9,274 matches
-
de cealaltă parte a Caucazului". Naratorul își însușește aceste cuvinte în comentariul său, fără a verifica exactitatea lor geografică. El relatează că Clawdia a plecat "în Daghestan, în vest, de cealaltă parte a Caucazului"413. În repetarea ironică a vorbelor domnișoarei Engelhardt de către naratorul auctorial, care în mod obligatoriu își schimbă înțelesul, poate fi găsită o paralelă la denaturarea salutului "Ce mai faci?" spre " Ce a făcut?" prin mediul auctorial din Ulise. În ambele cazuri, vorbele personajelor ficționale sînt smulse de către
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
exemplu clasic pentru acest fenomen. Acesta a fost deja citat în studii anterioare referitoare la stilul indirect liber: În ziua nunții doamna Stuht din Glockengießerstraße avu din nou prilejul de a pătrunde în lumea bună, dîndu-le o mînă de ajutor domnișoarei Jungmann și croitoresei ca s-o gătească pe Tony. S-o bată Dumnezeu, spuse ea, dacă văzuse o mireasă mai frumoasă și, privind în sus, plină de admirație, se așeză în genunchi așa grasă cum era să prindă crenguțele de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
promitea și nici o altă obligație nu-i reclama prezența în altă parte. Doamna Grant era încîntată să-i păstreze pe amîndoi alături de ea, iar doctorul Grant era extrem de mulțumit de această stare de lucruri; o tînără drăguță și vorbăreață precum domnișoara Crawford constituia întotdeauna o companie plăcută pentru un om potolit, care-și făcea de lucru pe lîngă casă. Ca să nu mai amintim că, domnul Crawford fiind musafirul său, avea o scuză să bea vin roșu la masă în fiecare zi
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
lucru pe lîngă casă. Ca să nu mai amintim că, domnul Crawford fiind musafirul său, avea o scuză să bea vin roșu la masă în fiecare zi. Admirația fetelor Bertram față de domnul Crawford era mai extatică decît orice obișnuise să simtă domnișoara Crawford față de o persoană de sex opus. A recunoscut totuși faptul că domnii Bertram erau niște tineri foarte arătoși, că doi asemenea lor puteau fi rareori găsiți, chiar și la Londra, iar că manierele lor, în special cele ale fratelui
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
prezentată pînă în momentul morții. Este mai probabil ca declinul lui Porter "să fie literal și realist în limbajul eroinei" și să constituie diferența reală dintre cele două scene ale morții 521. O comparație a ultimelor fragmente care redau conștiința domnișoarei Else, citate ca epigraf al acestei secțiuni, cu cele ale lui Malone din Malone Dies de Beckett, dezvăluie faptul că procedeul lui Schintzler se poate compara mai mult cu scena lui Beckett decît cu cea a lui Porter: [...] sau vreau
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Ceposu, care a oferit o perspectivă integratoare cercetării. Georgeta Manuela Pora, Dragoș Dedu și Valentin Corban au ghidat eforturile „tehnice” de cercetare pe teren. La ICCO, motorul principal al suportului a fost domnul Doru Acsinte și stafful său, în principal domnișoara Simona Pop, fără a omite contribuția esențială a doamnei Mirela Rădulescu. Alături de ei au fost domnii Cornel Dorofte și Ionuț Agheană, ca și domnișoara Cristina Onica. La Coca-Cola HBC România suportul principal a fost oferit de doamna Laura Sgârcitu și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
La ICCO, motorul principal al suportului a fost domnul Doru Acsinte și stafful său, în principal domnișoara Simona Pop, fără a omite contribuția esențială a doamnei Mirela Rădulescu. Alături de ei au fost domnii Cornel Dorofte și Ionuț Agheană, ca și domnișoara Cristina Onica. La Coca-Cola HBC România suportul principal a fost oferit de doamna Laura Sgârcitu și de domnul Mugurel Rădulescu, iar la Coca-Cola România de doamna Valentina Băicuianu. Ei au asigurat o interfață eficientă pentru o orientare într-un sistem
