14,680 matches
-
sumă mare de bani (20 de dolari) au declarat, la fel ca grupa de control (care nu a spus nimic persoanelor ce urmau la experiment), că experimentul a fost plictisitor. În schimb, subiecții ce au primit un dolar au evaluat experimentul ca plăcut. L. Festinger și J. Carlsmith interpretează aceste rezultate prin fenomenul de insuficientă justificare, situație în care o recompensă mică nu e suficientă pentru a accepta disonanța atitudine- comportament și e nevoie de schimbarea de atitudine (lotul plătit cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grup de studenți li s-a indus sentimentul ipocriziei rugându-i să pregătească o casetă video ce promova sexul protejat și să se gândească, în același timp, de câte ori ei înșiși nu au folosit prezervative în relațiile sexuale. Celorlalți studenți din experiment li s-a cerut fie să se ocupe de casetă, fie să se gândească la situațiile în care n-au făcut sex protejat. Mai târziu, toți participanții au avut posibilitatea să cumpere prezervative la preț redus. Cei din primul grup
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
toți participanții au avut posibilitatea să cumpere prezervative la preț redus. Cei din primul grup au cumpărat în proporție de 83%, pe când dintre subiecții „neipocriți” doar 38%. Ipocrizia ca sursă de schimbare atitudinală sau comportamentală devine eficientă, așa cum sugerează și experimentul de mai sus, numai în anumite condiții: dacă subiecții își fac publică părerea (în cazul nostru, își declaraseră adeziunea la ideea sexului protejat); dacă au mijloacele de schimbare a elementelor disonanței, ipocrizia fiind atunci activată în mintea lor. Supoziția tare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
savanți, profesori, cercetători - trebuie să tindă mereu la o atare consistență? Se poate răspunde că există numeroase date experimentale ce atestă teoria disonanței și a derivatelor ei. Să nu uităm însă remarca lui D. Bem (1970), și anume că majoritatea experimentelor pe această temă se întreprind pe studenți și că aceștia sunt - prin selecție și statut - preocupați în mai mare măsură decât populația obișnuită de o gândire și exprimare logică, de producerea și exprimarea consonanței cognitive. De altfel, R. Abelson (1976
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comportamentetc "2.5. Structura și procesualitatea relațiilor dintre valori, atitudini și comportamente" Cunoașterea comună, ca și reflecția teoretico-filosofică au avut de multă vreme ca temă importantă raportul dintre ceea ce oamenii simt (și gândesc), ceea ce spun și ceea ce ei fac. De la experimentul lui La Piere (1934), respectiva temă a devenit una centrală și pentru abordările sistematice din câmpul disciplinelor socioumane, în particular din psihologia socială. Ea figurează aici ca raportul dintre atitudine și comportament, dar, dacă ținem seama că atitudinea este măsurată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de regulă, atitudinile altora din ceea ce ei fac, tot așa se întâmplă și în cazul atitudinilor proprii: ne definim și autoatribuim o atitudine oarecare din constatarea felului în care ne-am comportat. Interpretarea lui D. Bem trebuie mult temperată, dar experimente în care s-a manipulat variabila autopercepției comportamentului au arătat că, atunci când nu există o atitudine prealabilă bine definită față de un obiect, această variabilă determină formularea atitudinii la subiecții investigați (Chaiken și Baldwin, 1981). De altfel, teza atitudinii ca justificare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
2.5.2. Divergența atitudine/comportamenttc " 2.5.2. Divergența atitudine/comportament" Dacă această concordanță dintre atitudinile și acțiunile noastre pare ceva firesc, discrepanța dintre cele două planuri a suscitat mai multă atenție și a condus la o serie de experimente și interpretări. Ca și pentru multe alte fenomene psihosociale, explicația mai productivă se află în interacțiunea personalitate - situație. La care, pentru problematica valorilor și atitudinilor, trebuie adăugată neapărat discutarea metodologiei implicate. În același timp, metodologia este strâns legată de raportul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aici că de mai multe decenii în SUA atitudinea dezirabilă mai frecventă față de negri și, în general, față de alte grupuri etnice este aceea a egalității și pluralismului, spre deosebire de anii ’30, când atitudinea rasial discriminativă era larg răspândită și acceptată (vezi experimentul lui La Piere). Totuși, și în această privință, atitudinile dezirabile nu sunt atât de profund sedimentate în mentalitate, precum sunt ele de ușor exprimate pe plan verbal. Diferențe marcante între răspunsuri în condiții de fals dispozitiv și probă creion-hârtie au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu persoane aflate în suferință sau de la primirea de mesaje cu mare încărcătură emoțional-afectivă despre ele, știind că, ajunși în starea de compasiune, vor fi „obligați” din interior să le ajute. Desigur, aici intervine și percepția costului intervenției. Într-un experiment, studenții au fost rugați să ia parte la un nou program de ajutorare a celor fără locuință. Costul ajutorului era fie scăzut (să redacteze timp de aproximativ o oră cereri de donații), fie ridicat (să interacționeze direct cu cei care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
