5,717 matches
-
la concluzia că acei oameni aveau nume românești, cu excepția unui număr mic de nume slave, ceea ce pleda pentru convertirea unor români ortodocși la religia catolică. Gh. Ghibănescu identifica, după documente din arhive venețiene, prezența unui preot catolic, Petru, în sfatul domnesc al lui Ștefan cel Mare, „baccalaur în legi”, și a unui italian din Genova, Cattaneo,, cărora domnitorul le-a permis să se așeze în satul Corni, în imediata apropiere a orașului Huși (magh. Hussvarosnak), unde au întemeiat așezarea cu numele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dar și despre credincioșii de acest rit din zona Hușilor: în cele 40 de localități vizitate, trăiau 5.937 de catolici, ce alcătuiau 1.051 familii, păstoriți de 10 preoți și 13 dascăli. Multe alte detalii se referă la curtea domnească, obiceiurile românilor. Pe toți aceștia îi considera catolici, unguri ori sași, dar recunoștea că printre ei trăiau și români. După ce a cunoscut așezămintele pe care urma să le păstorească, episcopul Marco Bandini și-a exprimat dorința de a muta sediul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ținutului Fălciu și al orașului Huși. Au dispărut sate întregi, iar târgul Fălciu a decăzut. În 1751, autoritățile ținutului Fălciu au considerat că este mai avantajos pentru ele să se mute de la Fălciu la Huși, care era mai aproape de scaunul domnesc de la Iași, decât târgul Fălciu. Considerând această schimbare ca o violare a drepturilor Episcopiei asupra târgului, episcopul Inochentie a trimis o jalbă domnului Constantin Racoviță, prin care solicita strămutarea autorităților ținutului de la Huși la Fălciu, vechea reședință. Ca urmare a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și n-au mai încercat să revină. Reședința ținutului a rămas la Fălciu, până în anul 1832, cînd a fost pus în aplicare Regulamentul organic. Episcopia Hușilor obținea, printr-un hrisov din 1756, de la Matei Grigore Ghica (1753-1756), dijma de pe locul domnesc „însă numai dijma, iară, nu și pământul, care dijmă mai înainte se lua de către domnie”. Episcopia va exercita, după obținerea vetrei târgului în 1782, prin hrisov de la Constantin Dimitrie Moruzi, și justiția asupra orășenilor, prin dichiu. Ea își va însuși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în ocolul Prut și Răducăneni, în ocolul Podoleni. În 1859, orașul Huși devine reședința județului Fălciu („rezidența ținutului”), plasa Prut, de asemenea, reședința tribunalului și episcopia. Mutându-se reședința administrativă, orașul se dezvoltă și prin fluxul de funcționari și dregători domnești. În 1859, ținutul Fălciu cuprindea următoarele localități semiurbane: Fălciu, în ocolul Prut, Răducăneni, în ocolul Podoleni, Docolina și Urdești. Orașul era în continuare, și în 1871, reședința prefecturii județului Fălciu, a tribunalului și a episcopiei. Aici se mai aflau un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vatra târgului, imaș și vii, în total 2.400 fălci, prăvăliile Episcopiei - 5 fălci și grădinile ei - 10 fălci. Se remarcă întinderea așezării bulgare în partea estică, unde nu era pădure. Orașul s-a dezvoltat pe linia pieței, de la curtea domnească spre Prut (actuală stradă Ștefan cel Mare). Planul din 1885 este mai dezvoltat, deoarece trasează străzile principale și cele patru cartiere: Cotroceni, care cuprindea partea central-vestică, Episcopia și târgul vechi până la biserica Înălțării; Broșteni includea bazinul Drăslăvățului și partea centrală
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fete, un gimnaziu, un seminar cu curs inferior, o școală de croitorie pentru fete, două librării, șapte biserici, din care una era biserica Episcopiei, ridicată pe vestigiile vechii biserici construită de Ștefan cel Mare în 1495, pe locul vechii Curți domnești. Evreii aveau două sinagogi, iar catolicii două biserici. În oraș mai funcționau două farmacii, două instituții de binefacere: un spital evreiesc, întreținut de comunitatea israelită și un spital susținut din donații publice, acesta din urmă funcționând, după 1863, în casele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
