10,535 matches
-
nu interzise cu des]vârșire: juriștii musulmani nu au o p]rere unanim] în leg]tur] cu tipul de acțiuni care trebuie s] fie incluse în aceast] categorie; 5) Acțiuni care sunt categoric interzise, cum ar fi crimă, adulterul, blasfemia, furtul, intoxicarea etc. Aceste categorii au fost mai apoi dispuse de c]tre juriști în dou] cadre de obligații: fâț] de Dumnezeu și fâț] de societate. În ambele cazuri, nerespectarea era judecat] atât în termeni legali, cât și teologici, fiind considerat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în termeni legali, cât și teologici, fiind considerat] atât crim], cât și p]cât. Asemenea acțiuni erau pasibile de pedeaps] legal], iar juriștii au încercat s] specifice și s] elaboreze condițiile în care se putea realiza acest lucru. De exemplu, furtul sau tâlh]ria se pedepsea cu ț]ierea mâinii sau, în cazuri mai puțin grave, cu biciuirea. În mod tradițional, juriștii au încercat s] țin] seama de c]ința vinovatului pentru a ușura pedeapsă, urmând tradiția impus] de Profet care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de vedere logic. Criteriul imposibilit]ții logice este contradicția. Deci, dac] o afirmație nu este o contradicție, atunci situația pe care o descrie este m]car posibil] logic și, în felul acesta, creat] de Dumnezeu. Dar o afirmație moral] precum „furtul este permis” nu este contradictorie - chiar dac] este fals]. Similar, dac] Dumnezeu este omnipotent, atunci El poate s] fac] în așa fel încât furtul s] fie permis f]r] că acesta s] fie realizat prin schimbarea oric]rui element independent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m]car posibil] logic și, în felul acesta, creat] de Dumnezeu. Dar o afirmație moral] precum „furtul este permis” nu este contradictorie - chiar dac] este fals]. Similar, dac] Dumnezeu este omnipotent, atunci El poate s] fac] în așa fel încât furtul s] fie permis f]r] că acesta s] fie realizat prin schimbarea oric]rui element independent al problemei. Unul și, probabil, singurul mod în care acesta ar putea fi realizat ar fi dac] permisivitatea cerință și interdicția ar exista pur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
persoanei, iar aceasta este o condiție care afecteaz] în mic] m]sur] viața privat] a oamenilor de rând și este ușor de respectat. Acest respect trebuie înțeles pur și simplu sub forma unei conformit]ți; abținerea de la evaziunea fiscal], de la furtul sau prejudicierea altora de teama consecințelor, din respect pentru proprietate (principiul lui Locke) sau din respect pentru conceptul de liber arbitru (al lui Kant) sunt argumente lipsite de substanț]. Supunerea sau conformitatea în raport cu legea este singura care ne definește că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sesc lucrurile care sunt importante din punct de vedere moral, o important] pe care noi trebuie s] o percepem. Ce ne spun aceste principii morale? De pild], principiul „s] nu furi” ne sugereaz] c] toate acțiunile care au ca rezultat furtul sunt greșite. Principiul este fals dac] este vorba de o singur] acțiune de furt care nu este deloc greșit]. Un exemplu opus unui presupus principiu moral ar consta doar într-o acțiune interzis] de principiu sau într-o acțiune greșit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noi trebuie s] o percepem. Ce ne spun aceste principii morale? De pild], principiul „s] nu furi” ne sugereaz] c] toate acțiunile care au ca rezultat furtul sunt greșite. Principiul este fals dac] este vorba de o singur] acțiune de furt care nu este deloc greșit]. Un exemplu opus unui presupus principiu moral ar consta doar într-o acțiune interzis] de principiu sau într-o acțiune greșit], dar care este cerut] de principiu. Dar, probabil, în acest caz toate principiile morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
toate principiile morale sunt false. Pentru fiecare principiu menționat se poate construi o situație care poate fi inc]lcat]. De exemplu, poate c] nu ar trebui s] furi, dar cineva a c]rui unic] surs] de hran] pentru familie este furtul ar trebui s] fure, mai ales dac] ar fură de la oameni bogați care tr]iesc în lux. Ar fi greșit că acea persoan] s] nu fure; cum ar putea acel om s] își văd] familia murind de foame în timp ce el
