilit de Tratatele de la Versailles la finalul primului război mondial. Un rol important în această direcție a revenit lui Nicolae Titulescu, care a deținut portofoliul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
laturile Micii Înțelegeri. Această organizație regională a fost dezvoltată în 1933, prin adoptarea Pactului de reorganizare al Micii Înțelegeri, care a prevăzut înființarea unui Consiliu Permanent, a unui Consiliu Economic și a unui Secretariat al Consiliului Permanent. Un succes al diplomației de la București în această perioadă a fost închegarea Pactului Înțelegerii Balcanice, la 9 februarie 1934, cu rolul de a menține statu-quo-ului teritorial existent și la care au aderat România, Iugoslavia, Grecia și Turcia. În pofida declarațiilor de a deveni „o asigurare

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
într-o măsură redusă. Pe măsura trecerii timpului s-a constatat o lipsă de reacție a Franței și Angliei față de amenințările proferate în media ale statelor revizioniste, precum și față de încălcările normelor stabilite prin tratatele de pace. Din acest motiv, orientarea diplomației române a început să manifeste, spre sfârșitul perioadei, o deschidere către Berlin, marcată, în principal, de încheierea unor acorduri economice și de pătrunderea capitalului german în România. Venirea la guvernare a cabinetului condus de Octavian Goga a creat premisele unei

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de Octavian Goga a creat premisele unei schimbări în politica externă, însă demiterea sa după numai 44 de zile a redus temerile democrațiilor occidentale de schimbare a obiectivelor clasice. Perioada următoare se va caracteriza din nou printr-un balans al diplomației externe, în care presiunile statelor totalitare nu vor fi decât în mică măsură contracarate de marile puteri democratice, aflate la rândul lor într-o criză asupra obiectivelor externe. A. Structurile informative/contrainformative din Ministerul de Interne A.1. Direcția Poliției

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
că Titulescu „ar fi neglijat interesele României”, iar unele dintre declarațiile sale publice au avut drept scop „să discrediteze politica Regelui Carol”. Abia după citirea acestui dosar, afirma articolul britanic, regele și primul-ministru ar fi decis excluderea titularului de la conducerea diplomației române. Dar, pe de altă parte, Octavian Goga, încă de la jumătatea lunii iulie 1936, în timp ce se afla la Vittel (Franța), a trimis o scrisoare regelui Carol privind evoluția politicii europene vis-a-vis de România. Conforma aprecierii poetului, România a reprezentat „o

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
respectivă, nu mai avea forța să-și mențină statutul de mare putere, iar în acest context Nicolae Titulescu, arhitectul bunelor relații dintre București și Paris, trebuia înlăturat. Dincolo de caracterizarea făcută ministrului de Externe, Goga a analizat lucid și pertinent acțiunile diplomației românești din ultimii 10 ani: „am bruscat bunele raporturi cu Italia după recunoașterea Basarabiei și-am împins pe Mussolini spre unguri, ne-am răcit de Polonia contra obligațiunilor firești ale aceleiași predestinări geografice, am întors spatele Germaniei prin continue provocațiuni

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
provocațiuni iritante și, în sfârșit, am ajuns acum în postura ciudată de quasi-amici ai Rusiei bolșevice cărora li se cere să încheie cu dușmanul lor străvechi un pact de alianță militară”. Mai grav, în capitala Germaniei și a Italiei, șeful diplomației române „pe drept sau pe nedrept, reprezintă astăzi noțiunea unei lipse de credit desăvârșite”, fapt care nu putea conduce la o apropiere față de cele două țări, puteri continentale într-o continuă ascensiune. Pe de altă parte, «Daily Telegraph» a publicat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
României la Paris. Totodată, demiterea ministrului nu a îmbunătățit imaginea și situația țării - „politica flotantă, politica de oscilațiuni subite, nu inspiră încredere nimănui” - nici măcar în tabăra adversarilor lui Titulescu, între care se numărau Germania, Italia sau Polonia. Noul șef al diplomației românești, Victor Antonescu, și-a recunoscut „în mod franc” inferioritatea față de predecesorul său și a declarat că nu este germanofil. De asemenea, Victor Antonescu a menționat că orice ministru de Externe, chiar și un germanofil, nu putea duce o politică

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
au efectuat un schimb de informații tehnice pe aceeași temă, a unui eventual atac al U.R.S.S. În perioada respectivă au avut loc negocieri româno-sovietice la Riga, însă acestea s-au încheiat înainte să înceapă, datorită punctelor de vedere ale diplomației de la Moscova. Totuși, U.R.S.S. a încheiat tratate bilaterale de neagresiune cu Polonia (iulie 1932) și Franța (noiembrie 1932), ceea ce a condus la o izolare a României în fața pericolului sovietic. După 1932 au fost suspendate conferințele militare bilaterale româno-poloneze, întrucât

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pătruns în Polonia și, în scurt timp, cele două puteri și-au împărțit zonele de interes, așa cum fusese stabilit anterior. Imediat după atacul asupra Poloniei, la 6 septembrie 1939, Consiliul de Coroană a decis neutralitatea României, iar în perioada următoare, diplomația română a încercat să creeze un Bloc al neutrilor, care să se delimiteze de agresiunile teritoriale și să creeze un sistem de apărare. Evenimentele de pe scena politică continentală au impus un nou acord economic cu Germania (4 aprilie 1940) și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
R.S.S. și, din cei 28 de participanți, 11 au fost pentru respingerea ultimatumului, 4 pentru discuții și 13 pentru cedare. În seara aceleiași zile, U.R.S.S. a remis un al doilea ultimatum României, iar Consiliul de Coroană, în urma discuțiilor cu diplomații străini și factorii militari, a decis acceptarea condițiilor. În doar patru zile, armata și administrația românească, alături de o parte a populației, a trebuit să se retragă din Basarabia și Bucovina în condiții din cele mai dramatice și mai vitrege. La