treierat. Cultura viței-de-vie. Întinsa podgorie hușeană era renumită, potrivit informațiilor documentare, încă din secolul al XVI-lea. Numeroase acte hușene, din secolul al XVII-lea mai ales, consemnează vânzări și cumpărări de vii și întinse proprietăți viticole în jurul târgului. Viile domnești, prin danii, și cele ale târgoveților, prin vânzări, ajung în mare parte în posesia Episcopiei și a boierilor. Se constată, tradițional și documentar, că cele mai vechi vii hușene se găseau pe Dric, pe dealul și pe platoul de dincolo de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Roset la Bohotin și Alecu Cuza (Al. I. Cuza), fiul postelnicului Ioan Cuza la Barboși) și fără dreptul de a se deplasa de pe moșia lor sau de a se întâlni cu cineva. Nicu Catargiu, fiul postelnicului Ștefan Catargiu, prin ofisul domnesc nr. 176, urma să fie trimis la moșia Platonești în aceleași condiții. Tot acolo fusese trimis, conform Raportului Isprăvniciei ținutului Fălciu către Departamentul Treburilor Dinlăuntru (11 noiembrie 1848), Lascăr Catargiu, „unde s-au pus de isprăvnicie un slujitor spre a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în cadrul alegerilor din Huși partida lui Anastasie Panu și Lascăr Rosetti a săvârșit un triplu atentat la onoarea și prerogativele guvernului, la instituțiile regulamentare și la moralitatea publică”. Anastasie Panu, deși a fost atenționat de domn să susțină pe candidatul domnesc, totuși a lăsat ca alegerile să se desfășoare liber, fiind ales Scarlat Ruset, proprietar din Răducăneni. Considerate viciate și nule în fapt, invocând „ingerințe și mituiri”, guvernul le-a anulat și a organizat noi alegeri la 20 decembrie, când a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la dreapta de o coardă de viță cu foi și ciorchini de struguri de aur, ridicați pe un arac negru, totul așezat pe o terasă verde. Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu cinci turnuri amintește vechea curte domnească a Hușilor și bogăția viticolă a zonei. Județul Fălciu ocupa o suprafață de 212.000 ha, din care 138.186 ha teren arabil, adică 65,18% din suprafața județului și 0,47% din suprafața țării. Din totalul suprafeței arabile, cerealele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
chemarea prin votarea celor patru puncte ale dorințelor țărei, și, în virtutea Convențiunei de la Paris din 7 august 1858, o altă Cameră urma să fie convocată pentru alegerea domnului. Caimacanul Vogoride, revocat de înalta Poartă, a fost înlocuit prin o locotenență domnească de trei, după prescripțiunile Regulamentului Organic, compusă din Ștefan Catargiu, fost ministru de interne, Anastasie Paniu, fost locoțiitor de ministru Dreptăței, și Vasile Sturdza, fost președinte Divanului domnesc sub ultima domnie a lui Grigorie Ghica. O nouă perioadă electorală se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Caimacanul Vogoride, revocat de înalta Poartă, a fost înlocuit prin o locotenență domnească de trei, după prescripțiunile Regulamentului Organic, compusă din Ștefan Catargiu, fost ministru de interne, Anastasie Paniu, fost locoțiitor de ministru Dreptăței, și Vasile Sturdza, fost președinte Divanului domnesc sub ultima domnie a lui Grigorie Ghica. O nouă perioadă electorală se deschidea deci tot atât de vie, tot atât de hotărâtoare pentru soarta Moldovei, căci candidații la domnie se iviseră deja în număr considerabil, între care cei mai în vază erau fostul domn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fie toată viața prizonier în propriul său palat, condamnat să trăiască fără rude, fără prieteni, fără libertate, într-o atmosferă de intrigi și de lingușiri; că pentru nimic în lume el nu va preferi aerul apăsător și otrăvit al Curței domnești, aerului liber și limpede de la țară unde poate duce viață fără programe, unde ca supuși are un întreg popor de vietăți ce nu-i cer slujbe. Ascultam aceste cuvinte ale lui rostite cu accentul sincerităței și mi se părea omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
un aer de o înspăimântătoare ferocitate. Sluga, cuconașule, îmi spuse el așezându-se, fără să-l poftesc, pe canapeaua de lângă biuroul meu. Mă cunoști cine sunt? Sunt Gavril Buzatul, vestit în toată țara. O dată, Mihai Sturdza era Domn la curtea domnească și eu Domn aici. El acolo hotărea și eu aici aduceam întru împlinire. El și cu mine am stârpit sămânța haiducilor, de puteai dormi cu pungi de bani în mijlocul drumului, nesupărat de nimene. Ei, acuma mi-au amorțit brațele stând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Princepelui Cuza. Vă las să judecați ce mișcare, ce răscoală, ce amețeală a produs această vizită într-un oraș mic și liniștit ca Dorohoiul, care din timpurile lui Mihai Sturdza nu avusese fericirea să vadă în zidurile sale o față domnească. Toată lumea își pierduse capul. Nu mai era Dorohoiul cel sărac, nepopulat, monoton din toate zilele. O mulțime nebună foia acum pe strade și dădea orașului împodobit cu steaguri tricolore și arcuri de triumf un aspect de mare sărbătoare. Parcă se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
