4,405 matches
-
conțină texte cu caracter eterogen, ilustrând în esență o reflecție nesistematică. Iată justificarea din primul episod: Eu însă voi să-i dau un nume cu totul blând, ba chiar poetic, și acela este... dar l-ai văzut în fruntea acestei epistole: "Înșirate-margarite". Știu că la mulți nu le este nimic mai urât decât rânduiala, decât sistema. Le mai plac lucrurile confuze, amestecate cu altele, aruncate încoace și încolo, împestrițate. Și cu cât lucrul este mai sec, cu atât sistema se recomandă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
distribuie noțiunea în rol pozitiv sau negativ. Pentru că în esență emulația, inspirată dintr-o pasiune oarbă, implică un mod al imitației care ia în calcul necunoașterea și eroarea. Din această perspectivă, contextul definitoriu e cel în care Apostolul Pavel în Epistola către Romani vorbește despre "păcatul" evreilor, conduși de o dragoste bună pentru virtute, dar incapabili să discearnă sensul just al acțiunii. Este vorba, în versiunea românească a textului biblic, de o "râvnă fără pricepere": 1. Fraților, dorința inimii mele și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de teme, retragerea la moșie, insatisfacția față de puterea politică și creația supusă constrângerii: Repauzând tată-său părăsi studiile și se ocupă cu economia câmpului pe o parte de moșie ce îi mai rămăsese (cum se plânge însuși într-una din epistole), nerăpită de către cei mari și puternici ai țării [...]. El avu den fire aplecare spre poezie, în urmarea acestei aplecări fu întărit mai ales prin sfatul poetului Dumitru Gusti și Iacob Mureșanul. Împrejurările vieței îi hotărâră și fără voia lui felul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
paroh de Galați, preotul Bonaventura Morariu, care a urmat întocmai linia propusă de întemeietorul ei. Curierul parohiei catolice din Galați a conținut numeroase noțiuni teologice și materiale în care s-au explicat texte biblice. În revistă 723 s-a comentat Epistola [din Scrisoarea Sf. Paul către Romani cap. 11, vers. 33-36] și Evanghelia (Sf. Matei, XXVIII 18-20) cu ocazia sărbătorii Prea Sfintei Treimi. Versetul "O adâncire a bogăției, a înțelepciunii și a cunoașterii lui Dumnezeu: cât de nepătrunse sunt judecățile tale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe păgâni să cadă în necredință, pentru ca tot El apoi, să se miluiască de toți și pe toți să-i facă să priceapă că ei nu se vor putea mântui prin meritele lor, ci numai prin harul Său"724. Această Epistolă, cât și tălmăcirea ei, aveau menirea de a arăta adevăratul sens al celor spuse de apostolul Paul (esența spuselor lui), adică incapacitatea mântuirii omului prin propriile puteri și salvarea lui numai datorită harului lui Dumnezeu. Explicația a fost oferită într-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sinteza din 1941 „un Tănase Scatiu superior”, dar nici nu este lăudat. T. Vianu se remarcă prin tonul echilibrat (Viața românească, nr. 8, 1963), cum a fost și în 1958, în plină campanie de denigrare a lui Maiorescu, însă, în epistole trimise lui L. Rusu, se dovedește mai degrabă șovăitor și sceptic. Paul Cornea intervine mai târziu în dezbatere („T. Maiorescu și pașoptismul”, în Viața românească, nr. 9, 1963, pp. 103-121), însă simte „nevoia de a clarifica rolul istoric al criticului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aceste reguli se poate deduce care e corpusul de texte și care e partea sacră valabilă din Noul Testament. Este vorba despre: Marcu 1,1, Prologul Evangheliei după Ioan, predicile lui Iisus din Evanghelia după Matei, crucificarea după Luca și unele epistole pauline (9+4). Toate acestea diferă de Noul Testament, reprezentând produsul interpretativ al unei erezii. (vezi6/II) Exegeza islamică, aplicată Coranului, consideră că acesta, ca orice carte revelată, se lămurește pe sine prin sine. Adică textele sau pasajele obscure sunt lămurite
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Țepeș, care începe așa: „Fiecare român cu care am vorbit mi-a zis să-l scot pe Vlad Țepeș de pe listă pentru că nu a fost rău, ci bun“. Pentru a ne convinge, prezintă mai jos un lung pomelnic de e-epistole schimbate de el cu un cetățean născut în România, pe nume Marius. Era prea mult de citit și n-am avut răbdare, mai ales că tot pe acolo se propunea o altă temă de gândire, dacă Bill Clinton a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
crudei năpaste ce ne va înghiți și ne va întemnița în abis... De ce lamele de sidef vor a ne pradă?! Vor să ne decapiteze, să ne ia coroană cu care am fost încununați. Dar cu-ale mele rădăcini am întocmit epistola - lumină care ne va umple cu nădejde. Eu, umilul copac, te invoc! Lasă-l pe cer să se înnoreze, ploaia mea! Curgi în șiroaie peste capetele noastre, pește brațul meu înmormântat că altul să-și deschidă pleoapele, iar ochii să
