8,488 matches
-
șoc intelectual ce a marcat cea de a doua jumătate a secolului trecut, transmițându-și influențele și în filosofia și teoria socio-politică a începutului noului mileniu. Tocmai în acest sens, pe parcursul paginilor următoare, interesul de a prezenta aceste teze este dublat de încercarea de a le evalua critic, pentru ca, ulterior, să putem urmări modul în care regândirea postmodernă a cunoașterii și ideologiei a permis, în fapt, și recuperarea lor. 4.1.1. De la "sfârșitul ideologiei" la "sfârșitul cunoașterii" Începutul "noii lumi
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
izotermele Langmuir, Freundlich și Temkin. Figurile 4.89(a,b) confirmă că izoterma Langmuir a concordat cel mai bine, față de celelalte două modele de izoterme testate (Çolak și al., 2009). Modificarea chimică cu PEI a biomasei native de C. glutamicum dublează practic capacitatea de biosorbție a colorantului Reactive Red (de la 25,0 la 50,4 mg g-1), determinată prin modelul izotermei Langmuir (Mao și al., 2009a). Aplicarea modelului cu trei parametri Sips a asigurat cea mai bună concordanță cu datele experimentale
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
violență, de agresiune și de înfruntare, ilustrate îndeosebi de fiare puternice și crude. Dar câmpia aceea, închisă în imaginile și în timpul ei, răsuflă larg sub cer prin alte analogii, acelea cu libera viață a elementelor sau a muritorilor care îi dublează imaginea într-un joc secund dintr-un alt timp, în care Forța, aceeași, ia alte forme, analoage, dar neînsângerate. Dintr-o altă lume, unde zarva și vuietul luptei ucigașe nu străbat nici măcar ca amintire sau spaimă. Lumea păcii, prin comparații
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
violență, de agresiune și de înfruntare, ilustrate îndeosebi de fiare puternice și crude. Dar câmpia aceea, închisă în imaginile și în timpul ei, răsuflă larg sub cer prin alte analogii, acelea cu libera viață a elementelor sau a muritorilor care îi dublează imaginea într-un joc secund dintr-un alt timp, în care Forța, aceeași, ia alte forme, analoage, dar neînsângerate. Dintr-o altă lume, unde zarva și vuietul luptei ucigașe nu străbat nici măcar ca amintire sau spaimă. Lumea păcii, prin comparații
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
că, În totalul veniturilor fiscale, contribuțiile de asigurări sociale au deținut, În toată perioada analizată, cea mai ridicată pondere, situată Între 26% și 39%. În contextul impozitelor indirecte, cea mai importantă formă a acestora, taxa pe valoarea adăugată, și-a dublat, În cei 13 ani de existență, contribuția În cadrul veniturilor fiscale ale bugetului general consolidat, sporind de la 16,1%, În anul 1994, la 28,8%, În anul 2005. În produsul intern brut, ponderea taxei pe valoarea adăugată a sporit de la 3
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cheltuielilor publice. Un al treilea tip de politică fiscală denumită „compensatorie” presupune o expansiune a cheltuielilor publice pe baza unor Încasări fiscale provenite din aplicarea unui impozit proporțional sau progresiv pe venit. Se mai poate distinge varianta de politică fiscală dublată de o alta numită parafiscală, care reprezintă o combinație Între elementele politicii de „tax cut” keynesian și ale politicii de „deficit spending”, presupunând, În principiu, reducerea presiunii fiscale la nivelul gospodăriilor și acordarea ajutoarelor de șomaj sau efectuarea de transferuri
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
șomajului ridicat, etc. În acest context, observarea fluctuațiilor impozitului pe profit În diverse țări, pe o perioadă relativ Îndelungată evidențiază, Între altele, și faptul că ratele reduse de impozitare a profitului pot aduce avantaje competitive de durată doar dacă sunt dublate de o infrastructură legislativă și economică puternică, precum și de facilități bine direcționate 148. Pe această bază se ajunge la aprecierea conform căreia cota unică de impozitare, respectiv ratele 148Speteanu I., Impozitele mici nu garantează prosperitatea, 15 noiembrie 2006, www.euractiv
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
precum John Haldane, Anthony Kenny sau Eleanor Stump, sunt: 1. statutul de id quo al speciilor sensibile; 2. identitatea formală dintre speciile sensibile care infor meaza puterile cognitive și formele așa cum sunt ele, cum există ele în obiectele extramentale; 3. dublă existența a speciilor sensibile, (dublul mod de a fi) în obiectul extramental și în organele de simt ale subiecților cunoscători; 4. asemănarea (similitudo) înțeleasă că împărtășire sau că asimilare a unei forme. Dintre toate variantele și modelele explicative ale speciilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
