6,212 matches
-
puțin definite ca atare - atunci când își îndeamnă prietenii să doneze sânge sau bani pentru un pacient ce are nevoie de un tratament special pentru a supraviețui, oamenii își asumă conștient un proiect umanitar; pe de altă parte, participanții la un forum de discuții despre drumul prin Bulgaria către litoralul grecesc sau turcesc nu sunt neapărat conștienți că desfășoară un proiect utilitar de eficientizare a călătoriilor cu mașina în scop turistic. O publicație care s-ar încumeta la un asemenea demers ar
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
de vorbă cu șoferii și pasagerii, vor fotografia, filma, scrie și transmite, vor consuma benzină, vor dormi la hotel, vor lua pastile pentru durerea de cap - și tot nu vor putea să facă un material la fel de cuprinzător ca topicul de pe forumul reno.ro pe care l-am consultat în 2006, când mă pregăteam să fac tocmai un astfel de drum. Am fost atât de mulțumit de ce am găsit acolo, încât, la întoarcere, am scris și eu despre experiența drumului cu mașina
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
până în Grecia și am dat câteva sfaturi care sper să nu fi încurcat pe nimeni. Eram jurnalist profesionist și pentru un asemenea material aș fi încasat bani bunicei de la o publicație, însă am scris cu dragă inimă, gratis, pe un forum online, pur și simplu pentru că simțeam că fac parte dintr-o comu nitate și că trebuie să ofer ceva în schimb pentru ajutorul pe care îl primisem la rândul meu. Iar faptul că meseria mea era scrisul nu a făcut
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
că fac parte dintr-o comu nitate și că trebuie să ofer ceva în schimb pentru ajutorul pe care îl primisem la rândul meu. Iar faptul că meseria mea era scrisul nu a făcut ca ceea ce am publicat eu pe forum să fie mai util decât ceea ce postaseră mulți alții, care nu activau în industria comunicării. Cartea fețelor 252 Un nou tip de nișă: jurnalismul hiperlocal În acest context, jurnalismul și cei care îl practică trebuie să treacă printr-un proces
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
254 iar presa se folosește de site-urile de socializare pentru a implica publicul în procesul jurnalistic și pentru a crea conversație. De asemenea, operațiunile jurnalistice încearcă uneori să creeze propriile spații de socializare, care pot fi simple chat-uri, forumuri și locuri destinate comentariilor de la cititori, ori instrumente mai complexe, ce preiau sau copiază sistemul de la Facebook ori Twitter. De altfel, site-urile de socializare online sunt adesea ținta de investiții a marilor companii de media. Washington Post a intenționat
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
de tranzitivitate, ceea ce conduce la o mai bună circulație a fluxurilor de idei și informații de la un grup la altul și de la un individ la altul. Cercurile independente formate, înainte de explozia site-urilor de socializare, în jurul unor site-uri și forumuri tematice lasă acum tot mai mult locul unor cercuri interconectate formate în jurul persoanelor. Chiar dacă există implicații negative legate de intruziunea în intimitatea persoanelor, faptul că rețelele sociale ne încurajează să oferim mai multe informații despre noi înșine creează oportunități pe
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
putem afla ce efecte poate avea mizeria insuportabilă, violența fără perspectivă, mediatizările ostentative, cinice, jignitoare doar ale tuturor relelor din orașe, discursurile demagogice, promisiunile fără acoperire... 5. Cum am putea avea orașul pe care-l vrem? Reținem câteva dintre concluziile Forumului Mondial al Orașelor (Paris, 2006): printr-o politică economică, socială, culturală care să satisfacă exigențele de demnitate ale tuturor locuitorilor, inclusiv ale populațiilor (auto)marginalizate, prin parteneriate care să pună accent pe gestionarea participativă și pe implicarea cetățenilor, acordând fonduri
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
gândesc facilități fiscale pentru investitori cu beneficii pe termen mediu și lung; * ameliorează calitatea mediului; * înfrumusețează aleile pietonale, piețele publice, zonele de agrement; * se ocupă de toate cartierele; * află soluții viabile pentru mobilizarea, implicarea tuturor citadinilor etc. Se afirma la Forumul Mondial al Orașului (2006) că viitorul Europei va reflecta în largă măsură viitorul orașelor sale. În zilele noastre, în general, societățile nu se mai bat între ele cu armele. Ele răzbat, rezistă, se impun sau se sting treptat, după cum știu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
conștient că acestea nu sunt scop în sine, ci mijloace ca orașele să îi mulțumească pe cei care le locuiesc, dacă realmente conștientizează importanța subsidiarității active, nu suscită participarea locuitorilor "de formă", doar pentru "punerea în formă a democratizării"... La Forumul Mondial al Orașelor de la Istanbul (1996) erau identificate "norme universale" care îi pot ghida pe cei care conduc orașele: eficacitate economică, justiție socială și solidaritate, prudență ecologică, permiterea exprimării cetățeniei. La această listă de norme, Forumul Mondial al Orașelor din
