11,414 matches
-
în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență, care au aparținut comunităților evreiești din România și au fost trecute după anul 1940 în patrimoniul statului român prin măsuri de confiscare și de naționalizare, se restituie Federației Comunităților Evreiești din România (F.C.E.R.)." 3. Articolul 2 litera b) va avea următorul cuprins: "b) păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității culturale a comunităților evreiești din România;" 4. La articolul 4, alineatele (1) și (3) vor avea următorul cuprins: "(1) În scopul verificării
LEGE nr. 140 din 24 iulie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreiesti din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117830_a_119159]
-
după anul 1940 în patrimoniul statului român prin măsuri de confiscare și de naționalizare, se restituie Federației Comunităților Evreiești din România (F.C.E.R.)." 3. Articolul 2 litera b) va avea următorul cuprins: "b) păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității culturale a comunităților evreiești din România;" 4. La articolul 4, alineatele (1) și (3) vor avea următorul cuprins: "(1) În scopul verificării îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 1 și al stabilirii măsurilor tehnice legate de restituirea imobilelor cuprinse în anexa, în termen de 30
LEGE nr. 140 din 24 iulie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreiesti din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117830_a_119159]
-
restituirea imobilelor cuprinse în anexa, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se instituie o comisie specială formată, pe bază de paritate numerică, din reprezentanți ai Guvernului și ai Federației Comunităților Evreiești din România." "(3) Comisia prevăzută la alin. (1) este abilitata să examineze, cu respectarea aceleiași proceduri, cereri de restituire și pentru alte imobile din această categorie, care au aparținut comunităților evreiești din România. După identificarea acestor imobile, autoritățile care au
LEGE nr. 140 din 24 iulie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreiesti din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117830_a_119159]
-
numerică, din reprezentanți ai Guvernului și ai Federației Comunităților Evreiești din România." "(3) Comisia prevăzută la alin. (1) este abilitata să examineze, cu respectarea aceleiași proceduri, cereri de restituire și pentru alte imobile din această categorie, care au aparținut comunităților evreiești din România. După identificarea acestor imobile, autoritățile care au inițiat prezenta ordonanță de urgență vor supune spre aprobare Guvernului propuneri corespunzătoare." 5. Titlul anexei va avea următorul cuprins: Lista bunurilor care vor fi restituite Federației Comunităților Evreiești din România*)" Această
LEGE nr. 140 din 24 iulie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreiesti din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117830_a_119159]
-
au aparținut comunităților evreiești din România. După identificarea acestor imobile, autoritățile care au inițiat prezenta ordonanță de urgență vor supune spre aprobare Guvernului propuneri corespunzătoare." 5. Titlul anexei va avea următorul cuprins: Lista bunurilor care vor fi restituite Federației Comunităților Evreiești din România*)" Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 17 iunie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA IONESCU-QUINTUS Această lege a fost adoptată de Cameră Deputaților în ședința
LEGE nr. 140 din 24 iulie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreiesti din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117830_a_119159]
-
publice exercitând o influență politică, colectarea de fonduri etc.; susținerea diferitelor activități comunitare și educative; protecția și apărarea intereselor unor grupuri (minoritare, etnice); activitățile asociațiilor al căror obiect constă în organizarea de reuniuni și întâlniri (lojile masonice, asociațiile creștine, asociațiile evreiești etc.); asociații ale tinerilor, activitățile cercetașilor, asociațiile studenților, asociațiile elevilor, cluburile universitare etc.; asociațiile veteranilor de război, cenaclurile literare; asociațiile istorice, cinecluburile, asociațiile filatelice; cluburile prietenilor muzicii și ai artelor etc. Excepții: Activitățile cluburilor și cercurilor sportive se includ în
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
Practic, guvernul nu s-a supus niciodată în întregime intenției tratatului. Din cauza marilor presiuni, în 1879 s-a căzut de acord ca evreii să poată deveni cetățeni naturalizați, dar trebuia să fie inițiată o acțiune specială în fiecare caz. Chestiunea evreiască avea să rămînă controversată și să provoace multe dificultăți pe viitor. Nemulțumirea românilor față de aranjamentul de la Berlin includea și alte aspecte. Unul dintre principalele efecte ale crizei balcanice din 1875-1878 a fost îndepărtarea ulterioară a României de Rusia. Aceasta din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
