4,125 matches
-
vizibile în infraroșu, în spatele petelor care acoperă parțial nebuloasa. În acest roi, o stea tânără și masivă emite ultraviolete energetice care ionizează marii nori gazoși de hidrogen situați pe amplasamentul nebuloasei. O mare parte din lumina observată rezultă din recombinarea electronilor și hidrogenului ionizat. Astfel, contrar la ceea ce este adesea susținut, steaua Alnitak nu este responsabilă de radiația emisă de nebuloasă. În plus, prin urmare, din gazul întunecat și din praful situat în fața părții strălucitoare a nebuloasei, apar pete întunecate peste
Nebuloasa Flacără () [Corola-website/Science/332484_a_333813]
-
Cel mai semnificativ, acela că este extrem de dificil pentru un electrod de a-și menține un potențial constant în timp ce trece curent pentru a contracara fenomenele redox de la electrodul de lucru. Pentru a rezolva această problemă de constanță, rolurile de furnizare electroni și oferire de potențial de referință sunt împărțite între doi electrozi separați. Electrodul de referință este o jumătate de celulă, cu un potențial de reducere cunoscut. Singurul său rol este de a acționa în calitate de referință în măsurarea și controlul potențialului
Voltametrie () [Corola-website/Science/332504_a_333833]
-
Inovație Colaborativă a Materiei Cuantice din Beijing și de la Universitatea Națională din Taiwan. Anterior, în iunie 2015, cercetătorii au publicat un studiu unde teoretizează că fermionii Weyl ar putea exista în anumite cristale, cunoscute ca „semimetale Weyl”, care pot împărți electronii din interior în perechi de fermioni Weyl care se deplasează în direcții opuse. Conform fizicianului Zahid Hasan, profesor la Universitatea din Princeton și conducătorul grupului de cercetare, aceștia sunt „cărămizi” fundamentale, doi fermioni Weyl putând fi combinați pentru a obține
Fermion Weyl () [Corola-website/Science/334534_a_335863]
-
interior în perechi de fermioni Weyl care se deplasează în direcții opuse. Conform fizicianului Zahid Hasan, profesor la Universitatea din Princeton și conducătorul grupului de cercetare, aceștia sunt „cărămizi” fundamentale, doi fermioni Weyl putând fi combinați pentru a obține un electron. Însă acești fermioni nu sunt particule de sine stătătoare, ci cvasiparticule care pot exista exclusiv în interiorul acestor cristale. Mai exact sunt o activitate electronică ce se comportă ca particulele obișnuite în spațiul liber. Una din proprietățile speciale ale fermionilor Weyl
Fermion Weyl () [Corola-website/Science/334534_a_335863]
-
activitate electronică ce se comportă ca particulele obișnuite în spațiul liber. Una din proprietățile speciale ale fermionilor Weyl este aceea că aceștia nu se ciocnesc de obstacole, ci trec fie prin ele sau pe lângă ele, spre deosebire de fermionii obișnuiți, cum sunt electronii, care ricoșează atunci când se ciocnesc, generând căldură și diminuând eficiența transportului de energie. Faptul că aceștia nu au masă poate însemna că pot transmite sarcina electrică mult mai repede și mai eficient decât electronii. Acest lucru poate avea potențial pentru
Fermion Weyl () [Corola-website/Science/334534_a_335863]
-
ele, spre deosebire de fermionii obișnuiți, cum sunt electronii, care ricoșează atunci când se ciocnesc, generând căldură și diminuând eficiența transportului de energie. Faptul că aceștia nu au masă poate însemna că pot transmite sarcina electrică mult mai repede și mai eficient decât electronii. Acest lucru poate avea potențial pentru viitoare aplicații electronice, în prezent unii dintre factorii principali care limitează puterea de procesare a calculatoarelor fiind consumul de energie și căldura asociată. Tot conform lui Hasan, electricitatea poate circula prin aceste cristale, teoretic
