6,437 matches
-
dorința de a ieși din viață mai știutor, mai lămurit decât ai intrat. „Nu vreau să mor prost!“ - spunea Alexandru Dragomir. „Vreau să înțeleg angrenajul în care am fost aruncat.“ Tot restul e subsidiar: muncești, iubești, te bucuri, suferi, dar fundalul fiecărui fragment de viață e mereu același: cum se explică lucrurile, care (și ce) este adevărul? Din păcate, răspunsul nu e niciodată garantat, iar primejdia unei vieți de tip secund, anexate ideii și implicând neglijarea patosului ei nemijlocit e redutabilă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
inadecvare nu pot decât să atenueze excesele geometrice ale virtuților, perfecțiunea lor mecanică. În doză homeopatică, abaterea de la regulă face parte, în definitiv, din farmecul inconfundabil al firescului și al umanității. Spuneam că demnitatea se manifestă, de obicei, pe un fundal de precaritate, de criză. Ca și cum ar fi un corelativ al nefericirii. Ești demn în fața morții, în închisoare, și, în genere, sub lovitura sorții. Din acest punct de vedere, spațiul est-european a fost, între 1945 și 1989, o ambianță privilegiată pentru
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
un zel demn de o cauză mai bună, atacul, injuria, calomnia, scandalul. Ore întregi, la diferite posturi de televiziune, se distribuie acuzații, se încurajează batjocura, limbajul de stadion înfierbântat, furia. La Realitatea, se face o ipocrită campanie pentru „respect“ pe fundalul unor emi siuni la care sunt invitați tot soiul de ipochi meni fără onoare și fără minime reguli de conduită. Socie tatea e polarizată isteric: pro-băsescieni obsesivi și anti-băsescieni grobieni. Forumurile sunt pline de dejecții. Ne îndreptăm spre un soi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
exigentă a fiecărei experiențe de viață (de la artă și ritual la mâncare și îmbrăcăminte), din pers pec tiva actului spiritual care o instituie. În genere, și la Apus, și la Răsărit, se socotește că lumea nu are sens decât pe fundalul unei ordini meta-lumești, care o justifică și o orientează. Lucrurile „importante“ sunt punctul de fugă al accesoriilor, „mântuirea“ lor. Fără prezența lor hieratică, totul se pierde în derizoriu și trivialitate. În limbajul credinței, al tuturor credințelor, „lucrurile importante“ se reduc
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
bine reglat numai când acțiunea lui e subînțeleasă și nespectaculoasă. Ca orice organism sănătos, organismul politic nu se va face simțit în permanență. Când se face simțit în mod acut e semn de boală. Politicul e, într-un anumit sens, fundalul optim al propriei sale transcenderi. Te lasă să faci cum trebuie lucrurile esențiale care cad în afara sferei sale: să-ți trăiești pasiunile, vocația, destinul personal. Evident, fiecare din noi trebuie să participe la ungerea mașinăriei democratice: să voteze (adică să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
amoros cu dna Bahmuțeanu, societatea civilă se împarte în mici societăți civile care se excomunică reciproc. A inventaria toate conflictele care ne adună, seara, dinaintea televizoarelor e o operațiune utopică. Ar însemna să facem suma întregii suflări autohtone. Pe acest fundal, până și apelul la consens sună a deriziune și e producător de dispută. Până la un punct, dezmățul critic de care vorbim e explicabil. Înțărcați, sub comunism, de dreptul de a ne opune, am ales să facem o baie igienică de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
năucită de promisiuni niciodată împlinite, de un război de interese fără nici o legătură cu interesele ei reale. Totul se reduce la o interminabilă vorbărie, la isterii de gașcă, la caft și bășcălie. Imaginea noastră externă nu poate fi, pe acest fundal, onorabilă. O țară în care prim-ministrul și președintele, ca și respectivii lor susținători, își consumă o bună bucată de timp îmbrân cin du-se reciproc nu e de luat în serios. Atmosfera generală e aceea a unui internat de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de slăbire. Și că un american a slăbit șapte kile într-o săptămână mâncând doar cârnați cu bere. Știința pare să evolueze spre un viitor tonic, generos, nediscriminatoriu. Anything goes! În ce mă privește, sunt gata să devin, pe acest fundal, „dietetically correct“! Privesc tandru spre omul viitorului: va fi erbivor, va evita orice formă de ebrietate și va gândi pozitiv. V FELURI DE A FI Câteva specii de ticăloși Născut în zodia Fecioarei, simt, uneori, nevoia să-mi sistematizez până
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
