4,906 matches
-
la emisiune, anunțându-l că este așteptat la simpozionul de la Iași. De la București Grigore Vieru a venit împreună cu Valentin Țigău, cu mașina celui din urmă, care era ziarist acreditat la Chișinău din partea Bucureștiului. În zilele premergătoare simpozionului, am cunoscut o distinsă doamnă, Elvira Opran, venită la Iași din California, SUA, să-și viziteze părinții, Ioan și Elisabeta Alexa, cu care eu mă cunoșteam destul de bine. Doamna Elvira Opran a fost cea care a insistat pentru prezența poetului Grigore Vieru, contribuind cu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
avut loc o conferință de presă cu Valeriu Saharneanu, Lidia Bobână, Nina Josu, Gheorghe Ghimpu, Constantin Mardarie, ștefan Trofim, apoi am vizitat mai multe obiective din Chișinău. în seara aceleași zile am revenit la Iași. Ajunși în Copou la casa distinsului prof. Ioan Alexa, deși era o oră destul de târzie în noapte, era la fereastră casei așteptându ne. Voia parcă să-i aducem toată Basarabia acasă. PRIMA CĂLĂTORIE LA TAXOBENI Cu ajutorul doamnei Laurenția Poenaru am hotărât să facem o vizită la
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
mormânt, ar trebui de rupt. La mine cam asta. Poate cu altă ocazie vă voi mai scrie. La revedere! Ilie Ilașcu” NATALIA ILAȘCU PE PATUL DE SPITAL în prima decadă a lunii august 1999 au sosit la Iași, de la aceeași distinsă doamnă Elvira Opran, cinci colete pentru familiile grupului Ilașcu. Unul din colete pentru măicuța Natalia, celelalte patru familiilor patrioților închiși la Tiraspol. La 25 august 1999 sunt anunțat telefonic de la Suceava să fiu pregătit, pentru a doua zi, că va
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Cernăuți, Herța, etc.) istorie, cultură, adevăr. Prof. Ioan Alexa și doamna Elvira Opran au fost alături, moral și material de patriotul român Ilie Ilașcu, de grupul său, de măicuța Natalia Ilașcu, de „Muzeul Neamului”, condus de domnul Vadim Pirogan. și distinsul om de cultură, domnul Nicolae Dabija, redactorul șef al revistei „Literatura și Arta”, a pășit nu o dată pragul familiei Alexa. întâlnindu-mă cu domnul Nicolae Dabija, în zi de sărbătoare, la 31 august 2004, pe Aleea Clasicilor din Chișinău, am
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Nicolae Dabija, redactorul șef al revistei „Literatura și Arta”, a pășit nu o dată pragul familiei Alexa. întâlnindu-mă cu domnul Nicolae Dabija, în zi de sărbătoare, la 31 august 2004, pe Aleea Clasicilor din Chișinău, am înregistrat următorul mesaj pentru distinsa familie Alexa: „Domnule Ioan Alexa, vreau să vă fac o mărturisire aici, pe care nu v-am făcut-o dumneavoastră. Mi-a murit cu șase ani în urmă tatăl, mi-a murit cu trei ani în urmă mama și, într-
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
să mă cred singur. Eu vă mulțumesc că ați fost alături de noi în toți acești ani. Iar noi, pe alocuri am învins, pe alocuri am bătut în retragere pentru că ne-am crezut poate chiar abandonați de propria țară. Dar prin distinse personalități, Iașul își împlinește datoria față de altă parte a Moldovei, răpită de la trupul țării. Prin oameni precum Ioan Alexa, prin oameni precum Constantin Chirilă, prin alți frați de-ai noștri care mereu vin să fie alături, și la bine și
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ani. Așa că trebuie să înmulțim luptătorii care trezesc această nație spre unitate, spre înțelegere, fără a urî pe străini. De fapt, noi nu urâm pe nimeni, dar luptăm pentru un adevăr, limbă română, istorie comună, pământ sfânt românesc”. Sunt mărturisirile distinsului om de cultură și patriot Ioan Alexa. A consemnat Constantin Chirilă, Iași („Ginta Latină”, Iași, și „Literatura și Arta”, Chișinău, 28 octombrie 2004 Familia Ioan Alexa a trăit întreaga viață în demnitate, cinste, adevăr, perfectă armonie în familie, societate, cu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
români auziseră în același timp că grobianul Șapcă spusese, pentru prima oară în viață, „mulțumesc“. Și, de mirare, se prăbușiseră într-un leșin național, dar și profund. Pâinea, dacă nu-i proaspătă La Poliție, soția reclamă dispariția soțului. Acesta, un distins universitar cunoscut pentru manierele sale deosebite, are obiceiul, ca lorzii, să-și anunțe sosirea când ajunge la zece minute de casă. De îndată ce-și parchează mașina la subsolul Magazinului Universal, îi telefonează soției, zicându-i aceeași frază de douăzeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Din pleiada de profesori iluștri, de care s-a bucurat această prestigioasa instituție de cultură, Liceul “Eudoxiu H urmuzachi” din Rădăuți, nu poate lipsi, distinsul profesor Ilie Vișan, personalitate de prim rang, în peisajul socio-cultural și educativ al Radautilor și chiar al Bucovinei istorice, pe care a slujit-o cu devotament și a iubit-o atât de mult. Profesorul Ilie Vișan s-a născut la
