9,472 matches
-
la adevăr. Acum, În toată această perioadă deconstructivistă În care identitatea Însăși se constituie ca o ficțiune autobiografică, mi se pare inadecvat a vorbi despre a avea acces la adevăr istoric, bazat pe documente. Când propria mea viață este o ficțiune bazată pe amintiri pe care memoria le-a pus În intrigă, nu mai pot condamna În termeni de veridic sau non-veridic o scriere istorică. Mi se pare absurd să spun: „Aha! Este o punere În intrigă, deci nu e credibilă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ficționalizează. Principiile pe care mizează punerea În intrigă, cel al cauzalității, sau și mai reprezentativ, cel al asocierii sunt fără doar și poate principii speculative accesând o zonă a adevărului ipotetic virtual. Cu alte cuvinte, ficționalul. Mă Încumet să spun „ficțiune” deja În momentul În care - Într-un sens forțat al termenului, recunosc - nu mai căutăm neapărat În discursul de factură istorică (de altfel, În nici un alt tip de discurs) un adevăr transcendental, imuabil, care ar trebui să fie respectat și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
complicată (ar trebui să diferențiem Între mai multe paliere) - multe cărți au avut succes nu pentru că au fost mari opere literare, ci pentru că răspundeau unui interes pe care Într-o societate normală Îl rezolvă presa. Atunci citeai În opera de ficțiune dezvăluiri comunitare, citeai fapt divers, citeai tot ce nu puteai să citești În presă, apoi acolo se Împlinea o solidaritate pe care nu ți-o dădeau multe alte tipuri de discursuri, de instituții chiar. Cât privește a doua jumătate a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
seama că nu e artă. Marius Jucan: Nu cred că tinerii de azi pot Înțelege complexitatea acestor opere citindu-le. Cred că În abordarea unor opere ce vin dintr-o altă epocă au nevoie de o anumită pregătire, pentru că lectura ficțiunii se bazează pe cărțile care nu se văd pe masă. Eu Îl am pe masă pe Marin Preda, s-a vorbit aici de Delirul și de Cel mai iubit dintre pământeni, dar sub masă Îl am... pe cine, nici nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
culturale care au urmat În cele două tipuri de tranziție, mai Întâi spre comunism și apoi spre democrație. Un model ipotetic al tranziției continue Deconstrucția variantelor tari ale modelelor culturale, În special cele ale unor viziuni ale istoriei, prin deconspirarea ficțiunii istoriei 1, a dus la cea mai amplă răsturnare de paradigmă În evaluarea teoriilor culturale, dizolvând esențialismul unor modele culturale autarhice și a unor indivizi reprezentativi ori generici pentru aceste modele, În genul popular În epocă al lui Hermann Keyserling
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
eșuat, ei au glisat pe constructul cultural capitalist, pe care iarăși nu și-l pot asuma În Întregime. O Întreagă generație culturală a Început să-și reconstruiască o memorie socială (și literară) și, mai grav, a Început să trăiască o ficțiune. Pentru că În ultimele decenii, din anii ’90 Încoace, generația ’80 se luptă să-și construiască o nouă identitate culturală, o altă memorie. Însă această memorie este artificială, precum artificială era și memoria autoasumată din anii ’80. Așa se face că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
