5,559 matches
-
Votca (din , "Vodka", în trad. „apșoară”) este una din cele mai cunoscute băuturi alcoolice distilate. Este un lichid transparent ce conține apă și etanol purificat prin distilare — uneori distilare multiplă — de la o substanță fermentată din cartofi, cereale (de obicei grâu sau secară) sau sirop de sfeclă de zahăr, plus o cantitate nesemnificativă de alte substanțe, precum arome sau impurități. Votca are de obicei un conținut alcoolic de la
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
Votca (din , "Vodka", în trad. „apșoară”) este una din cele mai cunoscute băuturi alcoolice distilate. Este un lichid transparent ce conține apă și etanol purificat prin distilare — uneori distilare multiplă — de la o substanță fermentată din cartofi, cereale (de obicei grâu sau secară) sau sirop de sfeclă de zahăr, plus o cantitate nesemnificativă de alte substanțe, precum arome sau impurități. Votca are de obicei un conținut alcoolic de la 35% până la
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
în domeniul comercializării votcii. În secolele XVII și XVIII, votca poloneză a fost recunoscută în Olanda, Danemarca, Anglia, Rusia, Germania, Ungaria, România, Ucraina și bazinul Mării Negre. Primele metode de producție erau primitive. Băutura era de obicei scăzută în alcool, iar distilarea trebuia repetată de câteva ori (un proces de distilare format din 3 etape era obișnuit). Prima distilare era numită „"brantówka"”, a doua — „"szumówka"”, iar a treia — „"okowita"” (de la „"aqua vitae"”), care conținea în general 70%-80% alcool pe volum. Apoi
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
votca poloneză a fost recunoscută în Olanda, Danemarca, Anglia, Rusia, Germania, Ungaria, România, Ucraina și bazinul Mării Negre. Primele metode de producție erau primitive. Băutura era de obicei scăzută în alcool, iar distilarea trebuia repetată de câteva ori (un proces de distilare format din 3 etape era obișnuit). Prima distilare era numită „"brantówka"”, a doua — „"szumówka"”, iar a treia — „"okowita"” (de la „"aqua vitae"”), care conținea în general 70%-80% alcool pe volum. Apoi băutura era diluată cu apă, rezultând o votcă simplă
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
Anglia, Rusia, Germania, Ungaria, România, Ucraina și bazinul Mării Negre. Primele metode de producție erau primitive. Băutura era de obicei scăzută în alcool, iar distilarea trebuia repetată de câteva ori (un proces de distilare format din 3 etape era obișnuit). Prima distilare era numită „"brantówka"”, a doua — „"szumówka"”, iar a treia — „"okowita"” (de la „"aqua vitae"”), care conținea în general 70%-80% alcool pe volum. Apoi băutura era diluată cu apă, rezultând o votcă simplă (30%-35%), sau una mai tare, dacă diluarea
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
zahăr să fie comercializate ca „votcă”, urmărind metodele tradiționale de producție). O proprietate comună a votcii produse în S.U.A. și Europa este uzul extensiv al filtrării înainte de procesul de adăugiri, cum ar fi adăugarea aromei. Filtrarea este făcută atât în timpul distilării, cât și după, în dependență de producător. Acest lucru se datorează legilor Europei și Statelor Unite care nu permit ca votca să aibă aromă, caracter, culoare sau gust distinctiv. Totuși, acesta nu este cazul țărilor ce produc votca în stil tradițional
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
de producător. Acest lucru se datorează legilor Europei și Statelor Unite care nu permit ca votca să aibă aromă, caracter, culoare sau gust distinctiv. Totuși, acesta nu este cazul țărilor ce produc votca în stil tradițional, mulți distilatori preferând să folosească distilare precisă dar filtrare minimă, astfel conservând aromele unice ale produselor lor. „Maestrul distilării” este persoana în sarcină cu distilarea votcii și care dirijează filtrarea. Prin numeroase etape de distilare, gustul votcii este îmbunătățit și claritatea accentuată. Distilarea repetată a acesteia
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
ca votca să aibă aromă, caracter, culoare sau gust distinctiv. Totuși, acesta nu este cazul țărilor ce produc votca în stil tradițional, mulți distilatori preferând să folosească distilare precisă dar filtrare minimă, astfel conservând aromele unice ale produselor lor. „Maestrul distilării” este persoana în sarcină cu distilarea votcii și care dirijează filtrarea. Prin numeroase etape de distilare, gustul votcii este îmbunătățit și claritatea accentuată. Distilarea repetată a acesteia îi mărește nivelul de etanol cu mult peste limita legală. Depinzând de metoda
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