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
formă a democratizării"... La Forumul Mondial al Orașelor de la Istanbul (1996) erau identificate "norme universale" care îi pot ghida pe cei care conduc orașele: eficacitate economică, justiție socială și solidaritate, prudență ecologică, permiterea exprimării cetățeniei. La această listă de norme, Forumul Mondial al Orașelor din 2006 a adăugat: conducerea prin proiecte care să asigure și să amelioreze calitatea vieții locuitorilor orașelor, servicii de cea mai bună calitate, concilierea termenelor (scurt, mediu, lung), garantarea dezvoltării durabile. Este pe cale de a se încetățeni
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
XIX-lea, când presa a reflectat mai degrabă interesele economice ale statului decât nevoile informaționale ale publicului. Opiniile lui Habermas au căpătat o relevanță crescută odată cu dezvoltarea jurnalismului din mediul virtual și a spațiului pentru discuții publice oferit de bloguri, forumuri etc. În timp totuși, natura abstractă a viziunii lui Habermas a făcut-o dificil de aplicat corect în jurnalism, iar anumiți cercetători și-au revizuit evaluările, numind teoria sa despre sfera publică "puțin mai mult decât un memento idealizat, care
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
se vedea Rémy Rieffel, 2007). Așa cum remarcă autorul francez Rieffel, "internetul aduce multă speranță deoarece pare a putea lărgi spațiul de dezbatere. Cercetările prezente par a tempera totuși acest optimism. Desigur, internetul permite crearea unor noi spații de dialog (prin forumuri, grupuri de discuție etc.), accelerează uneori mobilizarea opiniilor (îndeosebi militante), dar nu atrage încă importante contingente de noi cetățeni în spațiul public" (2007, pp. 34-35). 3.1 Rolul media în cadrul spațiului public Prin locul pe care îl ocupă în spațiul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
transformat într-un instrument comercial al pieței globale, iar euforia virtuală (cyber-euforia) inițială a devenit recent mai moderată, fără a nega însă contribuțiile majore pe care internetul le poate aduce democrației. Internetul permite crearea unor noi spații de dialog (prin forumuri, grupuri de discuție etc.), accelerează adesea mobilizarea opiniilor (în special militante), dar nu atrage un număr mare de cetățeni în spațiul public. Comunicarea online, desprinsă de orice limitare geografică, poate lărgi, cel puțin în cazul utilizatorilor ei, limitele politice ale
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
-și asume punctul lor de vedere); c) socializarea (generației următoare i se transmite ceea ce s-a dobândit pe plan social). În literatura de specialitate, cel mai des întâlnite funcții media sunt: integrarea socială, controlul social, stabilirea agendei și funcția de forum public. Sensurile conceptului de "funcție media" pot fi aprofundate printr-o referință la interacțiunea dintre mass-media și societate. În acest cadru, funcția mediatică poate fi înțeleasă ca activitate desfășurată de mass-media, în sensul de influență care se exercită asupra întregii
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
la care sunt supuse evenimentele sau faptele publice. Granița dintre informație și opinie, dintre informație și comentariu nu poate fi întotdeauna trasată cu precizie, fiind, de multe ori, incertă, vagă; * funcția expresivă. Mass-media reprezintă din punct de vedere funcțional un forum în care indivizii sau diversele grupuri sociale își pot face cunoscute opiniile și dobândesc identitate politică, culturală sau socială. Realizarea acestei funcții depinde de măsura în care diversele curente de opinie își găsesc cu adevărat expresia mediatică; * funcția critică. Această
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
rare. Totuși casa prințului moștenitor de la Vaison-la-Romaine, cu cei 2700 de metri pătrați de suprafață la sol, permite aprecierea nivelului de viață al notabililor. Principalele monumente se repartizează în trei categorii după funcția lor. Centrul vieții politice a cetății este *forumul cu clădirile publice: *basilica, *curia, templele oficiale. Este o piață adesea închisă, încărcată cu statui de împărați și de notabili, mărginită de porticuri care pot fi înălțate, susținute pe dedesubt de galerii subterane, *criptoporticuri ca la Arles și la Reims
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
publice: *basilica, *curia, templele oficiale. Este o piață adesea închisă, încărcată cu statui de împărați și de notabili, mărginită de porticuri care pot fi înălțate, susținute pe dedesubt de galerii subterane, *criptoporticuri ca la Arles și la Reims. La Paris, forumul era situat pe versantul vestic al muntelui Sainte Geneviève, între strada Saint-Jacques și Bulevardul Saint-Michel, în axa străzii Soufflot. Monumentele religioase cele mai importante erau construite în acest forum: Casa Pătrată de la Nîmes sau Capitoliul de la Narbonne. Existau alte sanctuare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