a stărui în acest vot pănă la a lui realizare". La acest act subscris de patru eventuali pretendenți la Domnie au aderat mai târziu și alți oameni politici din toate partidele, astfel că în ziua de 11 februarie 1866 Locotenența Domnească, de mai înainte desemnată, a luat cârma țărei fără nici o neînțelegere între răsturnătorii lui Cuza. Asemenea s-a constituit fără nici o greutate ministerul compus din: Ioan Ghica președ., și Ministru de Exter. Dimitrie Ghica " Interne P. Mavrogheny " Finanțe I. Cantacuzin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
se specula prin o gazetă înființată ad-hoc asupra intereselor noastre vătămate prin strămutarea capitalei în București și astfel se crease o atmosferă îngrijitoare care dintr-un moment într-altul amenința să facă explozie. Înștiințați despre aceste manoperi, doi din Locotenența Domnească, Nicolai Golescu și Lascar Catargiu, sosiră în Iași la 1 april 1866, spre a-și da samă de cele ce se petreceau și a pune frâu unor întreprinderi vătămătoare intereselor țărei. Țin minte că pentru ziua de 3 april erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
april 1866, spre a-și da samă de cele ce se petreceau și a pune frâu unor întreprinderi vătămătoare intereselor țărei. Țin minte că pentru ziua de 3 april erau convocați membrii Curței de apel, spre a se prezenta Locotenenții Domnești. În dimineața acelei zile pe la orele 10 mă pregăteam să plec la Curte, când un servitor îmi spuse: Cucoane, nu-i chip să străbați până la Palat. În dreptul caselor Roznovanu sunt adunați o mulțime de oameni care se bat cu armata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
orfani pieritori de foame. Istoria nu va ierta lui Neculai Roznovanu această mare greșală comisă contra patriei, greșală care dealtfel și-a avut pedeapsa meritată, căci ea a fost cauza originară a ruinei lui materiale. Iată cum se exprima Locotenența Domnească prin mesagiul ce a adresat Constituantei la 28 april 1866 în privința culpabilei mișcări de la Iași: "În intervalul convocărei colegilor electorale pentru alegerele camerei, tronul României a rămas vacant prin declarațiunea făcută de M. S. Regele Belgiei că fratele său nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
îi zic. Ei, am mai îmbătrânit! zice râzând... Nu, nu a îmbătrânit. Uneori are un fel al ei de a privi pe fereastră. Stă așa câteva clipe cu ea, apoi își atinge cochet obrazul. Se aud clopotele bisericii "Sfântul Nicolae Domnesc. Văd și umbra Casei Dosoftei. A.B.Cartea ta Post-hipnotice este fascinantă, treci dintr-o pagină în alta și nu dorești să te oprești. Cât ai lucrat la ea? La Post-hipnotice (Ed. Timpul, 2013, Coperta și grafica Devis Grebu) am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Galerii de Artă Modernă în cadrul pinacotecii respective, s-a dorit, la inaugurare, un omagiu adus pictorului Gheorghe Petrașcu la 120 de ani de la naștere, un artist care a lăsat Târgoviștei un patrimoniu la fel de prețios, cum scria Radu Petrescu, precum Curtea Domnească. La deschidere, binecunoscutul artist plastic Mariana Petrașcu (fiica artistului) a lăudat atât valoarea practică și de patrimoniu, cât și semnificațiile simbolice ale inițiativei noastre susținută de Muzeul din Târgoviște, împreună cu Uniunea Artiștilor Plastici și Ministerul Culturii, apreciind, cu osebire calitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
prieten, doctorul Viorel Dumitriu, care a murit, cu Ștefan Negrea, care a murit în închisoare, eu fiind, mă gândesc acum, unul din puținii supraviețuitori. Eram niște tineri frumoși, entuziaști, plini de bucuria poeziei, a literaturii, de mirosul teilor de pe strada Domnească, de frumoasa Dunăre... Păcat că la vârsta aceasta nu mai putem să ne adunăm cu toții, să stăm la un pahar de vin bun, ca odinioară, călătorind pe Dunăre, între Brăila și Galați... A.B.Primul volum v-a apărut în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
coroana și tronul, l-a împins pe ginerică în față care, odată ajuns președinte, îi va ceda prerogativele puterii neveste-si. Trepădușii regali sunt, de asemenea, în spatele acestei tărășenii și sunt gata să susțină sub jurământ că Duda este os domnesc și nu va fi deci prinț consort, va fi rege ! Și unii oameni politici, bine înfipți în economia românească, urmărind ceva numai de ei știut, sunt gata să-l sprijine pe Duda. Curios este că aceștia aparțin liberalilor care, în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mare trebuie să fie supărarea în cealaltă familie de prinți ă Margareta-Duda ă, că nu ne pot lăsa un urmaș care să moștenească tronul României, deși n-ar trebui să fie așa de îngrijorați, fiindcă și Carol Ferdinand este os domnesc. Nu este nevoie de nici un efort de gândire ca să se vadă că acest eveniment monden, botezul pretendentului la tronul României, în biserica Domnița Bălașa, a avut și neîndoielnicul rol de a uni aristocrația veche, de sânge, dar fără parale, cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]