germanii au creat cele mai puține probleme cel puțin înainte de ascensiunea național-socialismului în Germania. Cea mai mare parte a evreilor erau și ei mulțumiți de situația lor, mai ales datorită stării lor economice favorabile. În pofida tensiunilor intense provocate de imigrația evreiască în secolul al XIX-lea, acești oameni dobîndiseră o poziție-cheie în anumite domenii ale vieții economice românești. Aversiunea boierilor români și chiar și a multora dintre membrii clasei burgheze educate față de afaceri lăsase acest sector deschis în mod tradițional străinilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
clasei burgheze educate față de afaceri lăsase acest sector deschis în mod tradițional străinilor. Rolul jucat anterior de greci, germani și alte naționalități a fost deja prezentat. Principalul element "străin" din economia României devenise pe la începutul secolului al XX-lea cel evreiesc. Iată cum descrie situația o autoritate în materie: Pe la mijlocul perioadei interbelice, evreii controlau cea mai mare parte a capitalului privat din export, transporturi, asigurări, textile, pielărie, articole electrotehnice, chimicale, locuințe, tipografii și din industria tipăriturilor. Deși accesul lor în universități
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
împotriva comunismului. După ce Kominternul a cerut separarea Transilvaniei, Dobrogei, Basarabiei și Bucovinei, partidul a devenit ținta atacurilor înverșunate ale naționaliștilor români. Pe viitor, conducerea Partidului Comunist avea să fie recrutată nu dintre români, ci din rîndul minorităților maghiară, bulgară și evreiască, ai căror reprezentanți erau extrem de nemulțumiți de poziția lor în stat. În noiembrie 1918, cînd victoria Aliaților devenise clară, Ion C. Brătianu l-a înlocuit pe Alexandru Marghiloman în postul de prim-ministru. În septembrie 1919 el a demisionat, iar
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
toate elementele din statul român considerate drept străine, în special pe evrei. Așa cum am menționat deja, antisemitismul a constituit întotdeauna o chestiune extrem de sensibilă în politica României. Principalul rival al Gărzii, Partidul Național-Creștin, avea doctrine asemănătoare, mai ales în privința problemei evreiești. Deși Carol al II-lea se opunea energic influenței legionare, el era dispus să încredințeze formarea guvernului Partidului Național-Creștin, ai cărui conducători erau Octavian Goga și Alexandru C. Cuza. În alegerile care au avut loc în decembrie 1937, susținătorii lui
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
referitoare la evrei, dar a apărut o puternică împotrivire față de impunerea lor. Cei aproximativ cincizeci de mii de evrei din țară nu constituiseră niciodată o problemă în viața națiunii; minoritățile dificile erau turcii și grecii. Grație acestei atitudini, deportarea populației evreiești organizată de germani a întîmpinat rezistență; evreii Bulgariei au fost în schimb împrăștiați prin sate. Oficialii bulgari nu au putut totuși opri transportarea evreilor din Tracia și Macedonia în lagărele de concentrare din Europa, unde au pierit aproape toți. În
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
5.861 / 384 Figura 14. Calitățile "bunului cetățean", N = 5.861 / 385 Introducere Cartea facerii naționale: La început a fost cuvântul Memoria stă în însăși miezul religiei. Zakhor, imperativul moral de a-ți aduce aminte, răsună reverberant în paginile Scripturii evreiești. De nu mai puțin de o sută șaizeci și nouă de ori se face auzită porunca în Biblia ebraică, amintind poporului ales să nu își uite angajamentele luate față de Dumnezeul său (Yerushalmi, 1982, p. 5). Cu o persistență ciocănitoare, în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ceaușescu la Praga. S.B.: A comentat atunci tatăl dumneavoastră mitingul din piață? D.T.: Tatăl meu a comentat mai mult cu anturajul lui. Dar ceea ce simțeam eu atunci - și luam și pulsul străzii, unde mă întâlneam cu copiii familiilor ungurești, șvăbești, evreiești și țigănești - era sentimentul că eram în stare să luăm bâta și să apărăm țara. Ungurii erau dezamăgiți de atitudinea Ungariei și toți îl apreciau pe Ceaușescu pentru că fusese în stare să ia o asemenea atitudine. S.B.: Prin gestul acela
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
România. Din anii petrecuți în Belgia am reținut alte două episoade, unul legat de orașul Antwerpen care, pe lângă poziția de centru mondial al industriei și comerțului de diamante, era și capitala naționalismului flamand, dar și orașul-reședință al unei importante comunități evreiești. Funcțiile mele la ambasadă m-au făcut să vin deseori la Antwerpen. Atât de des, încât spuneam în glumă că mașina mea, un biet Fiat 124, știa drumul de la Bruxelles la Antwerpen precum știu vacile care se întorc seara de la
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
crezi că te-am invitat la dineu? Ca să mănânci? Nu, domnule! Te-am invitat ca să vorbești! Am crezut că știai motivul și deci știai de ce am făcut-o". Nu știusem, dar de atunci încolo am învățat că, atunci când o organizație evreiască mă invită la o masă, la o cină sau un dineu, o face pentru că vrea să-i plătesc masa cu un discurs. * * * Ultimele două episoade evocă preocupări culinare ivite în cele două perioade ale serviciului meu diplomatic la Paris. În urma