culoare sau gust distinctiv. Totuși, acesta nu este cazul țărilor ce produc votca în stil tradițional, mulți distilatori preferând să folosească distilare precisă dar filtrare minimă, astfel conservând aromele unice ale produselor lor. „Maestrul distilării” este persoana în sarcină cu distilarea votcii și care dirijează filtrarea. Prin numeroase etape de distilare, gustul votcii este îmbunătățit și claritatea accentuată. Distilarea repetată a acesteia îi mărește nivelul de etanol cu mult peste limita legală. Depinzând de metoda folosită și de tehnica maestrului distilării
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
ce produc votca în stil tradițional, mulți distilatori preferând să folosească distilare precisă dar filtrare minimă, astfel conservând aromele unice ale produselor lor. „Maestrul distilării” este persoana în sarcină cu distilarea votcii și care dirijează filtrarea. Prin numeroase etape de distilare, gustul votcii este îmbunătățit și claritatea accentuată. Distilarea repetată a acesteia îi mărește nivelul de etanol cu mult peste limita legală. Depinzând de metoda folosită și de tehnica maestrului distilării, votca filtrată la final va avea până la 95-96% etanol. Astfel
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
preferând să folosească distilare precisă dar filtrare minimă, astfel conservând aromele unice ale produselor lor. „Maestrul distilării” este persoana în sarcină cu distilarea votcii și care dirijează filtrarea. Prin numeroase etape de distilare, gustul votcii este îmbunătățit și claritatea accentuată. Distilarea repetată a acesteia îi mărește nivelul de etanol cu mult peste limita legală. Depinzând de metoda folosită și de tehnica maestrului distilării, votca filtrată la final va avea până la 95-96% etanol. Astfel, ea este diluată cu apă potabilă înainte de îmbuteliere
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
distilarea votcii și care dirijează filtrarea. Prin numeroase etape de distilare, gustul votcii este îmbunătățit și claritatea accentuată. Distilarea repetată a acesteia îi mărește nivelul de etanol cu mult peste limita legală. Depinzând de metoda folosită și de tehnica maestrului distilării, votca filtrată la final va avea până la 95-96% etanol. Astfel, ea este diluată cu apă potabilă înainte de îmbuteliere. Acest fel de distilare e ceea ce separă votca pe bază de secară (spre exemplu) de whiskey de secară; pe când whiskey-ul este în
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
îi mărește nivelul de etanol cu mult peste limita legală. Depinzând de metoda folosită și de tehnica maestrului distilării, votca filtrată la final va avea până la 95-96% etanol. Astfel, ea este diluată cu apă potabilă înainte de îmbuteliere. Acest fel de distilare e ceea ce separă votca pe bază de secară (spre exemplu) de whiskey de secară; pe când whiskey-ul este în general distilat numai până la conținutul alcoolic final, votca este distilată până când este aproape alcool pur și apoi diluată cu apă pentru a
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
fi depozitată în gheață sau congelator fără cristalizarea particulelor de apă. În țările unde nivelurile alcoolului sunt în general mici (în S.U.A. spre exemplu, datorită faptului că taxele variază după procentajul alcoolului), unii măresc procentajul alcoolului printr-o formă de distilare înghețată. Aceasta se face prin plasarea votcii într-un vas deschis (bol, farfurie etc.) în congelator și după ce a atins o temperatură mai mică decât cea la care îngheață apa (0° C), se adaugă cuburi de gheață la care apa
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
aceasta se adaugă din nou acid sulfuric și permanganat de potasiu. După filtrare, produsul se amestecă cu amoniac, înainte de a fi iarăși filtrat și uscat. Din pasta purificată obținută, cocaina este izolată prin adăugare de acetonă sau eter etilic, pentru distilarea sulfatului de cocaină. În etapa finală, se adaugă acid clorhidric și alcool care duc la formarea unui precipitat de clorhidrat de cocaină. Aceasta se cristalizează în timp, luând forma finală în care se comercializează. Cocaina se găsește sub diverse forme
Cocaină () [Corola-website/Science/310778_a_312107]
-
veche, oamenii au folosit ierburi și condimente precum migdale, coriandru, mirt, rășina de conifere, bergamot. Un chimist arab, Al-Kindi (Alkindus), a scris, în secolul al nouălea, o carte despre parfumuri, pe care l-a denumit: ""Cartea Chemist a parfumurilor și distilării"". Aceasta conține peste o sută de rețete pentru uleiuri aromate, balsamuri, ape aromatice și înlocuitori sau imitații de medicamente scumpe. Cartea descrie, de asemenea, 107 de metode și rețete pentru prepararea parfumurilor și echipamentele pentru prepararea parfumurilor, cum ar fi
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
Cartea descrie, de asemenea, 107 de metode și rețete pentru prepararea parfumurilor și echipamentele pentru prepararea parfumurilor, cum ar fi alambic. Medicul persian musulman, Avicenna (cunoscut și că "Ibn Șină") a introdus procesul de extragere a uleiului din flori prin distilare, astăzi aceasta fiind cea mai frecventă procedura, experimentând în primul rând cu trandafiri. Până la descoperirea lui Avicenna, parfumurile lichide erau amestecuri de uleiuri și sfărâmate sau petale. Ambele materii prime și technologia de distilare a influențat semnificativ parfumeriile de vest