subiect cunoscător a unde au un mod de a fi intențional și imaterial, deși au și o componentă materială, fiind receptate de către un organ corporal, ceea ce înseamnă că, pe lângă cele trei caracteristici, imaginile o au și pe a patra, anume dublă existența. Toate cele patru caracteristici recomandă imaginile ca fiind candidatul perfect pentru îndeplinirea unei funcții instrumentale în procesul cunoașterii. Rolul imaginilor în cunoașterea de tip intelectiv nu este unul cognitiv, ci unul cauzal (q), imaginile fiind doar cele prin care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de a fi material și natural în obiectul extramental și un mod de a fi intențional în subiectul cunoscător a, identitatea formală dintre ele și formele așa cum sunt ele în obiecte, statutul de id quo al imaginilor în cunoaștere și dublă existența a imaginilor aferente obiectelor din natură, în moduri diferite, bineînțeles, în obiect și în subiectul cunoscător. Dar imaginile joacă și un rol cognitiv pentru imaginație, căci atunci cand obiectele imaginate nu există ca atare în lumea reală a așa cum se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prin care cunoaștem obiectul, nu cele cunoscute; 1.2. relația de asemănare (similitudo) dintre speciile inteli gibile și forma esențială a obiectului extramental, relație în teleasa nu că similaritate sau asemănare, ci că asimilare formală sau acord formal; 1.3. dublă existența a unei forme a modul material și natural de a fi în obiectul extramental, modul intențional și/sau imaterial de a fi în mintea subiectului cunoscător; (2) dublul aspect sub care se poate înfățișa o formă: că accident în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
însăși și natura obiectului în acord cu modul de a fi inteligibil, nu în acord cu modul de a fi natural care este în obiect. Ce spune aici Toma din Aquino este, în fapt, ceea ce a fost numit de către realiști dublă existența a unei forme: modul de a fi natural și material al unei specii în obiectul extramental și modul de a fi intențional și imaterial al speciei în minte. Pentru a putea înțelege mai bine dublă existența a unei forme
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
SIx e identică cu SIy. Dar cum se știe că speciile diferitor subiecți nu sunt identice între ele, rezultă că nu sunt identice cu quiditatea obiectului. De această data Claude Panaccio ignoră nu unul, ci două aspecte ale teoriei cunoașterii: dublă existența a speciilor inteligibile, despre care am vorbit mai sus, și principiul individuației. Principiul individuației spune că orice obiect este individuat, este diferit de un altul, prin materia signata a materia determinată care se află sub anumite dimensiuni și care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
speciilor inteligibile a acestea fiind cele prin care și nu cele pe care le cunoaștem; b. între speciile inteligibile și formele obiectului extramental este o relație de asemănare a similitudo a înțeleasă că asimilare sau împărtășire a unei forme; c. dublă existența a formei a un mod de a fi material și natural, pe care formă îl are în obiectul extramental, si un mod de a fi imaterial și intențional, pe care formă îl are în mintea subiectului cunoscător. Voi oferi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
-lea am circumscris rolul cauzal al unei entități intermediare având în vedere cinci argumente: (1) identitatea formală, (2) statutul de id quo al entității intermediare, (3) asemănarea dintre entitatea intermediară și forma obiectului extra mental înțeleasă că asimilare formală, (4) dublă existența a unei entități intermediare, în obiectul extramental și în subiectul cunoscător, si (5) dublul aspect din care poate fi privită o entitate intermediară, ca universal care face posibilă cunoașterea și că accident în mintea subiectului cunoscător. Rolul cognitiv al
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
material și natural, cât și în simțurile în terne ale subiectului cunosca tor, unde au un mod de a fi intențional și imaterial, ceea ce înseamnă că, pe lângă cele trei caracteristici deja enunțate, imaginile o au și pe a patra, anume dublă existența. Dar imaginile nu se află într-o relație cognitivă doar cu intelectul agent, ci și cu imaginația. Aici raporturile se schimbă, rolul pe care imaginea îl joacă pentru imaginație nu este același cu rolul jucat de imagine în raport cu intelectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dar acest caz nu a fost analizat în cartea de față. Așadar, argumentele pentru rolul cauzal al speciilor inteligibile sunt, în mare, aceleași de la nivelul speciilor sensibile și al imaginilor, anume: identitatea formală, statutul de id quo al speciilor, similitudo, dublă existența, dar și dublul aspect al formei. Pentru că am arătat deja în amănunt, în subcapitolul ÎI.7., de ce anume interpretarea speciilor inteligibile că obiecte ale cunoașterii nu este adecvată, nu voi relua aici ar gumentele, ci voi prezenta doar un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de la 1837 la 1952 va face obiectul unui alt volum, Partea a II-a. Acest procedeu a fost dictat de considerente de ordin practic. Un singur volum de c. 900-1.000 de pagini, adică dublu decît cel prezent, ar fi dublat prețul cărții pînă la un nivel inaccesibil pentru un iubitor de cultură din România mileniului III. În plus, o carte groasă se ține greu în mînă și se citește greu. Numărul mare de pagini ale volumului IV (Părțile I și
