4,485 matches
-
pe gaz. A deschis poarta casei și s-a împiedicat într-un pachețel moale. S-a aplecat și a descoperit un copil adormit, încovrigat sub un ghemotoc de cârpe. L-a scos cu ușurință. Acesta s-a mișcat, și-a frecat ochii și a bolborosit câteva cuvinte, plângând: «Mă bat, mă bat tare mult... și am fugit!». Don Giovanni recunoscu copilul; l-a văzut de multe ori cu un șoricel în cușcă de-a lungul străzii Cavour. Animăluțul prindea o foiță
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
câinilor, acești copii rătăceau prin oraș, unsuroși și murdari de funingine. Don Calabria a încercat să și-i apropie și să-i invite să-și petreacă timpul lor liber la oratoriu, unde ar fi fost bine primiți. Ei îl ascultau, frecându-și ochii înroșiți, triști, umiliți. Murdăria, pe care și-o simțeau pe dânșii ca o lepră, îi ținea separați de lume. Don Calabria a intuit umilirea lor și a suferit. Și-a frământat mintea toată noaptea și a decis să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
șansă să fac față unui asemenea curent, vechi de cîteva decenii, care otrăvise spiritul cîtorva generații? Președintele consiliului, în exercițiu la venirea mea, reprezenta, în această privință, ceea ce se putea spera ca fiind mai bun. Domnul Gheșov, într-adevăr, se frecase puțin de Occident încă din prima tinerețe. Amestecat în mișcările iredentiste din Rumelia, fugise și trăise mult timp în Anglia se afirma că aici căpătase naționalitatea britanică și făcea deja parte dintr-o elită socială, dat fiind că tatăl său
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
s-a schimbat în stupoare la prima apariție a grupului ce număra o duzină de ofițeri mergînd ca un singur om, cu același pas cadențat, îmbrăcați în noua ținută de culoare verzuie, prezentînd același vechi aspect al unor cefe violacee frecate cu glaspapir, aceleași figuri spînatice pline de cicatrici de la duelurile din vremea studenției, cu monocluri interșanjabile, în spatele șefului-creator al tinerii armate: faimosul general von Seeckt, odinioară șef de Stat Major al armatei care a invadat România. Abia peste cîțiva ani
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pierdut etc.), numai ea poate să permită înțelegerea deplină a tendinței actuale a suprarealismului (Breton 1969b: 257). "Metoda paranoico-critică" daliană s-a născut din experimente suprarealiste similare cu cele psihologice, precum crearea de imagini prin tehnica frotajului (fr. frottage, "a freca") - dezvoltată de Max Ernst, care presupune trecerea creionului sau a cretei peste o suprafață texturată și interpretarea figurilor fantomatice ce devin astfel vizibile pe pânză - dar și din experimentele cu scriitura și desenul ale lui Leonardo da Vinci; ea este
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
a pus ordine în fotbalul grec, dominat ani la rînd de harababură și fidel peren micii ciupeli. La măsuțele scoase pe trotuarele din Plaka pot să sfîrîie calamarii și poate să curgă retsina, acel vin dulceag în jurul căruia grecii au frecat biluțele mătăniilor de vreo trei mii de ani încoace. După ce Pitagora a dezvăluit omenirii cum devine cazul cu pătratul catetelor, iar Aristotel și Platon și-au isprăvit discursurile în Agora, n-am mai reținut decît dansul lui Zorba, și el
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
care înspăimîntă șoselele. Fetele moțăie una cu capul în poala celeilalte. Se mănîncă din pungă, la un popas. Pe serpentinele care urmează, sandviciurile înghițite în grabă se revoltă. O fată vomită, ținută de frunte de o colegă. Altă colegă o freacă pe față cu apă. Se ajunge la Tîrgu Mureș. Stadionul gloriei lui Bölöni și Hajnal e părăginit și gol. Iarbă mare, bănci de rezervă deteriorate. Meciul e aprig, antrenorul gazdelor strigă în ungurește la elevele sale, fără să fie probabil
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
românce (văd prototip în Le bain d'une dame romaine de Vigny), care deschide seria poeziei indolenței pămîntene: Apoi din feredea iesă sprijinită de curtence, În crevat trufaș se culcă sub șalurile subțiri; Și jupineasa bătrână începe trupul să-i frece Cu spirturi de dânsa stoarse din crini și din trandafiri. Iar ca razele luminii să nu-i facă supărare, Fetele slobod perdele de un atlas argintit, Și lângă ea pun în glastre bucheturi mirositoare, Dar cucoana când adoarme la un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