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
elevilor să fie cunoscută în țară. Profesorul Vișan a promovat formațiunile pentru tineret: Cecetasia, Arcășia, Străjeria și Premilităria și a încurajat activitaea sportivă a tineretului. Din anul 1947 nouri negri ai prigoanei se abat asupra țării și implicit și asupra distinsului cărturar și dascăl Ilie Vișan, fiind arestat și închis 100 de zile la Văcărești, fără judecată, reîntors în 1948 a fost încadrat profesor de cultură genrala la Scoala tehnică Zootehnica din Raduti, unde a fost și director adjunct până în iulie
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
care a fost colega cu noi, din promoția 1952 a liceului de fete, castorita Cârstea, care locuiește în casa părinteasca din Rădăuți și fiica cea mică Sanzaiana, castorita Voinicelu, doctoriță în Suceava. Soții Vișan au avut o căsnicie model până când distinsul profesor a trecut la cele veșnice, la 13 august 1977, fiind urmat la trei luni și de iubita sa soție. Ambii soți își dorm somnul de veci, după dorința lor, în cimitirul din Putna voievodala, care la dat țării pe
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
din Rădăuți să își câștige faima unei școli deosebite. Cei care i-am fost elevi nu vom uita orele sale de limbă română și erudiția să, cu care ne impresiona, fiind mândri că am avut parte de un asemenea dascăl distins. Prelucrare după “Profesorul Ilie Vișan, personalitate complexă a timpului său” de Vasile Bată și alte date de la familie
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
orizontul complex de cunoaștere al acestui dascăl riguros. Cu multă stăruința și o mare capacitate în domeniul matematicii, profesorul Traian Galan a elaborat o culegere de probleme de matematică mai deosebită, era un volum rezervat pentru predarea matematicii în liceu. Distinsul profesor cărturar, Vasile Precop, spunea că această carte a fost scrisă și “într-o caligrafie de invidiat”, carte analizată și apreciată elogios de mari profesori din domeniul matematicii de la prestigiosa Facultate de Matematică a Universității “A.I. Cuza” din Iași. A
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
Societatea pentru răspândirea științei și culturii, conferențiind cu talent în diferite localități, bucurându-se de aprecieri elogioase din partea auditoriului. A fost căsătorit cu Vera Tiron, care a funcționat că profesoară de geografie la Liceul de fete “Elisabeta Doamna” din Rădăuți. Distinsa profesoară avea o solidă formație intelectuală de specialitate slujind cu profesionalism și exigenta școală de fete. În familia profesorului Traian Galan au crescut și s-au format, intro atmosferă de exigenta, ordine și cultură doi copii: Lia, cu studii de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
decenii, profesorul Traian Galan se manifestă tot exigent și autoritar cu foștii săi elevi, urmărind cum s-au realizat profesional fiecare. A trecut la cele veșnice în anul 1996 și își doarme somnul de veci în cimitirul capitalei voievodale Suceava. Distinsul profesor Traian Galan, prin pregătire, munca, exigenta și faptele sale rămâne o autentică personalitate în istoria învățământului liceal din Bucovina, iar pentru noi, care i-am fost elevi, un perpetuu diriginte de neuitat. Prelucrare parțială după Petru Bejenaru și alte
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
Distinsul profesor Pantelimon Socaciu s-a născut la 23 octombrie 1910, în familia gospodarilor de frunte Pavel Socaciu și Ecaterina, născută Nimigen, fiind mezinul familiei cu cinci frați, în satul Tereblecea, una dintre cele mai mari așezări din Bucovina, azi numinduse
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
și în momentele grele din viața unor colegi, din diferite colțuri de țară, când un arborosan trecea la cele veșnice. Am avut prilejul să fiu martor îndurerat la Brașov, Iași și Suceava la asemenea evenimente de despărțire a vechilor colegi. Distinsul profesor, ca fost președinte venea de departe și cu el veneau și alți foști membrii ai acestei societăți studențești, apoi, în clipele de pe urma, toți cântau imnul Arboroasei și depuneau pe pieptul defunctului o panglică tricolora, avută de pe vremuri și ramuri