A doua oară unu by Ursuleanu Smaranda- Ioana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92949]
-
și despre rolul decisiv jucat de Împăratul Constantin, recomandăm lucrarea lui Paul Veyne, Când lumea noastră a devenit creștină (312-394), Editura Tact, Cluj-Napoca, 2010. 257 Warren Treadgold, O scurtă istorie a Bizanțului, Editura Artemis, București, 2003, pp. 61-62. 258 Pavel, Epistola a I-a, Către Corinteni, Capitolul 13: "De-aș grăi în limbile oamenilor și ale îngerilor, dar dacă n-am iubire făcutu-m-am aramă sunătoare și chimval zăngănitor. Și de-aș avea darul profeției și de-aș cunoaște toate
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
așa-ziși/ zise prezentatori/ oare de talk-show-uri, pe scurt, întreaga industrie a demobilizării și descurajării gesturilor civice funcționează din plin. O bucurie strepezită, ca de sfârșit de lume, în care scenele deșuchiate de alcov alternează cu nu mai puțin deșuchiatele epistole prim-ministeriale pare nota dominantă a unei Românii grotesc-estivale. S-ar putea înțelege, din eliminarea din prime-time a știrilor despre marii corupți ai neamului, că aceștia fie au fost băgați la zdup, fie au ușchit-o din țară și-au
Nu da șagă dă tunuri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12552_a_13877]
-
a gîndit tocmai la Eminescu, pentru a-l lua de pseudonim. Aceeași persoană mai știe însă cîte ceva despre Eminescu, nu numai că se află în curtea PSD. Dacă ne luăm după formulele de adresare pe care le folosește în epistolele sale, Eminescu pare să fi fost într-o relație de subordonare față de Dorina Mihăilescu, căreia i se adresează, din reflex, cu Doamnă Dorina Mihăilescu. După stil are pînă în 30, cel mult 35 de ani. Pare să fie bărbat sau
Cine ar putea fi Eminescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11376_a_12701]
-
să mai știu și părerea altor persoane din afara orașului." ( Mihaela Gâlcă, Bacău) * Vom avea răbdarea necesară și vă vom aștepta cu versuri nu neapărat vesele ci cât de cât atinse de semnul speranței și al memoriei. Cele de-acum sunt epistole dezlânate către iubitul ingrat, către vântul care n-ar trebui să mai "sufle" peste atâta dezolare, peste dorul dvs. secătuitor și peste mărturisiri de-a dreptul aiuritoare ( " Am uitat să plâng, să râd, să zâmbesc, să scriu, să citesc, să
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13699_a_15024]
-
parte din obscurele citate care servesc de motto ( mai puțin cel din Diderot, dar și pentru el se avansează o posibilă sursă), aparținîndu-le unui Protat sau Monselet, ori extrase dintr-un text prea puțin cunoscut al lui La Fontaine ( o epistolă în versuri). Cred totuși că identificarea unui citat dintr-un autor de pornografie dură de colecție din secolul XIX ar fi fost cam greu de dus la capăt în România de după 1950 ( Călinescu a descoperit textul lui Louis Protat la
Editura Timpul mitic al lecturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13733_a_15058]
-
identitara numai pentru că el să își poată verifica propriile sale răspunsuri, pentru a-și confirmă volatilitatea partenerei. Revoltata de a se ști subiectul cercetărilor lui, Chantal decide să îl pedepsească pe Jean-Marc, acționînd tocmai în logica jocului lui: întrucît ultima epistola îi propunea o întîlnire la Londra, ea își anunță iubitul că urmează a pleca, într-adevăr, la Londra. Rezultatul este ca, odată aruncate măștile, identitățile reale devin incerte, căci Jean-Marc nu poate fi sigur dacă rendez-vous-ul de la Londra ține de
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
propunea o întîlnire la Londra, ea își anunță iubitul că urmează a pleca, într-adevăr, la Londra. Rezultatul este ca, odată aruncate măștile, identitățile reale devin incerte, căci Jean-Marc nu poate fi sigur dacă rendez-vous-ul de la Londra ține de ficțiunea epistolei sau e o întîlnire adevărată, cu un bărbat în carne și oase (mai ales că în Londra locuiește fostul său rival amoros). Renunțarea la măști (a lui că Cyrano, a ei că infidela virtuală) echivalează însă cu o ieșire din
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
s-a dus de a bătut țărușii (p. 25)... Dacă greul corespondentei este asumat de Vasile Băncilă, parizianul prin adopțiune e și el necontenit prezent, în pofida mesajelor mai rare și mai concentrate. În octombrie 1924, Basil se "răscumpără" cu o epistola de patru pagini de căte 50 de rânduri strânse. Mai bine de jumătate din ea e consacrată vizitei unui alt brăilean la "Școală română din Franța" de la Fontenay-aux-Roses: Panait Istrati: Un splendid portret în mișcare rezultă din "înfruntarea" romancierului deja
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