poate, un oare care efect terapeutic. O primă specie de cititor este bulimicul. Pentru el, cartea nu e decât materia unui consum nediferențiat, lacom, asemănător consumului de droguri. Așa cum unii nu pot funcționa dacă nu aud non-stop, ca zgomot de fundal, radioul sau televizorul, alții intră în sevraj dacă n-au de ronțăit o tipăritură oarecare. Posibilitatea de a rămâne singuri cu un gând propriu, de a se cufunda în vidul bogat al contemplativității, li se pare o perspectivă înfricoșătoare. Ca
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
trebuie, cred, să ne veselim, clipă de clipă, de veselia lui, de râsul lui genuin, de aplecarea lui spre chef așezat și amuzament. Caragiale e, firește, un observator critic, un om al ironiei și al deriziunii, dar toate pe un fundal de voioșie existențială, de convivialitate tonică. Oamenii și lumea îl distrează. Îi place taclaua, anecdota, comédia vieții. Cum spune într-o scrisoare, „petrece nebunește, ca toți oamenii cuminți“. Și poate că marea lecție a lui Caragiale pentru România de azi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de a fi un manager înțelept al dialogului și al bunei-cuviințe. Evident, aș fi încântat să constat că jurnalistul are, când scrie, și o notabilă înzestrare literară. Dar mă mulțumesc și cu simpla folosire decentă a limbii române. Pe acest fundal, declarația unei tinere și drăgă lașe reprezentante a breslei, cum că ocupația ei de predilecție este să mănânce politicieni pe pâine, mă tulbură. Adică cum? Ce să înțeleg? Că pleacă „pe teren“ cu șișul în geantă? Că, de câte ori vede un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
făcut o avere foarte mare, într-un timp foarte scurt, din arendarea moșiilor episcopale și ale boierilor ce locuiau în Moldova, cât și prin efectuarea nedreaptă a repartiției contribuției, stârnind protestul stărilor privilegiate bucovinene 64. Toate acestea aveau loc pe fundalul discuțiilor privind conscrierea evreilor și a expulzării celor socotiți nefolositori statului. În condițiile creșterii numărului populației evreiești din provincie, sub impactul "utilitarismului etatist" al perioadei iosefine, împotriva acesteia au fost luate măsuri drastice de Administrația militară, mergând chiar până la expulzarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în colectivă”. Era doar la modă „colectivizarea” Un decor pictat în culori, foarte reușit, reprezentând o casă țărăneasca cu un gard frumos în față , creat de talentata noastră colega Croitoru la care a contribuit și Sorea cu Bradateanu (cred), alcătuia fundalul scenei. În fața lui tot tărăboiul era asigurat de următorii: Președintele GAC: Mihai Tomorug îmbrăcat în costum național(azi, sub brazda și el ...) Organizator: I. Țurcanu, venit de raionala de partid. Colectiviste: colegele Croitoru și Pricopiuc Colectivist: Sorea Niculai Soliste (duet
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
Aici am gasit rezolvarea prin Croitoru Elenă, care era foarte talentata la desen, și alte colege și împreună cu Bradateanu și Sorea de la băieți am inceput ceva. Pentru primul tablou, cu imnul FMTD și prima parte din spectacol, se întindeau pe fundal niște eșarfe simbolizând steagurile tineretului din diferite țări și ceva jocuri de lumini Pentru cel cu jocurile românești și colectivă, aici trebuiau un decor cu o casă și un stâlp cu un bec care să fie în consonata cu cântecul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
și flăcăi Cuprinși în horă mare... S-avanta-n jocul strămoșesc, Se-nvart și chiuie cu foc, În vechiul grâi ce-l moștenesc”. De multă vreme-n acest loc... și se învârteau jucători deja pregătiți Pentru tabloul sportiv se arajna ceva pe fundal scenei introducând niște lumini de la primul tabloul. Tabloul sovietic avea pe fundal o pânză făcută de către Croitoru E, pentru pavoazarea clădirii de la raionul UTM, din Rădăuți cu Kremlinul, care s-a potrivit de minune, la care sau mai adăugat și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
chiuie cu foc, În vechiul grâi ce-l moștenesc”. De multă vreme-n acest loc... și se învârteau jucători deja pregătiți Pentru tabloul sportiv se arajna ceva pe fundal scenei introducând niște lumini de la primul tabloul. Tabloul sovietic avea pe fundal o pânză făcută de către Croitoru E, pentru pavoazarea clădirii de la raionul UTM, din Rădăuți cu Kremlinul, care s-a potrivit de minune, la care sau mai adăugat și niște steaguri roșii. Fiecare dintre noi trebuia să facă ceva, unii urmau
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