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
ei istorie, și tocmai desfășuram activitatea pașnică de fotografiere a orașului, cînd a apărut un convoi de membri Suquía, Însoțiți de cîteva frumuseți din clubul-gazdă. Bieții oameni erau destul de Încurcați - neștiind dacă să ne facă sau nu cunoștință cu acele „distinse doamne din societatea chiliană“, ceea ce, pînă la urmă, au făcut, sau să se facă că plouă și să pretindă că nu ne cunosc (dacă vă amintiți de veșmintele noastre neortodoxe). Dar au făcut față Încurcăturii cît se poate de onorabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
folos, deși el nu era genul de om care să aibă nevoie de o asemenea prezentare formală pentru a oferi o mînă de ajutor. Îi era de ajuns să afle că Alberto lucrase cu doctorul Fernández, unul dintre cei mai distinși leprologi din America latină, iar Alberto a fluturat scrisoarea cu talentul său obișnuit. Discuții Îndelungi cu doctorul Hermosa ne-au oferit o viziune cît mai apropiată de realitate asupra vieții peruane și ne-au creat posibilitatea unei călătorii cu mașina lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Mihai Rădulescu prin 1949, vara... Tocmai făcusem o excursie sentimentală în Făgăraș și eram de câteva zile în București, pradă unor simțăminte dintre cele mai contradictorii, când mă pomenii cu un amic - Jean H[erdan]1, un tânăr prețios și distins, cu părul ondulat și de o nuanță aurie mult prea frumoasă pentru a fi firească. Veșnic preocupat de relațiile sale mondene, venise și de data aceasta să mă anunțe că unul dintre bunii săi prieteni era în trecere prin București
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
creatoarea de costume Gabriela Nazarie, și câțiva alții. Interiorul Camil Petrescu era plăcut, fastuos chiar, bucatele bune, căci Ghighi moștenise de la maică-sa - doamna SergentMa jor Marian - talentul bucătăriei; atmosfera selectă, așa că ne-am plictisit cu toții în modul cel mai distins posibil până pe la orele șapte dimineața, când ni s-a servit tradiționala ciorbă de potroace, semn că ne puteam retrage. În ceea ce mă privește, eu m-am plictisit mai puțin, făcându-mi de lucru cu cei doi mici prințișori pe
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
împleti cozi, și cu dinți rupți, galbeni - boabele de porumb. Trupul îți foșnea, însemna tot atât de puțin cât și vântul pustiu prin gunoaie. Gâtlejul ars de sete, pe dinăuntru, iar deasupra ta un soare străin ca o tipsie pe care persoanele distinse îi oferă oaspetelui un pahar cu apă. Până și în ziua de azi porumbiștile lungi mă întristează, și ori de câte ori, în tren sau în mașină, trec pelângă una dintre ele, închid ochii, cuprinsă de spaima subită că porumbiștea dă un ocol
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
în carantină; după trei luni - mai mult nu mai putea rămâne, căci la Mauthausen o aștepta bărbatul ei - s-a dus laplatforma de încărcare, la doctorul Mengele, spunându-i că e infirmieră și cerând permisiunea să însoțească transportul. (...) Doctorul Mengele, distins, politicos, a supus-o pe loc unui scurt examen. «Cum deosebiți hemoragia unei artere de cea a unei vene?» a întrebat-o el. știa asta, învățase să îngrijească bolnavii în baraca de tifici din ghetou. «De câte ori pe minut respiră omul
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
perfectă stare de funcționare, se înțelege de la sine că a fost consultat specialistul nr. 1 în otorinolaringologie din Europa, al cărui cabinet particular funcționează și la această oră pe aceeași stradă și la același număr în capitala mondială a valsului. Distinsul medic vienez a recomandat călduros ca tratament vocal, fără cea mai mică ezitare excelenta "agheasmă de Zăvoaia". Și... a început "aghesmuirea" cu acest admirabil unguent. Mărturisesc cinstit că interpreții noștri nu aveau studii de specialitate, însă Duhul Sfânt, în marea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
să ajungă la spital, la muncă. Fiecare familie se descurca așa cum putea: cum dădea Dumnezeu unii mai bine, alții mai rău. Începuse școala. Într-una din aceste zile, imediat după încetarea crivățului, ne-a surprins în mod plăcut vizita unei distinse doamne. Noi tocmai "serveam masa", având în centrul ei binecunoscuta farfurie de aluminiu în care mama pusese boabele de porumb coapte pe plită, peste care presărase nițică sare pentru a le face mai gustoase, mai atractive. Deodată s-au auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]