direcției de rotație, atunci piatra influențează cu mult mai tare, decât dacă am Întoarce obiectul astfel Încât tăișul să fie În direcția de rotație. Am putea compara pământul și cu o mare mașină dinamică, la care corpul Învârtitor trebuie să se frece de așa numita perie, spre a produce electricitatea și efectele ei. Se va invoca poate de către unii sau alții, că de obicei căldura este mai mare după prânz decât Înainte de prânz. Aceasta se explică prin simplul fapt că căldura depozitată
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
care s-a strecurat din deșert în Palestina, uitat de istorie timp de secole pentru că nu este menționat nici de egipteni, nici de asirieni și nici de perși, și cînd s-au mai înmulțit, adunînd ceva avere, după ce și-au frecat puchii de la ochi văzînd ce realizări au vecinii lor, au început să-i roadă invidia. Și cum alte surse nu aveau decît minciuna, s-au pus să croiască lumea după aceste născociri, găsindu-și mai tîrziu aliați în lumea grecilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
candidații în ordinea mediei cu care reușiseră. Primii zece erau declarați bursieri, alții, nu mai știu câți erau semibursieri. Eram scris printre primii zece bursieri. A fost un moment de uluire și pentru tata și pentru mine. Tata s-a frecat la ochi și a tot citit pentru că nu-i venea să creadă. A mers la cancelarie, la secretariat și acolo i s-a confirmat rezultatul. Ca elev la seminar îl vizitam în vacanțe pe unchniul Dumitru. în anii 1939-1940, unchiul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
I s-au dat imediat îngrijirile medicale necesare, iar peste 3 zile buzele plăgii păreau reunite. Dar Eminescu care avea, după cum am spus, obiceiul de a strânge de pe jos tot felul de lucruri, din care unele erau murdare și se freca cu ele pe corp și pe cap desfăcându-și pansamentul, a făcut un erizipel la nivelul plăgii, erizipel care s-a întins apoi la față, gât, membre superioare, torace, până la nivelul abdomenului. Bine îngrijit, erizipelul a început să dea înapoi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
rană superficială ce interesa numai pielea, o rană mică de 2 cm. CARE RANĂ ERA VINDECATĂ COMPLET PESTE 3 ZILE.” Dar Eminescu, care avea mintea întunecată atunci, și având mania să colecționeze tot ce găsea pe jos și să se frece cu obiectele găsite chiar murdare pe corp și pe cap, își murdări pansamentul, dobândind astfel un erizipel care s-a întins pe întreaga-i față și piept, erizipel care, totuși, grație îngrijirilor, s-a vindecat și el, ba sub influența
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
bun angajat am fost. Și de-atuncea am progresat, am fost jurisconsult principal, consilier juridic și-așa mai departe. Eram deja consilier juridic când m-a chemat un colonel de Securitate, care răspundea de Întreprinderea de vagoane. Ăsta m-a frecat extraordinar și a vrut neapărat să mă facă informatorul Securității. Și i-am spus și la ăla: „Domnule, după atâta timp de când am ieșit de la Închisoare, am făcut facultate, m-am Încadrat, dumneavoastră nu vă dați seama că lucrez cinstit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
c-avea un nepot acolo la școală și mă vizita Întotdeauna. A doua zi eram chemat la Securitate: „Cine-o fost la tine?”. Erau informatorii lor care spuneau tot acolo... Și tot așa mă purta, și mă chema, și mă freca. O fost și la mine acasă, mi-a băgat microfoane... Cât timp i-ați simțit pe urmele dumneavoastră? Îndeosebi În perioada asta ultimă, până Înainte de Revoluție... Tot timpu’ am fost chemat... Mi-a fost mai grea perioada de libertate decât
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la ăștia, că mă dă afară!” Și după șapte zile și șapte nopți, gata. M-a scos la ora la care mă băgase și m-a mutat În celulă. Bineînțeles că au tăbărât băieții, că eram semiînghețat, și m-au frecat cu o pătură și pe față, și pe spate... Au Început să glumească, mi-am revenit și-au mers lucrurile În continuare... Dar ce vreau să menționez la plutonierul ăsta Victor..., cum l-o mai fi chemând nu știu..., de câte ori
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nici o problemă... Da’ acolo am făcut o foame groaznică... Nu ne dădea de mâncare... O bucățică de pâine ne dădea și două supe fără conținut..., apă goală. Era foarte greu... Și ne aplicau regimul de penitenciar obișnuit, străvechi: spălat și frecat pe jos În fiecare zi... Și era curat, nu era nimic, da’ ziceau: „Spală, dom’le! Ia o cârpă și-un lighean și spală pe jos!”. Da’ acest obicei cu spălatu’ pe jos este și-n Apus. Am citit În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
