5,879 matches
-
apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene (1989), în care savantul cercetează, istoric și comparat, simbolurile eminesciene cu substrat arhaic. SCRIERI: Corabia argonauților, Iași, 1972; Titlul la alegere, Iași, 1981; Ioana din primăvară, Iași, 1986; Poetică eminesciană, vol. I: Temeiuri folclorice, Iași, 1989; Contemporanii noștri, Iași, 2000; Așa se scrie istoria!”, Iași, 2003. Ediții, antologii: Cerul în apă. Antologie a debutanților, I-II, pref. edit., Iași, 1970-1971; Petru Caraman, Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene, pref. edit., Iași
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
1980), Alt pământ pe lume nu-i (1983), Toată lumea face baie (1992), D. se „copilărește” cu dezinvoltură, fără să coboare la povață ori îndemn plat. Partea cea mai rezistentă a creației sale este proza pentru cei mici, scrisă în stil folcloric, sub formă de ghicitori, șarade, numărători ghidușe, poezii hazlii, care se integrează firesc narațiunilor adunate în Cartea cu minuni (1986), Bunicuța cu povești sau Carte pentru ochi de citit și urechi de ascultat (1988), Coiful magic (1990), Enciclopedia cu zâmbete
DRAGOMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286854_a_288183]
-
a Unirii din 1918. În programul său, publicația se declară neaservită vreunei grupări politice, regionale sau confesionale. În paginile ei se află, alături de articole politice care marchează momente esențiale din perioada 1901-1920, studii și informații cu caracter istoric, etnografic și folcloric. În „Foița «Drapelului»” apar, număr de număr, versuri și proză, texte originale sau traduceri. Sunt inserate versuri de G. Coșbuc, P. Dulfu, Lucian Costin, Mia Cerna, G. Gârda (în grai bănățean). Semnează proză scurtă G. Catană, M. Teliman, I. Agârbiceanu
DRAPELUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286866_a_288195]
-
se poticnește adesea în stângăcii de stil sau de construcție. Mai izbutite, păstrând pe alocuri ceva din ingenuitatea, din culoarea și din fluiditatea povestirii populare, împreună cu un umor de asemenea de sorginte țărănească, sunt prelucrările sau izvodirile proprii cu aspect folcloric din Facerea lumei (1908), o istorisire a legendelor biblice, sau din Flori și povești (1911). Dar nici aici D. nu depășește marginile unei literaturi de o modestie a mijloacelor atotstăpânitoare. SCRIERI: Pe drumul pribegiei. Versuri (1896-1903), București, 1903; Facerea lumei
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
încercări poetice, pe care i le trimisese, în manuscris, profesorul clujean Grigore Silași. Tânărul poet avea, opina Alecsandri, „în suflet scânteia sacră și sub condei o limbă armonioasă pe care știe s-o mlădie sub cerințele ritmului”. Atracția pentru zăcămintele folclorice s-a datorat exemplului lui Alecsandri, însă, spre deosebire de acesta, D. nu a fost decât în mică măsură un colecționar de la sursă. Sursa lui de inspirație pentru „epopeile populare” Isprăvile lui Păcală (1894) și Gruia lui Novac (1913), ca și pentru
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
cu românii de la nordul Dunării. În jurul revistei s-a constituit un grup devotat de colaboratori: Nuși Tulliu și Marcu Beza în poezie, N. Batzaria în proză, Pericle Papahagi și Theodor Capidan în domeniul studiilor de limbă, istorie, tradiții etnografice și folclorice. În 1909 revista editează și un „Calendar aromânescu”. M.Pp.