galerii subterane, *criptoporticuri ca la Arles și la Reims. La Paris, forumul era situat pe versantul vestic al muntelui Sainte Geneviève, între strada Saint-Jacques și Bulevardul Saint-Michel, în axa străzii Soufflot. Monumentele religioase cele mai importante erau construite în acest forum: Casa Pătrată de la Nîmes sau Capitoliul de la Narbonne. Existau alte sanctuare și în afara forumului, amestecînd uneori tradițiile indigene și romane: turnul Vésone de la Périgueux este un templu circular de origine celtă. În sfîrșit, un întreg ansamblu de construcții este destinat
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe versantul vestic al muntelui Sainte Geneviève, între strada Saint-Jacques și Bulevardul Saint-Michel, în axa străzii Soufflot. Monumentele religioase cele mai importante erau construite în acest forum: Casa Pătrată de la Nîmes sau Capitoliul de la Narbonne. Existau alte sanctuare și în afara forumului, amestecînd uneori tradițiile indigene și romane: turnul Vésone de la Périgueux este un templu circular de origine celtă. În sfîrșit, un întreg ansamblu de construcții este destinat distracțiilor populației. Mai întîi, monumentele de spectacol: *teatre (Arles, Autun, Lyon, Paris, etc.); circuri
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Vicus-ul, tîrg rural, are un rol deosebit în sistemul provincial. Acest tip de habitat grupat poate fi în legătură cu un mare domeniu, o întretăiere de drumuri, o activitate artizanală, un sanctuar. În structura internă a vicus-ului se regăsesc elemente ale orașului: forum, teatru, *terme, temple, de exemplu în vicus-ul de la Ribemont-sur-Ancre (Somme). Sînt totuși introduse aici forme mai adaptate la nevoile locale; teatrele sînt adesea amenajate pentru a putea fi folosite ca amfiteatre. Lucrul cel mai original este prezența frecventă a sanctuarelor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în mijlocul căruia se găsește sălașul zeului sau al zeiței, cella, într-un turn octognal. Această concepție centrată este o caracteristică a sanctuarelor celtice care au putut să se mențină sub Imperiul Roman. În partea de est, o piață largă corespunde forumului, unde se remarcă o construcție circulară sau tholos, al cărui rol rămîne puțin cunoscut. Dincolo de forum, un ansamblu termal cu mai multe încăperi se învecinează cu locuințe. Pe malul drept a fost amenajat un teatru pe povîrnișurile văii. Planul său
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
centrată este o caracteristică a sanctuarelor celtice care au putut să se mențină sub Imperiul Roman. În partea de est, o piață largă corespunde forumului, unde se remarcă o construcție circulară sau tholos, al cărui rol rămîne puțin cunoscut. Dincolo de forum, un ansamblu termal cu mai multe încăperi se învecinează cu locuințe. Pe malul drept a fost amenajat un teatru pe povîrnișurile văii. Planul său este foarte caracteristic pentru originalitatea teatrelor galice, a căror orchestra putea fi de formă circulară, permițînd
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
îngroșate de tinerii care vor să scape de Serviciul muncii obligatorii (STO) în Germania. Represiune, bombardamente aeriene ale Aliaților, dificultăți alimentare crescînde, acesta este climatul în ajunul Eliberării. DOCUMENT Extrase din discursul pronunțat de generalul de Gaulle la Alger (Piața Forumului) la 14 iulie 1943. " Da, poporul nostru este unit pentru război. Dar el este de asemenea și pentru refacere națională. Oamenii care își imaginează că după atîta jertfă de sînge, după atîtea lacrimi vărsate, atîtea umilințe suportate, țara noastră va
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
muncă cerută țăranilor de către stăpîn în calitatea sa de proprietar al pămîntului sau de senior. Credință. În vocabularul feudal. Fidelitate jurată de vasal seniorului său. Criptoportic. Galerie subterană cu boltă care servește drept asiză unui edificiu superior (templu, portic de forum). Curia regis, Curtea regelui. În Evul Mediu, anturajul apropiat al regelui familia sa, cunoștințele apropiate, clericii săi -, vasalii, care ajută la administrarea domeniului regal și la guvernarea regatului. Complexitatea progresivă a organismelor de la Curtea regelui: Consiliul regelui Curtea regelui Parlament
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de-a III-a Republici, 351 Colaborarea, 351 "Revoluția națională", 352 Franța liberă și Rezistența, 354 Începuturile, 354 Cotitura din 1942, 355 Guvernul provizoriu al Republicii Franceze, 356 Document: Extrase din discursul pronunțat de generalul de Gaulle la Alger (Piața Forumului) la 14 iulie 1943, 357 29. Eliberarea și a IV-a Republică (1944-1958), 359 Întoarcerea la pace, 359 Eliberarea, 359 Către noi instituții, 360 A IV-a Republică în fața adversarilor săi, 362 Împotriva comuniștilor și a RPF, a Treia Forță
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]