Fermion Weyl () [Corola-website/Science/334534_a_335863]
-
au fost infirmate de-abia în secolul al XVI-lea. Röntgen, Wilhelm 1845-1923 Fizician german care a descoperit radiațiile X. Rutherford, Ernest 1871-1937 Savant din Noua Zeelandă care a sugerat pentru prima dată că atomii au un nucleu central înconjurat de electroni în mișcare. Sikorski, Igor 1889-1972 Inginer american de origine rusă care a proiectat primul elicopter modern. Stephenson, George 1781-1848 Inginer englez care a conceput locomotivă cu aburi. Swan, Joseph 1828-1914 Savant englez care a inventat becul electric aproximativ în același
Savanți și inventatori () [Corola-website/Science/337627_a_338956]
-
Savant englez care a inventat becul electric aproximativ în același timp cu Edison. Tesla, Nikola 1856-1943 Savant american de origine iugoslavă. A inventat un tip de motor electric numit motor cu inducție. Thompson, Joseph 1856-1940 Fizician englez care a descoperit electronul. Thompson, William (Lord Kelvin) 1824-1907 Fizician irlandez, fondatorul termodinamicii, știința care studiază legătură dintre căldură și celelalte forme de energie. Torricelli, Evangelista 1608-1647 Savant italian care a inventat barometrul. Vinci, Leonardo da 1452-1519 Artist și inventator italian. Multe dintre invențiile
Savanți și inventatori () [Corola-website/Science/337627_a_338956]
-
cuplaj, la energii de ordinul masei mezonilor W formula 12 , are valoarea formula 13 , mai mare decât constanta de cuplaj pentru interacțiunea electromagnetică. Valoarea cu multe ordine de mărime inferioară evaluată pe baza interacțiunii slabe a leptonilor rezultă din masele mici ale electronului și miuonului, raportate la masa bosonului W. În cazul interacției tari, mediată de gluoni, la scara la care aceasta are ca efect "restricționarea quarkurilor" ("quark confinement") în interiorul hadronilor, constanta de cuplaj este de ordinul unității; contribuția fluctuațiilor stării de vid
Constantă de cuplaj () [Corola-website/Science/337066_a_338395]
-
V, tensiunea totală a bateriei în gol fiind de 6 x 2.12 = 12.72 V (pentru o baterie complet încărcată). Cele două piese metalice se numesc electrozi, electrodul pozitiv poartă denumirea de catod iar cel negativ se numește anod. Electronii și electrolitul produc anumite reacții chimice formând astfel energia electrică, astfel, bateria din energia chimică produce curent continuu. În general automobilele cu motor termic sunt echipate cu baterii pe bază de plumb. Datorită prețului scăzut și a curentului mare generat
Baterie auto () [Corola-website/Science/337261_a_338590]
-
Teoria repulsiilor perechilor de electroni din stratul de valență (notată RPESV) este un model teoretic utilizat în chimie pentru prezicerea geometriei unei anumite molecule, studiind numărul perechilor de electroni neparticipanți ai atomului central, dar și modul de aranjare al electronilor în legăturile covalente formate. Mai
Teoria RPESV () [Corola-website/Science/337299_a_338628]
-
Teoria repulsiilor perechilor de electroni din stratul de valență (notată RPESV) este un model teoretic utilizat în chimie pentru prezicerea geometriei unei anumite molecule, studiind numărul perechilor de electroni neparticipanți ai atomului central, dar și modul de aranjare al electronilor în legăturile covalente formate. Mai poartă și numele de teorie Gillespie-Nyholm, după numele celor doi chimiști care au dezvoltat-o. Premisa teoriei este aceea că perechile de electroni de
Teoria RPESV () [Corola-website/Science/337299_a_338628]
-