GRAI BUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287327_a_288656]
-
lumina amintirilor sale, REF, 1972, 1; Petru Ursache, „Șezătoarea” în contextul folcloristicii, București, 1972; Bârlea, Ist. folcl., 327-332; G. T. Kirileanu, Corespondență, îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1977, 459-484; Ion Chelcea, Artur Gorovei (1864-1951). Cu privire la activitatea sa entografică și folclorică, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, 1981, 493-508; Lucia Berdan, Artur Gorovei și Academia Română, AC, 1991, 11; Gheorghe Vrabie, Artur Gorovei la Cercul de studii folclorice în 1948, REF, 1995, 4; Datcu, Dicț. etnolog. I, 300-302; Dicț. scriit. rom., II, 431-435; Datcu
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
pref. Mircea Handoca, București, 1977, 459-484; Ion Chelcea, Artur Gorovei (1864-1951). Cu privire la activitatea sa entografică și folclorică, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, 1981, 493-508; Lucia Berdan, Artur Gorovei și Academia Română, AC, 1991, 11; Gheorghe Vrabie, Artur Gorovei la Cercul de studii folclorice în 1948, REF, 1995, 4; Datcu, Dicț. etnolog. I, 300-302; Dicț. scriit. rom., II, 431-435; Datcu, Repere, 60-103. I.D.
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
ales poncife provenite din definirea poetului „prin ceea ce nu are el și au ceilalți”. Miezul demonstrației stă în interpretarea doinei ca pattern al întregii creații și în decelarea deschiderilor către modernitate induse de reinterpretarea, ca tematică și muzicalitate, a modelului folcloric de către un poet considerat de exeget mult mai modern decât s-a crezut. Recitirea altui poet de început de veac, în cartea inspirat intitulată G. Topîrceanu sau Chiriașul grăbit al literaturii române (1999), are în vedere „partea de perenitate” a
GRASOIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287343_a_288672]
-
unor B. Petricu, I. Tripa, S. Ștefănescu și chiar I. Pop-Reteganul sau Gh. Tăutu, este de un nivel artistic scăzut. A încercat unele schimbări, dar fără izbândă, Ioan Slavici, aflat o vreme printre redactori. Se acordă un spațiu larg creațiilor folclorice, fapt datorat, în bună măsură, colaborării constante a lui I. Pop-Reteganul. Au apărut aici doine și hore din Transilvania și Banat, strigături satirice, cimilituri, snoave, legende și povești. Începând cu anul 1901, revista reapare la Arad, sub îngrijirea lui I.
GURA SATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287385_a_288714]
-
a impus de la bun Început - din a doua jumătate a secolului al XVII-lea - ca o stilizare, scrisă, a cuvîntului rostit, prin teatrul clasic. După Secolul de Aur spaniol, plin de spectacol baroc și Înaintea romanelor englezești orale, alături de culturi folclorice eliminate rînd pe rînd, literatura franceză s-a realizat În scrisori și În piese de teatru unde rolul esențial Îl avea, Întodeauna, limbajul cenzurat pînă la stadiul retoricii rebarbative a unor personaje, altminteri, fantoșe. După ce enunță cele patru Înlocuiri prin
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
George (20.IX.1866, Hordou, azi George Coșbuc, j. Bistrița-Năsăud - 9.V.1918, București), poet și traducător. Era al optulea din cei doisprezece copii ai Mariei (n. Avram) și ai lui Sebastian Coșbuc, preot. Crescut într-un climat al culturii folclorice și al respectului pentru tradiție, propriu familiei (cu numeroși ascendenți preoți, dar cu strămoși iobagi, fugiți pe vremea lui Mihai Viteazul de pe moșia unui grof din Ilișua, pentru a se stabili în ținutul liber al Năsăudului) și satului, C. vine
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