doar doar mă voi ridica în picioare. Preț de câteva momente am așteptat un impuls favorabil, deoarece nu doream ca intervenția mea să pară obraznică sau cu un ușor iz de imixtiune. Când domnul profesor și-a schimbat privirea pe fundalul clasei, m-am ridicat în picioare, mi-am adunat resursele parcă „ghem” și-am început apoi să „depăn” acest ghem într-o manieră a firescului, așa cum fusesem educată de mică s-o fac: - Domnule profesor, cu tot respectul cuvenit, vă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Generalul Ion Antonescu a depus eforturi intense pentru restructurarea instituțiilor statului român și pentru reorganizarea armatei în vederea reîntregirii hotarelor prin orice mijloace. În concepția sa, armata trebuia să devină reazemul stabilității regimului politic interior și principalul instrument de afirmare pe fundalul politicii externe. În acest context a fost redactat Ordinul de zi nr.1, din ianuarie 1941, publicat în Monitorul Oastei nr. 19, din 1 ianuarie 1941: „Ostași, Cu fruntea încruntată și plecată, cu sufletul îndurerat și credința nezdruncinată, am ajuns
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Nimic nu-i mai frumos ca acasă, în satul natal, raiul copilăriei și al aducerii-aminte: Ajunse-o vale mândră și frumoasă/ Părea că-i chiar grădina lor de-acasă28. Oricât ar fi de îndepărtată, din imaginea vâlcioarei natale se desprinde în fundal umbra nostalgică a copilului cu inima [...] tristă, ce n-are mângâiere, cu sufletul ce arde de dor nemărginit; câteodată, dorințele sunt prezentate fățiș: Să mai privesc odată câmpia-nfloritoare,/ Ce zilele-mi copile și albe le-a țesut 29. Satul-senzație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
altă cheie. I-am retipărit "Umbrele", la o altă editură, în 2008, înmănunchind toate cele șase volume publicate la "Junimea" o adevărată istorie "de suflet" a Iașului cultural și artistic din perioada 1920-1991. Autorul și-o prezintă astfel: "Dacă pe fundalul acelui Iași, trist ca o amantă ce presimte părăsirea, cititorul va putea decupa profilul oamenilor cunoscuți de mine, întregind personalitatea lor artistică, înseamnă că n-am cheltuit cerneala în zadar. Prea mi-au fost respectuos dragi acești oameni despre care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
troiene uriașe de vată. Jos, printre spărturile de nori luceau în soare oglinzile unor lacuri sau luciul subțire al unor râuri, ca niște curelușe de oțel, azvârlite între dealuri și așezări, ale căror acoperișuri de tablă sau ceramică punctau multicolor fundalul gri-cenușiu al pământului. După vreo oră și ceva, furați încă de panorama unică a troienelor de sub noi, am fost anunțați să ne punem centurile, că nava coboară pentru o escală de o jumătate de oră la Berlin. Aveam, fiecare pe lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
că numai din cauza lui, el m-a Împiedicat, da, cu mâna mea o să-i iau gâtul, iar Laur privea În Întuneric spre mare spunându-mi ce bine-i că suntem iarăși Împreună. Jelania sacadată a valurilor se destrăma Într-un fundal tot mai Îndepărtat, acoperit cu ritmul ce zguduia boxa de pe tejgheaua barului cu gemetele precipitate de deznădejde ale lui Michael Jackson, irupând ca un contrapunct visceral al năzuințelor noastre. Presimte el că o să meargă sezonul până-n septembrie Încolo, și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
masă prinsese pojghiță. Am dat cu lingura În ea. Se pietrificase. Iarăși trebuia să fug. Am să rămân pe loc de data asta. La dracu’! Nu mai am chef și nici putere să fug. Șuierul viscolului de afară era un fundal al orăcăielilor și râgâielilor din camera alăturată. - Nelooooo! - Du-te, Nelo, am spus. Până să apuc să văd ce are de gând Neli și dacă o mai fi pe acolo, m-am pomenit din nou Împresurat de jerbele și damfurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
anii de gimnaziu, nu vă neliniștiți. Nu-i nimic grav. E numai rara capacitate narativă a lui Mincu, scriitorul de 53 de ani, intelectualul de mai sus. Acesta, ca poet, critic și universitar, reușește cu toată liniștea să evoce, pe fundalul unui exil obișnuit, extazul anahoretic al literatului și trufașa melancolie a vampirului, a cărui biografie re-vizionată a dat-o el însuși la tipar (Jurnalul lui Dracula, tot la Bompiani), acum câțiva ani. Prin jurnalul ex-prințului beznelor, Mincu a dislocat critica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
filigran; 4. firul de siguranță magnetic și fluorescent, complet încorporat, aflat în zona centrală a bancnotei, imprimat continuu cu textul BNR 50000, vizibil la privirea spre o sursă de lumină; 5. imaginea latentă, aflată pe aversul bancnotei, în stânga portretului, pe fundalul de culoare închisă; la privirea directă a bancnotei apare imaginea completă a unei viori; aplecând lent latura de jos a bancnotei, pe verticală imaginii viorii apar inițialele BNR; 6. elementul de suprapunere avers-revers: imaginea incompletă a trei simboluri muzicale, aflată
CIRCULARA nr. 8 din 25 februarie 2000 privind punerea în circulaţie a bancnotei cu valoarea nominală de 50.000 lei, reproiectata. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127263_a_128592]