Teoria repulsiilor perechilor de electroni din stratul de valență (notată RPESV) este un model teoretic utilizat în chimie pentru prezicerea geometriei unei anumite molecule, studiind numărul perechilor de electroni neparticipanți ai atomului central, dar și modul de aranjare al electronilor în legăturile covalente formate. Mai poartă și numele de teorie Gillespie-Nyholm, după numele celor doi chimiști care au dezvoltat-o. Premisa teoriei este aceea că perechile de electroni de valență care se află în jurul atomului central au tendința de a
Teoria RPESV () [Corola-website/Science/337299_a_338628]
-
de electroni neparticipanți ai atomului central, dar și modul de aranjare al electronilor în legăturile covalente formate. Mai poartă și numele de teorie Gillespie-Nyholm, după numele celor doi chimiști care au dezvoltat-o. Premisa teoriei este aceea că perechile de electroni de valență care se află în jurul atomului central au tendința de a se respinge între ele, astfel că molecula adoptă o anumită aranjare spațială pentru ca respingerea să fie minimă. Gillespie a subliniat faptul că repulsia de tipul electron-electron, datorată principiului
Teoria RPESV () [Corola-website/Science/337299_a_338628]
-
spațială pentru ca respingerea să fie minimă. Gillespie a subliniat faptul că repulsia de tipul electron-electron, datorată principiului de excluziune al lui Pauli, este mai importantă în determinarea geometriei moleculare decât repulsia electrostatică. se bazează mai degrabă pe densitatea observabilă a electronilor decât pe studiul funcțiilor de undă, neavând legătură cu teoria orbitalilor atomici hibrizi, deși ambele teorii studiază forma moleculară. Ideea că ar exista o corelație dintre geometria moleculară și numărul de electroni de valență (atât cei implicați în formarea legăturii
Teoria RPESV () [Corola-website/Science/337299_a_338628]
-
se bazează mai degrabă pe densitatea observabilă a electronilor decât pe studiul funcțiilor de undă, neavând legătură cu teoria orbitalilor atomici hibrizi, deși ambele teorii studiază forma moleculară. Ideea că ar exista o corelație dintre geometria moleculară și numărul de electroni de valență (atât cei implicați în formarea legăturii, cât și cei neparticipanți) a fost propusă în 1939 de Ryutaro Tsuchida din Japonia, și a fost prezentată în mod independent în cadrul unei conferințe Bakerian Lecture din anul 1940 susținută de către Nevil
Teoria RPESV () [Corola-website/Science/337299_a_338628]
-
Ronald Gillespie și Ronald Sydney Nyholm, de la University College London, au elaborat o teorie mai detaliată plecând de la acest concept, teorie care permite identificarea mai multor tipuri de geometrii moleculare. ajută la prezicerea modului în care sunt aranjate perechile de electroni în jurul atomilor centrali din molecule (hidrogenul nu poate fi atom central), în special în moleculele simple sau simetrice. Atomii centrali sunt implicați în alte legătură cu minimum doi alți atomi, iar geometria perechilor de electroni neparticipanți și ai atomilor centrali
Teoria RPESV () [Corola-website/Science/337299_a_338628]
-
care sunt aranjate perechile de electroni în jurul atomilor centrali din molecule (hidrogenul nu poate fi atom central), în special în moleculele simple sau simetrice. Atomii centrali sunt implicați în alte legătură cu minimum doi alți atomi, iar geometria perechilor de electroni neparticipanți și ai atomilor centrali ajută la determinarea geometriei finale a moleculei. Numărul de perechi de electroni din stratul de valență al atomului central se poate determina prin reprezentarea structurii Lewis a moleculei. În teoria RPESV, legăturile duble sau triple
Teoria RPESV () [Corola-website/Science/337299_a_338628]
-
în special în moleculele simple sau simetrice. Atomii centrali sunt implicați în alte legătură cu minimum doi alți atomi, iar geometria perechilor de electroni neparticipanți și ai atomilor centrali ajută la determinarea geometriei finale a moleculei. Numărul de perechi de electroni din stratul de valență al atomului central se poate determina prin reprezentarea structurii Lewis a moleculei. În teoria RPESV, legăturile duble sau triple sunt văzute ca o singură legătură simplă sau ca o grupare de electroni. Se consideră că perechile