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
duce d’Angoulème, pe Monseniorul duce de Berry, pe Monseniorul duce d’Orleans, pe Monseniorul duce de Bourbon, pe Doamna ducesă d’Angoulème, pe Doamna ducesă de Berry, pe Doamna ducesă d’Orléans, pe Doamna ducesă de Bourbon și pe Domnișoara de Condé. Că îi pierde în același timp pe toți marii ofițeri ai Coroanei, pe toți miniștrii de stat (cu sau fără departamente), pe toți consilierii de stat, pe toți raportorii la Consiliul de Stat, pe toți mareșalii, pe toți
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Femeia, crezînd că a lepădat acul, a simțit de Îndată dispariția durerii. Știu că un gentilom, la patru zile după ce primise oaspeți veseli la el, s-a lăudat În glumă că le servise plăcintă cu tocătură de pisică; drept care, o domnișoară dintre invitați a fost cuprinsă de asemenea groază, Încît i s-a-ntors stomacul pe dos și a făcut febră, fără putință de a fi salvată...Iar lui Carol, rege al Boemiei, și Împărat, i s-a prezentat o fată de lîngă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
trudesc călugării în mănăstiri, sunt Părinții Bisericii: Tertulian crede pentru că acest lucru e absurd, Origene cere să fie castrat pentru a ajunge mai repede la Domnul, Ciprian din Cartagina ajunge la revelația existenței lui Dumnezeu pe când îi făcea curte unei domnișoare, Grigorie din Nazianze se consideră drept un cadavru care respiră, Evagrius Ponticul fuge de femei și de episcopi în pustie, Ioan Gură-de-Aur cheamă la nimicirea păgânilor, Grigorie din Nisa cunoaște epectaza cea mai autentică, sfântul Augustin propovăduiește inexistența antipozilor și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
tovărășia Donzellei și a Minettei, pisicuțele ei; este și autoarea câtorva texte de ocazie și de circumstanță adresate unor mai mari ai zilei pentru a obține niște sume care să-i permită un trai lipsit de griji: are trăsură, o domnișoară de companie care-i cântă din lăută, doi lachei - lucruri pe care în epocă nimeni nu i le-ar reproșa unui nobil bărbat... I se imputează că s-a plasat în urma lui Montaigne și că a trăit acolo ca un
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Montaigne, îvezi capitolul consacrat lui Montaigne) Eseuri morale și politice, Hume, Etica nicomahică, Aristotel, Evanghelia lui Filip, Evanghelia lui Matei, Evanghelia lui Toma Expunere în rezumat a teologiei, Toma d’Aquino, Heautontimoroumemos, Terențiu, Instrucția creștină, Viret, P. înștiințare sau darurile domnișoarei de Gournay, Marie de Gournay, Despre justiție, Laelius, Cicero, Despre libertatea creștinilor, Luther, Lysis, Platon, Marele sistem al lumii, Democrit, Maxime capitale, Epicur, Meditații metafizice, Descartes, Metafizica, Aristotel, Despre misterele lui Iamblikos, Ficino, Despre morala lui Epicur, Saint-Evremond Despre natura
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Redactorul periodicului a fot ziaristul craiovean Panache Niculescu. Aici debutează Traian Demetrescu: în numărul 12 din 4 aprilie 1883 publică primele versuri, Durerii și Victoriei, după o săptămână melancolicele stihuri intitulate Plânsul, iar o lună mai târziu alte două poezii, Domnișoarei V.S., Poetul, și un mic discurs funebru rostit la mormântul unui coleg de liceu. În A. mai apare o cuvântare electorală a lui B. P. Hasdeu, care, în aprilie 1883, candida la Craiova pentru Cameră la colegiul al treilea. R.
ALARMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285212_a_286541]
-
care a fost În Israel și a murit. Și ăsta cu care am luat legătura. Deci, am rămas 3 dintr-o familie enormă”. Am putea să textualizăm mult și bine În jurul acestei cărți, un jurnal scris În ghetou de o domnișoară de 19 ani, unicul jurnal scris În ghetourile și lagărele de concentrare și de exterminare, dar, Într-adevăr, asta nu e doar literatură. E istorie, istorie vie, Jurnalul de ghetou fiind o lecție unică de istorie live, cum zice Laslau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
accentuat cu lupta și idealurile muncitorilor comuniști. L. a tradus din Șalom Alehem, Israel Zangwill, A. P. Cehov, Maxim Gorki ș. a. SCRIERI: Coada lui To, București, [1918]; Gorki în fața revoluției, Iași, 1918; Hodge-Podge, București, 1928; Mesia poate să aștepte, București, [1933]; Domnișoara Africa, București, 1935; Ghettouri, București, [1939]; Soldatul cățelului Toby, București, 1951; Domnul general guvernează, București, 1953; Gura de lup, București, 1954; Corsetul, București, 1955; Stare de asediu, București, 1955; Soluția a patra, București, 1956; Regele Palaelibus, București, 1957; Ilustrul N. N
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
iudeu, București, [f.a.]. Repere bibliografice: F. Aderca, Fabula. Cu prilejul unei cărți rare, „Lumea evree”, 1919, 15-16; G. Spina, Scrisoare prietenului I. Ludo, „Avântul”, 1930, 45; Mircea Eliade, Ajutați pe domnul Ludo!, VRA, 1934, 364; S. Sanin, În loc de recenzie la „Domnișoara Africa”, „Hasmonaea”, 1935, 11-12; Călinescu, Ist. lit. (1941), 712, Ist. lit. (1982), 796; Viniciu Gafița, „Domnul general guvernează”, „Tânărul scriitor”, 1953, 7-8; Miron Dragu, Romanul-pamflet, GL, 1957, 12; Ștefan Cristea, „Salvatorul”, LCF, 1959, 21; Dan Grigorescu, „Ultimul batalion”, LCF, 1960
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
a lui I. Minulescu sau G. Bacovia în registru minor. El este un poet citadin al peisajului provincial, cu măruntele sale personaje și moravuri. Melodios, facil, transparent, diafan, vag încercat de spleenuri simboliste, „cântă” amoruri pasagere și elogiază galant pure domnișoare, descrie atmosfera sau ironizează bonom lumea provincială și dramele ei. Al. A. Philippide, într-una din cronicile de întâmpinare, apreciază această „poezie ușoară, grațioasă și senină”, în care sentimentalismul e „temperat” de „ușoara ironie” și „reținut de umor”. Mai târziu
MAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
durerii, București, 1997 (în colaborare cu Vlad Russo); Fernando Savater, Eseu despre Cioran, București, 1998; Miguel de Unamuno, Jurnal intim, Iași, 1999; Giovanni Arpino, Parfum de femeie, București, 2000; Paolo Coelho, Veronica se pregătește să moară, București, 2000, Diavolul și domnișoara Prym, București, 2002, La râul Piedra am șezut și-am plâns, București, 2002, Manualul războinicului luminii, București, 2003, Unsprezece minute, București, 2003; Umberto Eco, Minunea Sfântului Baudolino, București, 2000; Yasunari Kawabata, Frumusețe și întristare, București, 2000; Julius Evola, Metafizica sexului
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
cătunele cu sfinți / Trece moartea ochi cuminți / [...] Trece și cântă / Cântec curat / Numai în lumea morților cântat / [...] Cântă un cântec uitat / Despre lumea vie / [...] Ca o păpădie de sorți / Care se scutură / În morți” (Cântec). Cu versurile din Crini pentru domnișoara mireasă (1973) motivele sunt recontextualizate într-un univers de inspirație folclorică. Scenariile morții și ale înmormântării, mioritica moarte-ca-nuntă a celui nenuntit devin pretexte pentru ritualuri ambigue (coborârea în pământ, înghețarea etc.), adesea cu implicații cristice, dar în cheia unui misticism
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