convins pe oamenii ăștia să joace În film, eu i-am regizat pe ăștia”. Acesta este șocul pe care Îl trăiesc cei care ne privesc pe noi ca pe niște ființe coborâte din memoria lor. Pentru ei noi suntem niște ficțiuni, așa cum pentru noi generația ’80 este un proiect ficțional alterat. Când memoria nu este afectată de niște mecanisme ideologice impure, cum a fost comunismul, relația noastră devine fatalmente una separatorie. Generațiile care nu au experiența directă a comunismului sunt produsul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
puteau să preia efortul lui au făcut pasul acesta? Cei mai mulți au profitat de pe urma notorietății asocierii cu Marino, dar fără consecințele probității care decurgeau de aici. Acestea erau reproșurile pe care le menționam când vorbeam despre proiectele culturale și despre niște ficțiuni culturale construite Într-un moment sau altul. În momentul acesta - asta cred și visez - este nevoie de asemenea proiecte culturale. Tocmai de aceea i-am numit pe Lățea și Chelcea, care sunt doi sociologi extraordinari ce fac muncă de metodologie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Editura Compania, București, 2005); Petre Barbu, Blazare (Editura Polirom, Iași, 2005) etc. Marius Jucan, doctor În filologie al Universității „Babeș-Bolyai”, conferențiar la Facultatea de Studii Europene a Universității „Babeș-Bolyai”, director de program al secției de studii americane. Cărți publicate: Fascinația ficțiunii sau despre retorica elipsei, Editura Dacia, Cluj, 1988; Singurătatea salvată. O Încercare asupra operei lui Henry David Thoreau din perspectiva modernității americane, EFES, Cluj, 2001; The Complex Innocence. A Phenomenological-Hermeneutical Approach to Henry James’s Tales, EFES, Cluj, 2001; Un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Laszlo Alexandru 2004) și a publicat volumul de critică literară Rebel fără pauză (2004). Autor al unor volume de eseuri, studii și monografii istorice: Troia, Veneția, Roma (1998), Lumea lui Simion Dascălul (1998), Arpadieni, Angevini, români (2001), Realități imaginate și ficțiuni adevărate În evul mediu românesc (2002), Trecutul istoric și omul evului mediu (2002), Hașdeenii. O odisee a receptării (2003), Originile istorice ale regionalismului românesc (2003), B.P. Hasdeu istoric (2004) și Sânge și trandafiri. Cultura ero(t)ică În epoca ștefaniană
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
iubirea pentru a parveni, sunt potențate prin contrapunerea confesiunilor personajului feminin. Epistolarul protagonistei, diferit net ca atitudine și stil de relatările eroului, dezvăluie o fermecătoare personalitate feminină. Spre final, narațiunea deviază către un romanesc ieftin și precipitat, cu exagerări ale ficțiunii ancorate în senzațional. Două părți inegale are și Elevul Dima dintr-a șaptea (I-II, 1945; ediție definitivă în 1968). În prima parte, personajul-narator notează reacții și trăiri firești, provocate de un nou mediu școlar - mici și suave naivități și
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
din volumul Trei comedii (1940) au fost difuzate la Radio. La hotarul dintre beletristică și literatura de popularizare stă, ca și multe alte prelucrări ale lui D., Povestea neamului românesc (I-II, 1978-1979). Informația istorică este completată și animată cu ajutorul ficțiunii, în texte atractive, fără excese ținând de didacticism. Principalele romane ale lui D. au fost traduse în franceză, germană, spaniolă, slovacă, bulgară, turcă, fiind publicate în câteva țări din Europa și din America Latină. SCRIERI: Capcana, Craiova, 1927; Sfântul Părere, București
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