Teoria RPESV () [Corola-website/Science/337299_a_338628]
-
Numărul de perechi de electroni din stratul de valență al atomului central se poate determina prin reprezentarea structurii Lewis a moleculei. În teoria RPESV, legăturile duble sau triple sunt văzute ca o singură legătură simplă sau ca o grupare de electroni. Se consideră că perechile de electroni se află pe suprafața unei sfere, în a cărei centru se află atomul central, și tind să ocupe anumite poziții astfel încât repulsia mutuală dintre ei este minimă; astfel, distanța dintre ei devine mai mare
Teoria RPESV () [Corola-website/Science/337299_a_338628]
-
stratul de valență al atomului central se poate determina prin reprezentarea structurii Lewis a moleculei. În teoria RPESV, legăturile duble sau triple sunt văzute ca o singură legătură simplă sau ca o grupare de electroni. Se consideră că perechile de electroni se află pe suprafața unei sfere, în a cărei centru se află atomul central, și tind să ocupe anumite poziții astfel încât repulsia mutuală dintre ei este minimă; astfel, distanța dintre ei devine mai mare. Astfel, numărul de perechi de electroni
Teoria RPESV () [Corola-website/Science/337299_a_338628]
-
electroni se află pe suprafața unei sfere, în a cărei centru se află atomul central, și tind să ocupe anumite poziții astfel încât repulsia mutuală dintre ei este minimă; astfel, distanța dintre ei devine mai mare. Astfel, numărul de perechi de electroni determină geometria finală acceptată de aceștia. De exemplu, în cazul în care avem două perechi de electroni în jurul unui atom central, repulsia mutuală dintre aceștia va fi minimă când ei se află la polii opuși ai sferei, determinând astfel o
Teoria RPESV () [Corola-website/Science/337299_a_338628]
-
să ocupe anumite poziții astfel încât repulsia mutuală dintre ei este minimă; astfel, distanța dintre ei devine mai mare. Astfel, numărul de perechi de electroni determină geometria finală acceptată de aceștia. De exemplu, în cazul în care avem două perechi de electroni în jurul unui atom central, repulsia mutuală dintre aceștia va fi minimă când ei se află la polii opuși ai sferei, determinând astfel o geometrie "liniară". „Metoda AXE sau ALE” este metoda folosită de teoria RPESV pentru determinarea geometriei moleculare. În cadrul
Teoria RPESV () [Corola-website/Science/337299_a_338628]
-
liniară". „Metoda AXE sau ALE” este metoda folosită de teoria RPESV pentru determinarea geometriei moleculare. În cadrul acesteia, "A" reprezintă atomul central, "X" sau "L" reprezintă fiecare dintre atomii care se leagă de A, iar " E" reprezintă numărul de perechi de electroni neparticipanți ai atomului central. Suma dintre "X" și "E" este cunoscută sub numele de "număr steric". Pe baza numărului steric și al distribuției dintre "X" și "E", teoria RPESV prezice următoarele structuri, marcate în tabel. Denumirile geometriilor fac referire la
Teoria RPESV () [Corola-website/Science/337299_a_338628]
-
E" este cunoscută sub numele de "număr steric". Pe baza numărului steric și al distribuției dintre "X" și "E", teoria RPESV prezice următoarele structuri, marcate în tabel. Denumirile geometriilor fac referire la poziția relativă a atomilor și nu la aranjamentul electronilor. De exemplu, formula AXE indică o geometrie unghiulară, ceea ce presupune faptul că cei trei atomi, AX, nu sunt aranjați liniar, ci sub un anumit unghi (datorită perechii de electroni neparticipanți).
Teoria RPESV () [Corola-website/Science/337299_a_338628]