de Geo Șerban și o Postfața, ce aruncă lumini asupra întregii corespondențe, semnată de Florin Țurcanu. Dacă în vol. I centrul de greutate îl reprezentau scrisorile primite în tinerețe de la Ion Barbu, adevărate pagini de literatură, iar în vol. ÎI, epistolele ce i le-a adresat Eugen Ionescu, măi toate punând în cauză generația de la 1930, de care el s-a detașat, făcând opinie separată, vol. III ni-l aduce și mai mult în prim-plan pe Profesor și pe mentor
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
Iași, la Editura Șaraga, republicate în 1933 de I.E. Torouțiu în Studii și documente literare (vol. IV), se poate reconstitui dramatica zbatere a devotatei surori a poetului de a încerca să-și vindece fratele, sperând într-o tămăduire miraculoasă. Aceste epistole ale Harietei cuprind o perioadă de doi ani: din mai 1887 până în iunie 1889, răstimp în care, datorită îngrijirilor Harietei, Eminescu își revine și poate pleca din nou la București. Destinatara acestor scrisori era o doamnă din protipendada ieșeană. Ardeleancă
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
și Sabina Spielrein - precum și jurnalul acesteia din urmă. Sunt recuperate astfel 46 de scrisori ale lui Jung și 12 ale Sabinei; apoi: 21 de scrisori îi aparțin lui Freud și 2 Sabinei; în fine, sunt publicate cu acest prilej și epistole ale lui Bleuler, Rank, Stekel ș.a. Jurnalul amintit se constituie și el ca una dintre gemele �capturii" de la Geneva. Sabina Spielrein își fixează astfel pentru sine evenimentele subiective ale intervalului 27 august 1909 - 11 iulie 1912. De notorietate în lumea
Psihanaliza aplicată (la București)... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15584_a_16909]
-
străine. Singurele mele călătorii (extraordinare!) sînt cele pînă la cutia de scrisori. Nu-mi lipsește nimic. Îmi lipsiți voi. Voi toți. Eram făcut din voi. Scrieți-mi! Vă iubesc." O dată cu scrisoarea din 8 ianuarie 1990, evenimentele istorice dau năvală în epistole și ne-am aștepta să aducă o dată cu ele o revigorare, un aer de optimism în lumea chinuită a acestui scriitor. Nu se întîmplă așa, pentru că o luciditate necruțătoare vine să tempereze pînă la dezgust orice posibil avînt. Florin Mugur își
"De cînd mă știu am trăit într-o paranteză" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15585_a_16910]
-
5.4 Elementele esențiale ale naturii umane 6. Prima călătorie misionară: iudaizatorii (Tenney, p. 229-237, 240, 245-246) 6.1 Biserica din Antiohia Siriei (motivațiile misiunii) 6.2 Traseul și piedicile întâlnite 6.3 Conciliul din Ierusalim (probleme și soluția) 7. Epistola către Români (Tenney, p. 274-279) 7.1 Autor, destinatari, scop 7.2 Revelația lui Dumnezeu, justificarea credinciosului, relația creștinului cu statul, îngăduința creștină BIBLIOGRAFIE: 1. Schultz, J. Samuel, Călătorie prin Vechiul Testament, Harper and Row Publishers, Inc. , 1980; 2. Talpoș, Vasile
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Eu sunt ..." c. Minunile d. Elementele esențiale ale naturii umane 10. Prima călătorie misionara: iudaizatorii (Tenney, p. 229-237, 240, 245-246) a. Biserică din Antiohia Siriei (motivațiile misiunii) b. Traseul și piedicile întâlnite c. Conciliul din Ierusalim (probleme și soluția) 11. Epistola către Români (Tenney, p. 274-279) a. Autor, destinatari, scop b. Revelația lui Dumnezeu, justificarea credinciosului, relația creștinului cu statul, îngăduința creștină BIBLIOGRAFIE: 1. Schultz, J. Samuel, Călătorie prin Vechiul Testament, Harper and Row Publishers, Inc., 1980; 2. Tălpos, Vasile Dr., Studiu
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
5.4 Elementele esențiale ale naturii umane 6. Prima călătorie misionară: iudaizatorii (Tenney, p. 229-237, 240, 245-246) 6.1 Biserica din Antiohia Siriei (motivațiile misiunii) 6.2 Traseul și piedicile întâlnite 6.3 Conciliul din Ierusalim (probleme și soluția) 7. Epistola către Români (Tenney, p. 274-279) 7.1 Autor, destinatari, scop 7.2 Revelația lui Dumnezeu, justificarea credinciosului, relația creștinului cu statul, îngăduința creștină BIBLIOGRAFIE: 1. Schultz, J. Samuel, Călătorie prin Vechiul Testament, Harper and Row Publishers, Inc. , 1980; 2. Talpoș, Vasile
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
Evangheliei după Ioan b. Afirmațiile "Eu sunt ..." c. Minunile d. Elementele esențiale ale naturii umane 6. Prima călătorie misionara: iudaizatorii a. Biserică din Antiohia Siriei (motivațiile misiunii) b. Traseul și piedicile întâlnite c. Conciliul din Ierusalim (probleme și soluția) 7. Epistola către Români a. Autor, destinatari, scop b. Revelația lui Dumnezeu, justificarea credinciosului, relația creștinului cu statul, îngăduința creștină NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizata prin O.M.Ed.C. Subiectele
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]