ce-a fost odată (1925), Vâltorile vieții (1926), Lunatecii (1929), Săhăstria Sihlei (1933; Premiul Academiei Române), Spre sara lui Sfântu Vasile (1938). În principal, C. narează întâmplări din trecutul sau prezentul satului ori încearcă să resconstituie obiceiuri, legende. Folosind și material folcloric, reușește să păstreze autenticitatea limbajului local și a psihologiei țărănești. Auzită sau inventată, fabulația este destul de bogată, asigurând substanță epică textelor. Sunt inserate snoave, zicale, strigături, cimilituri și cântece. Umorul, uneori crud, este susținut și de expresiile neaoșe, care dau
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
D. Bolintineanu o editează. Esențiale sunt însă exercițiul de admirație prezent în expuneri, credința în puterea acestuia de a mobiliza și alte energii intelectuale din preajmă. Ca versuitor, C. privește tot spre maeștri, încercând să-și modeleze scrisul cu inflexiuni folclorice în matca unei tradiții care îl leagă pe Vasile Alecsandri de St. O. Iosif și Ion Pillat. Incursiunile în zona simbolistă sunt repede abandonate. Poezia lui este cuminte, reținută, predominant nostalgic-evocativă, elegiacă, iar stanța, cizelată cum se cuvine atunci când forma
CUCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
adună studii mai vechi sau recente referitoare la necesitatea reluării investigațiilor monografice zonale și a publicării unora dintre cele realizate, dar mai ales la sistemul instrumentelor de cercetare: tipologiile bibliografice, corpusurile sau dicționarele-tezaur, fondurile documentare de arhivă, atlasele etnologice și folclorice etc. Studiile debutează cu scurte schițe de istorie a problemei, urmate de pledoarii în favoarea consolidării acelor tendințe pozitive din cercetarea instituționalizată care au dus la constituirea și lărgirea celor trei mari arhive naționale de folclor, de la București, Cluj-Napoca și Iași
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
rezultată din procesele de producție în care exploatatorii nu au amestec); importanța mare a legăturilor de rudenie; diviziunea socială a muncii bazată pe vârstă și sex; comunitatea rurală constituie un izolat demografic; comunitățile rurale aveau o cultură proprie cu caracter folcloric; comunitățile rurale întrețineau legături unele cu altele în cadrul unor veritabile societăți țărănești regionale. În mod normal, teoriile profesorului Henri H. Stahl asupra modului de producție tributal și a satelor devălmașe ar fi produs răsturnări importante în sociologia și istoriografia oricărei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și raportarea continuă la mitologie. Trecerea de la divinizarea naturii la viziunea comică asupra omului devine sistematică. Stărilor sufletești profunde le urmează scene teatrale, de un retorism accentuat. La fel, reminiscențe mitologice și comparații dezvoltate de tip clasic stau alături de pitorescul folcloric. Eteronomia aceasta dă naștere unui stil foarte personal, în care neologismul, apariție surprinzătoare la un apologet al tradiției, pigmentează fraza, dându-i vibrație. Aspirațiile călătorului pot fi aflate din propria-i mărturisire, făcută pe tonul unui Creangă mai patetic: „Nu știu cum
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
Oravița) și „Tribuna” multe credințe și datini legate de naștere, înmormântare și sărbători, strigături, doine, balade, anecdote și povești. Descrierea amănunțită a jocului călușarilor (Căluceniul sau Căluceriul) este una dintre contribuțiile cele mai vechi și mai prețioase privind această manifestare folclorică românească atât de complexă. Fără a depăși nivelul mediu al comentariilor de texte, frecvente în cercetările de folclor din epocă, I. alcătuiește și un studiu de etnopsihologie, Dragostea și dorul românului, apărut în revista „Tribuna” (1890). A răspuns (în echipă
IANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287480_a_288809]
-
Unde cocoșii se-mpreună / Cu găinușile sub lună / Într-un instinct atât de van” (Toate). Un mod de a ironiza și parodia cu tandrețe (oarecum în genul lui G. Călinescu) este versificația burlescă, în manieră mai mult sau mai puțin folclorică, uneori cu elemente de lexic ardelenesc: „Deschide muiere poiata / vine vaca din ciurdă, adap-o și bag-o / eu mă duc până la Cincinata / și de-acolo mă țâp la Chicago / îngrașă și porcul / pân-ce mă-ntorc de la Neviorcul / ai