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
el îndepărtat și pensionat forțat. Era prima dovadă de autoritarism a tinerei regine, mică la stat (c. 1,50 m), durdulie, cu ochii de azur (bulbucați, ca ai tuturor Hanovrienilor) și cu un rîs cristalin, dar cu o mare voință dublată de un spirit de contradicție și obstinență ieșite din comun, calități (dar uneori și defecte) pe care le va avea toată viața. În dimineața zilei de 28 iunie 1838, Victoria a fost încoronată cu mare pompă în abația Westminster*****. Acest
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
răspăr cu promisiunile sale electorale anterioare. Prima sa funcție executivă a fost aceea de ministru de Finanțe în timpul celor trei cabinete minoritare Derby (1852, 1858, 1866-68) cînd a promulgat cea de-a doua reformă electorală (Reform Act, 1867), care a dublat numărul cetățenilor masculi cu drept de vot. În 1868 i-a succedat lui Derby ca lider al Partidului Conservator și a devenit prim-ministru pentru prima oară (februarie-decembrie 1868). După căderea Cabinetului conservator și venirea liberalilor la putere, a criticat
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și inferioare. Există anastomoze extinse între aceste vase. Debitul sanguin de la nivelul mucoasei este mai mare decât cel din restul peretelui intestinal și răspunde la modificările activității metabolice. Astfel, debitul sanguin al intestinului subțire (și cel din vena portă) se dublează după ingestia de alimente și se menține crescut timp de trei ore. Circulația intestinală este capabilă de un proces extins de autoreglare. La baza pliurilor arteriolele dau naștere unei bogate rețele capilare anastomotice care ajunge până la vârful vilozităților. Sângele capilar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
pe termen foarte scurt a presiunii arteriale. Altfel spus, activitatea în arcul reflex baroreceptor depinde mai mult de modificarea presiunii arteriale și de viteza acestei modificări decât de valoarea absolută presională. Pentru o modificare presională similară descărcarea baroreceptorilor se poate dubla în cazul creșterii presiunii, dar se reduce de 5 ori dacă presiunea scade. Acest aspect reliefează faptul că reflexul baroreceptor funcționează preferențial pentru a contracara căderile de presiune. Stimularea baroceptorilor reduce descărcarea tonică de la nivelul ariei C1 și deci al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
vasoconstricție prin acțiune directă asupra mușchiului neted, dar și vasodilatație endoteliodependentă (autocrin), efecte inotrop pozitive, cronotrop pozitive, bronhoconstrictoare. ET este un foarte puternic constrictor al mușchiului neted, dar induce și proliferarea acestui tip de celule. Efectele vasoconstrictoare ale endotelinului sunt dublate de natriureză, ca urmare a inhibiției transportului activ de sodiu la nivelul tubilor uriniferi. In felul acesta endotelinul pare să participe la reglarea presiunii arteriale pe cale dublă, vasculară și volemică. ET1 este compus din 21 de aminoacizi (2492 Da) și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
un capital inițial de 6 459 840 florini, adunat de 6 provincii olandeze, compania a primit privelegii comerciale aproape nelimitate. Deși acționarii i-au prevăzut o durată de funcționare de 10 ani, datorită profitabilității dovedite, cursul acțiunilor companiei s-a dublat În primii 10 ani de activitate, astfel Încît viața companiei a continuat mult timp după aceea. Perioada preindustrială În perioada anterioară primei revoluții industriale, majoritatea activităților de producție inițiate de diverse entități (state, corporații, asociații familiale sau simpli cetățeni) În afara
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
procesul con ver siunii onimizante funcționează o perioadă, mai lungă sau mai scurtă, atît ca apelativ, cît și ca toponim, fiind, așa cum s-a spus, apelativ în funcție toponimică. În această etapă, greu de situat în timp, onimizarea este provizorie, „dublînd“ semnificarea. Ipostaza este întîlnită frecvent în toponimia minoră, iar criteriul de selectare a reperului topic identificator îl reprezintă, de regulă, relevanța naturală și socială, dar și forța descriptivă a cuvîntului care denumește acest reper și care este, de cele mai multe ori
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]