observat, intervine clar variabila independentă și se pot înregistra cu destul de multă precizie efectele acestei intervenții. Scene precum cele descrise mai sus se întâmplă astăzi cu mare frecvență în spații publice și, foarte important, ele pot fi modelate și în experimente de laborator. Un caz care a făcut mare vâlvă în SUA și care a fost studiat de specialiști, prin urmare, des citat în textele fundamentale din domeniu (vezi, de exemplu, Baron și Byrne, 2000; Batson, 1998; Taylor et al., 1994
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
îneca, o casă care ia foc ș.a.), în timp ce altele sunt ambigue (un zgomot de căzătură noaptea în apartamentul vecin sau pe scări). Apoi, și în aceste cazuri percepția propriu-zisă este totdeauna însoțită de interpretări și definiri ale contextului. Într-un experiment (Shotland și Straw, 1976), un lot de studenți au fost rugați să vină seara la Facultatea de Psihologie pentru a completa niște chestionare. Lucrând fiecare într-o cameră separată, la un moment dat au auzit cum pe coridor are loc
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
colectivistă sau individualistă. Dacă individul pus în situația de a ajuta este sau nu sub presiunea timpului are o mare semnificație în decizia de a acționa prosocial. Factorul de timp este determinant față de alte variabile, și ele importante. Într-un experiment (Darley și Batson, 1973), mai mulți studenți de la Teologie au fost rugați, individual, să meargă într-o clădire apropiată pentru a avea o discuție cu un specialist. Unora li s-a spus că tema convorbirii este cea a Bunului Samaritean
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prestigiu, rușine, timiditate etc., aceste gesturi nu au loc. Funcționează astfel ignoranța pluralistă - nici unul nu știe bine ce se întâmplă -, fenomen pus în evidență încă de întemeietorii paradigmei ajutorării în prezența altora, J. Darley și B. Latané (1968), printr-un experiment relativ simplu. Subiecții au fost chemați pentru a completa niște chestionare, unii dintre ei fiind singuri într-o cameră, alții câte trei. La câteva minute, experimentatorul a introdus fum în încăperile respective prin instalația de ventilație. Cei ce lucrau singuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sociale complexe, agresivitatea este dobândită prin învățarea socială. Procesul de socializare înseamnă și achiziția de răspunsuri agresive, fie prin învățarea directă - acordarea de recompense sau pedepse unor comportamente -, fie mai ales prin observarea conduitelor și a consecințelor lor la alții. Experimentele lui A. Bandura și ale colaboratorilor săi (1963) au demonstrat rolul adultului ca model în însușirea comportamentului agresiv la copii. După ce au văzut cum un adult agresează o păpușă sau se joacă liniștit cu ea, copiii au fost puși în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
foarte puțin, deloc sau în condiții de placebo. Cercetările evidențiază că reacțiile agresive sunt mediate, și în starea de ebrietate, de alte variabile, dintre care mai importante sunt prezența altor oameni și, în special, aprobarea sau dezaprobarea lor. Într-un experiment, subiecții ce băuseră o cantitate însemnată de alcool și trimiteau șocuri electrice către un presupus oponent (de fapt, acesta nu le primea) sunt asistați la un moment dat de doi observatori. Aceștia îndemnau subiecții să mărească intensitatea șocurilor și îi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
2.3. Violența și mass-mediatc " 2.3. Violența și mass‑media" Un subiect foarte controversat este dacă mijloacele de comunicare în masă - în particular cinematograful și televiziunea - produc sau sporesc violența. Majoritatea oamenilor, inclusiv specialiștii disciplinelor socioumane, cred că da. Experimentele de laborator și de teren, atente studii de corelație bazate pe anchete psihosociale constată și ele o legătură pozitivă între volumul expunerii la violența mass-media și comportamentul deschis de tip agresiv. Controversa privește însă cât de semnificativă este corelația, care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