risipiri erau ologii ăia. Ce Însemna risipiri? Însemna că te duceai și risipeai bălegar pe câmp, și acolo am dat de pălămidă, și mâncam pălămidă, și cu aia m-am refăcut... O luai așa de jos, că era țeapănă..., o frecai În mână și mâncai ca porcu’... Mâncai toată ziua verdeață. Și mâncam sfeclă furajeră... Ne duceam cu lingurile și scormoneam cu ele și beam suc de ăla de la sfeclă... Sau, cu coada lingurii, că le ascuțiserăm pe pietre, tocam mărunt
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se mai fac astăzi. Nicu Crețeanu era un mare mâncăcios. Gourmand și gourmet.313 Într-o zi, intrând la birtul Hugues, actual Riegler, unde mânca de obicei, vede pe galantar o farfurie plină cu niște raci mari de toată frumusețea. Frecându și mâinile de satisfacție, Crețeanu poruncește: — Duceți-mi farfuria cu raci la masa mea. — Nu se poate, coane Nicule, îi spune maître d’hôtel, fiindcă sunt deja luați. — Cum se poate? Cine i-a luat?... — Un domn Negroponte care a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rostind cu subînțeles cuvîntul care știa că-l delectează pe șef. înveselit dintr-odată „în forul său interior”, acesta a admis că, într-adevăr, logic, de recenzii se ocupă „sectorul de critică”. „Ian cheamă-l încoace pe Vasile, să-i frec și lui un pic ridichea”, i-a spus el lui S.A., lucru pe care acesta l-a făcut cu maximă promptitudine și cu o abia ascunsă plăcere. „De ce n-ai avut în vedere, pentru sumarul numărului viitor, o recenzie la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
orășeni. Nu gust „bucolicele” cu extazuri artificiale, scrise de citadini care, vorba unui autor de la începuturile literaturii moderne, abia acum au aflat „pe unde se pișă găinile!” Infernul e în noi. Sînt zile cînd pot depune mărturie pentru asta. * Deși „frecat de viață”, nici azi nu pot accepta că (citez pe mai mulți) „cuvintele au fost lăsate omului să-i ascundă gîndul”. Am crezut mereu că sînt făcute să-l descuie, să l elibereze și să-l lumineze. *Predic, ori de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
răcit caloriferele. Treptat, m-a cuprins o stare de amorțeală. Aproape de miezul nopții, mi-am făcut un pat din scaune, în biroul din față. Învelit cu paltonul, am vrut să ațipesc. N-a fost posibil nici un minut. Cel de sus freca aparatul de radio, căutînd să prindă cît mai clar „Europa liberă”. Auzeam totul de parcă între noi n-ar fi existat plafonul. Cînd am plecat, era încă întuneric. Ceața îi făcea misterioși pe cei pe care îi întîlneam. Ajuns acasă, nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
le prezentau erau de-acuma obosiți, sau poate că-și făcuseră suma pe ziua respectivă, cert este că pe măsură ce trecea timpul deveneau din ce în ce mai obraznici. Prima mașină pe care mi-au adus-o avea motorul bun, dar portierele strâmbe, se deschideau frecându-se una de alta. Am cerut alta. A doua mașină adusă a calat motorul din depozit până la pista de prezentare. A treia adusă avea corpul ambreiajului spart. În fine, la a patra mecanicul ne-a avertizat că alta nu mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
muncii în comerțul exterior? Indicatorul productivitatea muncii a fost, de la bun început, o aberație tot atât de flagrantă ca productivitatea muncii în Securitate și miliție. Numai că, la nevoie, ofițerul convoacă în loc de zece, doisprezece nenorociți în aceleași ore de muncă, ca să-i frece pentru că au chiulit de la demonstrație sau pentru că au stat de vorbă la Eforie Nord cu un suedez, fără a face raport scris. Dar ce să facă bietul funcționar de la o întreprindere de comerț exterior, cât de priceput ar fi, cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nicovală și cu un ciocan să se izbească nitul, care odată tăiat se puteau desface brățările și lanțurile. S-au întâmplat multe cazuri când ciocanul în loc să izbească nitul lovea brățara, care îți producea leziuni la gleznă. Cele două brățări îți frecau gleznele producând răni care se vindecau greu. Ca să se apere de așa ceva deținuții își treceau manșeta de la pantaloni prin brățară ca să nu mai sprijine brățara direct pe picior. Scoaterea pantalonilor cu lanțuri la picioare era o adevărată artă. Trebuia să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]