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
extragere a uleiului din flori prin distilare, astăzi aceasta fiind cea mai frecventă procedura, experimentând în primul rând cu trandafiri. Până la descoperirea lui Avicenna, parfumurile lichide erau amestecuri de uleiuri și sfărâmate sau petale. Ambele materii prime și technologia de distilare a influențat semnificativ parfumeriile de vest și evoluția științifică, în special proprietățile chimice. Artă fabricării parfumurilor a devenit cunoscută în Europa de Vest încă din 1221. În 1370 s-a produs un parfum din uleiuri parfumate, amestecate într-o soluție de alcool
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
în industria parfumului. Materia primă este scufundata într-un solvent care poate dizolva compușii aromatici doriți. Macerarea poate dura de la câteva ore, până la câteva luni. Această tehnică este de obicei folosită pentru a extrage compuși care sunt prea volatili pentru distilare, sau care pot fi ușor afectați de temperatură ridicată. Cei mai folosiți solvenți sunt hexan-ul și eterul dimetil. Extragerea folosind dioxid de carbon lichid este o tehnică relativ nouă de extragere a compușilor din materia primă. Datorită temperaturii scăzute
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
în care materia primă are un conținut foarte scăzut de apă sau este uscată. Dacă etanolul ar fi folosit pentru a extrage compușii din plante proaspete, care de obicei conțin mari cantități de apă, produsul rezultat ar fi foarte diluat. Distilarea este de obicei folosită pentru extragerea compușilor din plante, cum ar fi floarea de portocal și trandafirul. Materia primă este supusă unor temperaturi ridicate, iar mai apoi compușii sunt colectați prin condensarea vaporilor distilați. Distilarea cu aburi se face prin
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
rezultat ar fi foarte diluat. Distilarea este de obicei folosită pentru extragerea compușilor din plante, cum ar fi floarea de portocal și trandafirul. Materia primă este supusă unor temperaturi ridicate, iar mai apoi compușii sunt colectați prin condensarea vaporilor distilați. Distilarea cu aburi se face prin folosirea apei clocotite pentru a extrage compușii volatili. Vaporii rezultați condensează, iar mai apoi uleiurile esențiale sunt separate de apă. Apă rămasă încă mai conține compuși aromatici și este de obicei numită hidrosol, ori distilat
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
pentru a extrage compușii volatili. Vaporii rezultați condensează, iar mai apoi uleiurile esențiale sunt separate de apă. Apă rămasă încă mai conține compuși aromatici și este de obicei numită hidrosol, ori distilat herbal, iar în unele cazuri aceasta este comercializată. Distilarea uscată se face prin supunerea materiei prime la temperaturi ridicate, însă fără a folosi apă pe post de solvent. Compușii aromatici sunt eliberați din materia primă, care mai apoi se contopesc pentru a forma mirosuri distincte. De obicei, această metodă
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
fructele ce fac parte din familia citricelor, coaja acestora este stoarsa. Aceste fructe sunt singurele care conțin o cantitate suficientă de uleiuri esențiale pentru că această metodă să fie profitabilă. În cazul în care compușii organici nu pot fi extrași folosind distilarea, datorită temperaturilor ridicate, iar macerarea nu poate fi folosită, atunci se încearcă absorbirea produsului aromatic în ceară ori uleiuri solide. Folosind alcool etilic, se poate extrage ulei aromatic. Această metodă este foarte rar folosită, în special datorită costurilor de producție
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
de combustibil. Sub lumină fluorescentă, are o culoare violet-albăstruie , de unde vine și denumirea sa. Este insolubil în apă, dar este solubil în benzen și eter. Este izomer cu fenalenul și are caracter aromatic. În scopuri comerciale, poate fi obținut prin distilări ale gudronelor de cărbune de pământ (în acest caz de antracen. Se obține prin încălzirea la temperaturi înalte a difenilmetanului.
Fluoren () [Corola-website/Science/331689_a_333018]
-
2HO + O În mod similar, când apa este picurată pe NaO, se eliberează oxigen. Două metode primare sunt folosite pentru a produce 100 de milioane de tone de extras din aer, pentru întrebuințări industriale, anual. Cea mai folosită metodă este distilarea fracțională a aerului lichefiat în componenții săi variați, cu distilându-se în vapori, iar rămânând lichid. Cealaltă metodă principală de producere a -ului constă în trecerea unui curent de aer curat și uscat printr-un pat de site moleculare zeolitice
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]