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
îi apare în 1969. Comentatorii au relevat principalele teme ale lirismului lui I.: dragostea pentru patrie și pentru popor, natura (îndeosebi cea a plaiurilor natale), omenia și sentimentul prieteniei. Partea cea mai rezistentă a creației sale este poezia de inspirație folclorică sau doar influențată de aceasta, autorul cultivând cu statornică predilecție balada. Versurile, cantabile, dovedesc simplitate și firesc, iar limbajul, bogat în imagini, este, de cele mai multe ori, cel al vieții de fiecare zi. Temperament de luptător pentru mari și adesea utopice
IANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287482_a_288811]
-
I. Bianu, membru corespondent al Academiei Române. Cu o operă mai restrânsă decât a prietenului său S. Fl. Marian, D. vădește aceeași sobrietate și seriozitate în consemnarea aspectelor etnofolclorice. A atras de altfel atenția asupra nevoii imperioase de înregistrare a documentelor folclorice românești autentice, „căci popoarele din împrejurul nostru ne impun pe nesimțite obiceiurile lor, iară timpul care dărâmă și schimbă toate se atinge și de credințele și obiceiurile strămoșești și le modifică necontenit, deci avem datoria sfântă să conservăm cele ce
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
exploziv. Dacă experiențele autentice sunt traduse prin imagini concrete și vii, ecou al prospețimii senzațiilor, entuziasmul pentru efortul țărânilor sau al muncitorilor sondori sună în schimb convențional. Hora de mână (1968) notează poezia vieții cotidiene și alcătuiește, cu unele accente folclorice, un pastel monografic oltenesc. Într-o poezie în care imaginile livrești jalonează izbucnirea sinceră, Sub umbrela mea roz (1973) investighează universul interior și reține aspirația spre armonie a eului măcinat de o tensiune permanentă. Zilele una cu alta (1982; Premiul
DANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
toate să folosească, 1/1993). Rubrici: „Lumină din lumină”, „Portrete de azi și de ieri”, „Patriarhi ai culturii naționale”, „Restituiri”, „Documentele continuității”, „Lada de zestre”, „Sinteze”, „Istoria cetății”, „Religie și cultură”. În consens cu orientarea revistei sunt publicate numeroase producții folclorice, colinde și balade populare, dar sunt inserate și versuri semnate de Radu Gyr (Balada unui picior de plai, inedit, 1/1993, Colind, 4-5/1993) și Tristan Tzara (Introducerea lui Don Quichote, 2-3/1993), cu o prezentare semnată de Ioan Dănilă
DATINI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286700_a_288029]
-
frecvent poezii închinate ulciorului, covorului oltenesc, portului, oamenilor, câteodată sentimentul fiind de forțare a paletei prin care este semnificată zona respectivă. Aceasta se datorează faptului că atașamentul regional este dus uneori dincolo de limitele admise, unele poezii având o tonalitate fals folclorică, supărătoare. Mai reușite sunt versurile în care referentul geografic apare estompat: „Astă-seară, lume bună,/ Am să fac gaură-n lună/ Și-am să las să-i curgă-afară/ Băutura peste țară./[...] Puneți, oameni, la urloaie/ Damigene și butoaie/ să beți și
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
culegere rezultată a apărut postum o selecție reprezentativă: Literatură populară (1982). În studiul (de asemenea postum, 1994) De la instinctul de autoorientare la spiritul critic axat pe tradiția autohtonă. Reflecții asupra conceptului despre specificul etnic în literatură, ca emanație a sursei folclorice, admite existența nu doar a spiritului critic în cultură, examinat de G. Ibrăileanu în lucrarea sa din anul 1909, ci și o forță psihică, mult mai veche decât acest spirit, continuând să coexiste cu el, independent și fără să se
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]