În privința moralității artei, opoziția sa față de Maiorescu a părut multă vreme ireductibilă, fără a fi în fapt. D.-G. nu a înțeles că, vorbind despre „înălțarea impersonală” (termen, totuși, ambiguu), Maiorescu se referea la ridicarea artistului deasupra accidentalului, pentru realizarea ficțiunii artistice, în afara oricărei preocupări de moralizare sau de propagare a unor idei (D.-G. a revenit asupra termenului în litigiu, definindu-l - în Leconte de Lisle și poezia contimporană - într-un fel apropiat, în esență, de înțelesul maiorescian). Mai târziu
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
1976. La D. exercițiul critic constant, atent la tematica modernă și disociativ în ceea ce privește tehnica narativă, și-a pus amprenta nu numai asupra cronicilor literare și asupra amplei analize dedicate prozei lui Henry James, ci și asupra construcției propriei literaturi de ficțiune. Ca prozatoare, D. corectează întotdeauna bovarismul funciar al personajelor sale - majoritatea femei memorabile - printr-o luciditate ce amendează ironic nevoia de confesiune, prin descoperirea de sine într-un proces de analiză pe cât posibil detașată. În exegeza critică, D. a folosit
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
corectează prin intervenția autorului omniscient, având a juca rolul personajului-martor principal, focalizant al perspectivei (conform teoriei narative a lui H. James) - în epica cu subiect contemporan, cu descrierea comportamentistă a unor personaje istorice cărora li se atribuie psihologii moderne - în ficțiunea istorică. D. a creat câteva personaje feminine care tind să se aglutineze într-o imagine a femeii contemporane, ce contrazice tipologia tradițională: „femeia cultivată, misterioasă, de o agerime remarcabilă a minții, nu lipsită de voință și orgoliu și cu toate
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
de o agerime remarcabilă a minții, nu lipsită de voință și orgoliu și cu toate acestea nefericită, candidată la ratare” (Eugen Simion). Se adaugă la toate acestea o fină ironie, subiacentă în toate narațiunile. Tipuri concludente: adolescenta - ce evadează în ficțiunea cu aspecte realiste - se vede pe sine, în antiteză cu Doamna Bovary, ca o făptură urâtă, nevoită să-și îngrijească bunica paralizată, dar salvată de un misterios bărbat, care, printr-un gest de duioșie, a învățat-o să se cunoască
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
RL, 1979, 35; Vasile Chifor, Romanul unui experiment, T, 1979, 10; Radu Mareș, Un roman psihologic, TR, 1979, 43; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 276-283; Ștefănescu, Jurnal, 58-59; Culcer, Serii, 170-177; Grigurcu, Critici, 575-578; Al. Călinescu, Istorie și ficțiune, CL, 1984, 6; Condurache, Portret, 150-152; Raicu, Fragmente, 376-381; Iorgulescu, Prezent, 234-238; Dimisianu, Subiecte, 224-229; Holban, Profiluri, 277-238; Tia Șerbănescu, Devoțiune și rigoare, RL, 1988, 16; Cosma, Romanul, I, 235-238; Alex. Ștefănescu, Dana Dumitriu, RL, 1992, 33; Lovinescu, Unde scurte
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
gândește altcum, DL, 1997, 27; Liviu Grăsoiu, Profesionalismul și talentul cercetătorului, LCF, 1997, 39; Dicț. scriit. rom., II, 251-252; Gabriela Duda, Un „ospăț” al cuvintelor și al spiritului, CL, 1999, 9; Antonio Patraș, Semnele lui Cronos, CL, 2000, 6; Simion, Ficțiunea, III, 44-46; Petraș, Panorama, 288-290; Mircea Ghițulescu, Omul care vorbește în șoaptă, CL, 2003, 2; Elvira Sorohan, Un fidel al Mnemosynei, RL, 2003, 12. N.M.