grotesc, la tenebrosul și morbidul din viață. Privirea descoperă ușor golurile din lucruri, inconsistența lumii, formele evanescente ale materiei. EUGEN SIMION SCRIERI: Pasărea tăiată, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1967; Către Ieronim, București, 1970; Inima reginei, București, 1971; Crini pentru domnișoara mireasă, București, 1973; Poezii, București, 1973; Ardere de tot, București, 1976; Vina tragică, București, 1978; Peste zona interzisă, București, 1979; Poeme, pref. Lucian Raicu, București, 1980; Sora mea de dincolo, București, 1980; Linia vieții, București, 1982; Peste zona interzisă - À
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
oglindă, confruntarea cu diferite euri, precum seara sau noaptea), spațiile carcerale (camera, strada, orașul, subsolul, cușca ascensorului), animale psihopompe (câinele), fascinația pentru detaliu, metalele (mercur, plumb, cositor), umbra, simbolurile cristice, inversarea, timpul și spațiul, masca, iedera, corporalitatea, Domnul Ioachim și Domnișoara Elvira ș.a. Poetul folosește un ton polemic, refuzând „colecția de alibiuri”, apanajul formelor și atitudinilor false și ironizând stările de blazare. Citatele sau trimiterile la scriitori ca Dino Buzzati, Eugen Ionescu, Thomas Wolfe, Luigi Pirandello, Adolfo Bioy Casares, Truman Capote
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
subtilități psihologice. Ca și în următoarea culegere, Insula (1971), textele sunt învăluite de „stări muzicale”, proprii liricii simboliste, în asociere cu ipostaze onirice sau notații fanteziste, care creează impresia de straniu, de insolit. Situat cronologic între aceste două cărți, romanul Domnișoara cu miozotis (1970) e construit cu alte mijloace, clasic realiste, și cu o detașare auctorială ironică. În cuprinsul lui, e restaurată, la modul așa-zicând „arheologic”, viața craioveană de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în care se consumă melancoliile și
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
mult mai consistentă este Homer avea dreptate (2002), în care priveliști, reverii, reflecții fugare sunt adnotate subtil antifrastic, în spirit postmodernist. Între preocupările scriitoarei se află și literatura pentru copii. SCRIERI: „Literatorul”, București, 1968; Trecuta vârstă a Julietei, București, 1969; Domnișoara cu miozotis, București, 1970; Insula, București, 1971; Reviste literare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, București, 1972; Realismul în literatura română în secolul al XIX-lea, București, 1975; Proza realistă în secolul al XIX-lea, București, 1978; Orașul, București, 1978
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
în literatura contemporană română, București, 2001; Homer avea dreptate, București, 2002; Serbările mării, București, 2002. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, „Literatorul”, GL, 1968, 14; Nae Antonescu, „Literatorul”, ST, 1968, 4; Valeriu Cristea, „Trecuta vârstă a Julietei”, RL, 1969, 33; Mircea Iorgulescu, „Domnișoara cu miozotis”, RL, 1970, 52; Laurențiu Ulici, „Domnișoara cu miozotis”, CNT, 1971, 6; Nicolae Balotă, „Insula”, RL, 1971, 25; Dumitru Micu, Reviste care au fost, CNT, 1973, 2; Mircea Anghelescu, „Revistele literare de la sfârșitul secolului al XIX-lea”, RL, 1973
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
dreptate, București, 2002; Serbările mării, București, 2002. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, „Literatorul”, GL, 1968, 14; Nae Antonescu, „Literatorul”, ST, 1968, 4; Valeriu Cristea, „Trecuta vârstă a Julietei”, RL, 1969, 33; Mircea Iorgulescu, „Domnișoara cu miozotis”, RL, 1970, 52; Laurențiu Ulici, „Domnișoara cu miozotis”, CNT, 1971, 6; Nicolae Balotă, „Insula”, RL, 1971, 25; Dumitru Micu, Reviste care au fost, CNT, 1973, 2; Mircea Anghelescu, „Revistele literare de la sfârșitul secolului al XIX-lea”, RL, 1973, 3; Florin Mihăilescu, „Reviste literare de la sfârșitul secolului
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]