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
va oferi tot sprijinul într-o colaborare reciproc avantajoasă. Între 16 și 24 august 1940, la Turnu-Severin, au avut loc discuții cu reprezentanții unguri, însă nu s-a ajuns la nici un acord. La 19 august au fost inițiate negocieri cu diplomații bulgari, privind problema Cadrilaterului, care se vor finaliza în prima decadă a lunii septembrie. Lipsa de rezultate concrete în discuțiile cu Budapesta a «necesitat» un arbitraj din partea Germaniei și Italiei, prin cei doi miniștri de externe, care au solicitat celor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fapt care, în noile condiții, putea atrage consecințe „grave” din cauza apropierii economice între București și cercurile franco-engleze. A doua zi, 23 august 1939, aceleași medii au afirmat că pactul de neagresiune dintre Germania și U.R.S.S. a luat prin surprindere diplomațiile europene, iar Berlinul a obținut „mână liberă” pentru a acționa cum dorește în Europa. Prima consecință a pactului, în opinia acestora, va fi ocuparea Danzigului și chiar a altor provincii poloneze care au aparținut Imperiului German. România se afla „exclusă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și afirmat că după părerea sa, numai profesorul Giurescu este „istoricul convenabil”, capabil să găsească puncte comune privind viitorul relațiilor româno-sovietice. Neutralitatea României, concomitent cu declanșarea mobilizării generale până la vârsta de 40 de ani, nu a fost bine primită de diplomații germani acreditați la București, care au criticat această măsură. Cu toate acestea, zvonurile privind un atac asupra României în luna octombrie 1939 au fost catalogate drept „neserioase”, deoarece Reichul dorea o țară „tare și neutră”, care să nu-i lărgească

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
politice” care s-au stabilit în acest sector european și în care, evident, trebuia să se încadreze. De la oficiul diplomatic al Angliei la București s-au exprimat păreri, în discuții neoficiale, că intervenția militară a Moscovei a fost „prevăzută de diplomația britanică” încă din momentul semnării Pactului Ribbentrop-Molotov. Dar, în altă ordine de idei, diplomații britanici s-au arătat sceptici în privința bunelor relații pe termen lung între Berlin și Moscova. Motivul unei eventuale neînțelegeri putea fi, spre exemplu, înființarea în teritoriile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
să se încadreze. De la oficiul diplomatic al Angliei la București s-au exprimat păreri, în discuții neoficiale, că intervenția militară a Moscovei a fost „prevăzută de diplomația britanică” încă din momentul semnării Pactului Ribbentrop-Molotov. Dar, în altă ordine de idei, diplomații britanici s-au arătat sceptici în privința bunelor relații pe termen lung între Berlin și Moscova. Motivul unei eventuale neînțelegeri putea fi, spre exemplu, înființarea în teritoriile poloneze ocupate de U.R.S.S. a unei republici comuniste, ceea ce ar fi reprezentat „semnalul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cehoslovace și a urmat ocuparea progresivă de către armata polonă. În această conjunctură de destrămare a Cehoslovaciei, guvernul polon a inițiat demersuri pentru a obține o parte din Ucraina Subcarpatică și a avea o graniță comună cu Ungaria. Pentru acest proiect, diplomația de la Varșovia a obținut sprijinul Italiei, însă, pe de altă parte, a întâmpinat „opunerea formală a Germaniei și rezistența României”. Analiza S.S.I. a evidențiat care au fost considerentele pentru care Polonia și-a dorit această regiune cehoslovacă. În primul rând

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de la Varșovia a obținut sprijinul Italiei, însă, pe de altă parte, a întâmpinat „opunerea formală a Germaniei și rezistența României”. Analiza S.S.I. a evidențiat care au fost considerentele pentru care Polonia și-a dorit această regiune cehoslovacă. În primul rând, diplomația polonă a încercat „să consacre în noul statut european” principiul drepturilor istorice și al necesităților economice, alături de cel al drepturilor etnice, dar acest din urmă drept îi era „total defavorabil”, întrucât Polonia avea înglobați în granițele sale minoritari care reprezentau

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
respectiv o școală specială pentru informații ofensive și defensive la Gyor. Un alt capitol interesant al studiului s-a referit la mijloacele utilizate în atingerea obiectivelor de interes. Principalele nuclee le-au reprezentat Legația și consulatele ungare din România, prin diplomații acreditați și funcționarii angajați în cadrul acestora. Atașatul militar de la București a utilizat, constant, o rețea de ziariști care „au acces ușor” în instituțiile statului român, dar și diferite persoane minoritare aflate în funcții de răspundere la diferite structuri economice. Partidul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
privind alcătuirea noului guvern erau cunoscute și în afara țării, iar comentariile pe această temă nu erau omise în buletinele întocmite de D.G.P. Conform aprecierilor, între primul-ministru și conducerea mișcării legionare nu se realizase, până atunci, un acord privind guvernarea, dar diplomații germani înclinau spre un regim „care să aibă imprimată mai mult nota și directiva d-lui general Antonescu, om energic, de acțiune și intransigent”, pentru a impune ordinea și liniștea în țară. Aceleași medii au apreciat că în rândurile conducătorilor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]