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
sau chiar interzise, deconspirarea minciunii. Totodată, interesul pentru istoria adevărată ce poate fi, în sfârșit, reconstituită generează setea de biografii pilduitoare, implicațiile justițiare decurgând firesc. Literatura memoriei devine o instanță morală demascatoare și acuzatoare atât a istoriei, cât și a ficțiunii oficiale publicate în totalitarism, pusă în relație cu „romanul obsedantului deceniu”, care oferise doar iluzia adevărului mărturisit. În primul număr din 1994, editorialul Închiderea ziarului - deschiderea cărții anunță un nou format și o nouă grafică a revistei, înlocuirea formatului de
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
cu personaje-tip manifestându-se previzibil în situații-tip, cu accentuarea factologiei și excluderea interiorității, sunt înregistrate „victoriile” asupra „lumii vechi”. Dincolo de condiționările sistemului sociopolitic și de intruziunile directe în conținut, romanele au o structură hibridă, rezultată din amestecul în ficțiune fie al reportajului, fie al istoriei. La cina din nouă sute șapte (1977) și Caietele locotenentului Florian (1983) aparțin mai degrabă istoriei literaturizate decât romanului istoric. Ambele volume sunt însoțite de bibliografie, printre titlurile selectate remarcându-se numeroase documente de partid
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
cele mai frumoase minciuni/ și cel mai bine organizat furt de mărgele -/ spânzurându-mă apoi cu bună știință/ de-a lungul deceniilor de toate culorile,/ și de toate tranzițiile. Putreziciunea, iubire,/ cu miros dulce de măr,/ - pentru care (în extaz) ficțiuni suave am fost inventați” (Bruta). Referentul imediat este parțial camuflat în Aripa secretă (1986), unde virulența se îmblânzește printr-o retorică superficial pacifistă, iar sensul e deturnat către atrocitățile nazismului. Poeta glosează acum pe marginea jurnalului Annei Frank, fetița care
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
scurtă Clopote de argint (1974) și Înălțimile se cuceresc (1975), M. este nominalizat ca autor de literatură pentru copii și tineret în Internationale Jugend-Bibliothek (München). Atașat până la devoțiune spațiului în care a văzut lumina zilei îi dedică atât scrieri de ficțiune, cât și lucrări de evocare documentară - Memoria Râmnicului (1979), Râmnicul de odinioară (1993), Râmnicul, Râmnicul... (1994), Cartea Râmnicului (1999), Râmnicul uitat (2003). Călătorește în RDG, URSS și India (invitat de Gheorghe Anca în 1983, la Universitatea din Calcutta, unde conferențiază
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
viziunii scriitorului despre efectul devastator al unei istorii brutale asupra fragilei ființe umane. Implicit, proza lui M. își vădește frecvent dimensiunea autobiografică, abordată direct în Cuibul de barză, „roman memorialistic”, în care reconstituirea propriei vieți interferează atât universul scrierilor de ficțiune, cât și cronica subiectivă a anilor 1966-1989, transpusă anterior în paginile a cinci tomuri de Jurnal (1997-2001). Diaristul consemnează momente ale scrisului, demersuri editoriale, impactul cu cenzura, secvențe din intimitatea familiei, reflecții asupra oamenilor, climatului literar și asupra propriei opere
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
și elanurilor pierdute („Oh! sufletul! - curatul argint de odinioară”), devin tărâmul sacru al pelerinajelor memoriei (Rondelul trecutului, O umbră de dincolo de Styx). Grațioase sau hieratice gravuri pe motive antichizante evocă un timp legendar, al omului semizeu, pretext de abandonare în ficțiune a convențiilor lumii moderne, de exaltare a unei vitalități fruste, estetizată prin stilizarea mitologic-idilică sau prin sculpturalitate parnasiană: „Pe-armăsarul meu de stepă, ca nălucă orbitoare,/ Trec, vârtej de aur roșu, de nesip înfășurat/ Și când luna stoarce lapte peste
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Nicolae Manolescu, Metamorfozele poeziei. Metamorfozele romanului, Iași, 1999; Tony Judt, România la fundul grămezii, Iași, 2002. Repere bibliografice: Al. Călinescu, „De veghe în oglindă”, CRC, 1989, 16; Val Condurache, Literatura la mașina de scris, CL, 1989, 7; Ramona Fotiade, Arta ficțiunii biografice, VR, 1990, 1; Florin Manolescu, Aventura rescrierii, LCF, 1990, 22; Bucur Demetrian, Descrierea operei, R, 1990, 6; Ioan Holban, Să nu mai scrii? Ce e de făcut?, CRC, 1990, 38; Mircea Țicudean, Ieșind din garsoniera de fildeș, APF, 1991
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]