provocate de o persoană sunt percepute ca intenționate, mânia și virtuala agresivitate sunt mult mai puternice decât în caz contrar. Natura și intensitatea însăși a răului provocat trec pe planul doi în funcție de intenție. Acest lucru a fost demonstrat printr-un experiment efectuat de J. Greenwell și H. Dengerink (1973). Subiecții au fost plasați într-un context de competitivitate cu oponenți fictivi, de la care primeau și către care trimiteau șocuri (electrice). Un grup de subiecți a primit informații de la presupusul oponent (în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care un colaborator prezenta subiecților niște sarcini complexe pe care aceștia trebuiau să le îndeplinească. În timpul expunerii materialelor experimentale, colaboratorul-asistent a făcut (intenționat) o serie de greșeli, astfel încât performanțele subiecților au fost slabe și, în consecință, aprecierile din partea conducătorului de experiment au fost negative. Asistentul și-a cerut scuze la o parte dintre subiecți, iar celorlalți nu. După aceasta, subiecții au fost rugați să-l evalueze pe asistent în funcție și de cât de bun psiholog li se pare că este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a performanțelor de grup cu cele individuale" Una dintre problemele fundamentale în discutarea performanței de grup este în ce condiții, pentru ce gen de sarcini și activități prestațiile grupale sunt superioare celor individuale. Psihologii sociali au efectuat o serie de experimente pentru a vedea acest lucru, investigând mai ales activitatea de rezolvare de probleme. După cum se va vedea în cele ce urmează, spusa „unde-s doi puterea crește” nu are întotdeauna valabilitate. I. Radu (coord., 1994, pp. 136-138) descrie principalele strategii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
decât dacă ar executa aceeași operație individul singur sau în coacțiune. Ei tind să „tragă chiulul”, lăsându-i pe alții să muncească în locul lor. În cele mai multe cazuri, o atare motivație și conduită conduc la un rezultat mai slab pe ansamblu. Experimente și date statistice arată că fenomenul de social loafing este, din nefericire, potențial prezent în toate grupurile și la toate categoriile populaționale: femei, bărbați, tineri, bătrâni, muncitori, țărani, intelectuali. De asemenea, el este răspândit în toate culturile și societățile, deși
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ființele umane sunt înclinate să interpreteze inechitatea în defavoarea lor, s-a confirmat în studii experimentale, iar ea se verifică la tot pasul în viața cotidiană. J. Greenberg (1988) a pus în evidență aplicarea teoriei echității în organizarea locurilor de muncă. Experimentul merită reținut și pentru că este un exemplu de experiment de teren, efectuat cu ajutorul factorilor de decizie. Într-o mare companie de asigurări, din cauza unor modificări în construcția clădirii, o parte din personal - angajați practicanți, angajați asociați și propriu-ziși (plini) - au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
s-a confirmat în studii experimentale, iar ea se verifică la tot pasul în viața cotidiană. J. Greenberg (1988) a pus în evidență aplicarea teoriei echității în organizarea locurilor de muncă. Experimentul merită reținut și pentru că este un exemplu de experiment de teren, efectuat cu ajutorul factorilor de decizie. Într-o mare companie de asigurări, din cauza unor modificări în construcția clădirii, o parte din personal - angajați practicanți, angajați asociați și propriu-ziși (plini) - au trebuit să se mute în alte birouri. Cele trei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
un birou mare cu ușă separată, cei asociați erau singuri în birou, dar acesta era strâmt și fără ușă separată, iar funcționarii practicanți erau câte șase în birou, locul era deci strâmt și, bineînțeles, nu avea fiecare ușă proprie. Autorul experimentului a obținut cooperarea conducerii companiei pentru ca repartizarea în noile birouri (provizorii) să se facă la întâmplare, astfel încât funcționarii din fiecare grup au ajuns fie într-un birou echivalent cu cel din care s-au mutat, fie în unul mai bun
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
resurse limitate, iar indivizii au ocazia de a vedea destul de exact lucrurile; cei ce se consideră nedreptățiți vor milita să li se facă dreptate sau, judecând realist șansele izbânzii în acest sens, își vor micșora pe viitor eforturile (vezi și experimentul lui Greenberg, 1988). 2) Indivizii sunt foarte preocupați nu doar de recompensele primite în raport cu ceilalți membri ai grupului, ci și de procedurile prin care s-a efectuat repartiția recompenselor, ceea ce se numește justiție procedurală. Trei factori mai importanți sunt implicați
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
moderni -, deși în realitate au fost puși întâmplător (prin tragere la sorți) în cele două grupuri. Subiecții nu puteau interacționa nici cu membri ai in-group-ului, nici cu cei din out-group, dar au fost rugați să aprecieze individual fiecare participant la experiment și să ofere recompensă bănească. Cei din in-group au fost evaluați mai pozitiv și au primit recompense mai substanțiale (Brewer, 1979). Acest comportament, numit „efectul de favorizare a in-group-ului” (Tajfel et al., 1971), a fost confirmat de numeroase alte studii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]