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de expulzare a evreilor din regatul spaniol. Ședința inaugurală a avut loc chiar în Sala Tronului unde a fost semnat actul, iar prezența noastră aici ne-a trezit emoții puternice și nu puține sentimente de orgoliu ca reprezentanți ai statului evreiesc suveran, reîntorși în calitate de cetățeni liberi în cetatea de unde a pornit una din cele mai cumplite campanii de prigonire a poporului evreu martirizat. Simpozionul care și-a propus să dezbată tema despre configurația dorită a păcii israeliano-palestiniene a fost, ca eveniment
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
ale Uniunii Sovietice. Nu știam câți evrei trăiesc în acest capăt de lume sau dacă trăiesc acolo evrei. Când am sosit la Așgabat, m-am adresat funcționarei de la postul "Inturist" din hotel, zicând că peste trei zile sărbătorim Anul Nou evreiesc și că aș dori să merg la sinagogă cu această ocazie. "Pot să primesc adresa sinagogii?", am întrebat-o. Funcționara mi-a aruncat o privire în care se amestecau nuanțe de groază și ură, dar mi-a promis să caute
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
când l-am întrebat dacă știe că ne aflăm în ajun de Rosh Hashana, acesta a început să intoneze, în timp ce din ochii lui lacrimile se revărsau din abundență, unul din refrenele cele mai cunoscute din liturghia zilei de An Nou evreiesc: בראש השנה יכתבון וביום צום כיפור יחתמון (Be'Rosh Hashana yeikateivun uve'Yom Tzom Kippur yeichateimun). Mă uitam la el, îl ascultam și emoțiile au pus stăpânire și pe mine. Apoi am intonat și eu, cântând cu el, melodia răspândită
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
îl ascultam și emoțiile au pus stăpânire și pe mine. Apoi am intonat și eu, cântând cu el, melodia răspândită în lumea așkenază, refrenul cel mai cunoscut din liturghia zilei de An Nou. Iată cum am marcat sosirea Anului Nou Evreiesc 5738 la capătul lumii, în Așgabat, orașul unde nu exista o sinagogă, dar unde s-a găsit un evreu ieșit parcă de nicăieri să ne însoțească în ajunul acestei zile memorabile. Legături amuzante cu colegi străini Din subsolurile memoriei am
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
viitoare, care să răspundă năzuințelor proclamate de programul întâlnirii, aceștia s-au angajat într-o campanie menită să atragă colegii israelieni să militeze împotriva ocupației. Însă cele trei zile la Granada au generat în cugetul meu rezonanțe încărcate de emoții evreiești. Asistând la ședința inaugurală a întâlnirii în sala tronului din Alhambra, unde regii catolici Ferdinand și Isabela au semnat decretul de expulzare a evreilor din Spania cu cinci sute de ani în urmă, atenția mi-a fost distrasă de imagini
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
în ochii lor sculptați în marmură, mi-am șoptit: "Ei bine, Maiestățile Voastre, ați crezut că alungându-ne pe drumul pribegiilor veți pune capăt existenței poporului evreu! Dar uite că socoteala voastră a fost greșită, căci noi, demnitari ai statului evreiesc suveran, ne aflăm acum în fața rămășițelor voastre și nu pot să nu vă spun că până și numai gândul la persoana voastră mizerabilă stârnește în mine un dispreț fără sfârșit!". * * * În încheierea acestui capitol de amintiri, aș dori să evoc
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de bună voie, adoptând religia catolică. Cariera lui ecleziastică a cunoscut în continuare o linie ascendentă, s-ar putea spune fulgerătoare. În anii petrecuți la ambasada noastră din Paris, cardinalul Lustiger a întreținut legături strânse cu conducerea politică a comunității evreiești din Franța și a contribuit direct valorificând simpatia "poloneză" manifestată de Papa Ioan Paul al II-lea față de "copilul evreu polonez care a devenit cardinal" la îndepărtarea călugărițelor carmelite din incinta lagărului de exterminare Auschwitz, unde s-au stabilit cu
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Națiunile Unite au hotărât formarea Comisiei UNSCOP, însărcinată să studieze problema palestiniană și să recomande, pe baza investigațiilor întreprinse, o soluție pentru această spinoasă problemă, Rodriguez Fabregat era, împreună cu ambasadorul Jorge Garcia Granados din Guatemala, un apărător implacabil al aspirațiilor evreiești. Activitatea celor două personalități în cadrul comisiei și apoi în Adunarea Generală a Națiunilor Unite a fost incontestabil consecvent favorabilă și determinantă în ceea ce privește adoptarea Rezoluției de Partaj care a decis crearea în Palestina, sub mandat britanic, a două state evreu și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
înflorituri stilistice exagerate. Această tendință s-a făcut remarcată și în cazul lui Rodriguez Fabregat care a fost onorat de către partizanii Statului Israel din Uruguay iar aceștia au fost mulți cu titlul de "erou-ctitor (procer în spaniolă) al renașterii naționale evreiești". Titlu desigur exagerat în anumită măsură, dar care corespunde cu exuberanța spiritului latino-american și de aceea nici nu mă gândesc să polemizez cu tradiția în cadrul căreia s-a modelat obiceiul respectiv. În 1988 eram ambasdor la Montevideo și am celebrat
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]