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi și cel privind importantă drepturilor la libertate și la o viat] privat] în societ]țile moderne. Bună funcționare a acesteia depinde de respectarea unui num]r minim de drepturi și libert]ți. Motivele pentru care sunt interzise de exemplu furtul și efectuarea forțat] a histerectomiei (extirparea uterului) nu pot fi explicate în totalitate prin analizarea viciilor autorilor. Discuțiile trebuie s] se îndrepte mai degrab] spre motivele pentru care acest gen de fapte încalc] drepturile victimelor. În concluzie, exclusivismul constituie un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în aceast] calitate, ei au „responsabilitatea fiduciar]” de a maximaliza profitul acestora. Donațiile de bani pentru acte caritabile sau pentru alte cauze sociale (cu exceptia campaniilor de relații publice al c]ror scop este consolidarea prestigiului afacerii) sunt de fapt un furt din banii acționarilor. Mai mult decât atât, nu avem nici un motiv s] presupunem c] managerii unei companii au cunoștințe speciale în domeniul politicilor publice, deci ei își extind aria de competent], inc]lcându-și obligațiile atunci când se implic] în activit]ți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre erorile prezente în acest raționament sunt consecințe ale viziunii înguste asupra afacerilor și ale portretului neflatant, nerealist și incomplet al acționarului despre care am vorbit mai sus; altele sunt mai degrab] figuri de stil („socialism pur si nediluat” sau „furt”). Argumentul „competențelor” (susținut și de Peter Drucker în influență s] carte asupra managementului) are sens atâta vreme cât corporațiile se implic] în proiecte de inginerie social] care le dep]șesc într-adev]r capacit]țile; este oare ins] nevoie de capacit]ți sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod egal. Circumstanțele sociale ale unor persoane le fac pe acestea s] fie victime ale infracțiunilor într-un grad ridicat de probabilitate. S]racii și cei privați de anumite beneficii trebuie s] dea dovad] de o limitare mai accentuat] în ceea ce privește furtul decât cei bogați și privilegiați. Teoria retributiv] permite că infractorii s] fie pedepsiți f]r] a se face referire la consecințele sociale ale pedepsei. Presupunând ins], pentru o multitudine de motive, c] pedeapsă duce la creșterea semnificativ] a ratei infracționalit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] echivalezi un sistem de impozitare redistributiv printr-o cumulare a unui num]r mare de acte individuale, care s] satisfac] toate cerințele moralei personale.” L]sând deoparte orice urm] de îndoial] legat] de imposibilitatea de a justifica actul de furt al unui individ în extremis, ceea ce este ciudat în abordarea lui Nagel sunt determinanții esențiali care diferențiaz] cazurile de furt și impozitare fac referire la considerații morale perfect normale. Poziția general] a lui Nagel este c] morală politic] difer] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
satisfac] toate cerințele moralei personale.” L]sând deoparte orice urm] de îndoial] legat] de imposibilitatea de a justifica actul de furt al unui individ în extremis, ceea ce este ciudat în abordarea lui Nagel sunt determinanții esențiali care diferențiaz] cazurile de furt și impozitare fac referire la considerații morale perfect normale. Poziția general] a lui Nagel este c] morală politic] difer] de morală personal] deoarece acord] mai mult] important] consecințelor, în timp ce morală personal] se concentreaz] mai mult pe agent. Exist] mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Bineînțeles, ceea ce înțelegem în mod obișnuit nu este neap]rât și corect.) În m]sura în care este posibil s] deosebim o concepție a moralei ce caracterizeaz] doar unele dintre poruncile lui Dumnezeu, cum ar fi cele privind crimă și furtul, dar nu și de alte porunci divine, cum ar fi cele care necesit] îndeplinirea ritualurilor, „Teoriei Poruncii Divine” eșueaz]. În afar] de aceast] problem] legat] de menținerea echivalentei, „Teoria Poruncii Divine” se confrunt] cu probleme mai serioase, v]zute în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi bun. Chiar și lucruri asemenea cruzimii în sine ar putea fi, în aceast] abordare, bun] - și ar fi bun] deoarece așa a dorit Dumnezeu. Adams îl citeaz] pe William de Ockham că acceptând aceast] consecinț], menționând în mod explicit furtul, adulterul și ura fâț] de Dumnezeu ca fiind lucruri bune dac] le-ar fi poruncit Dumnezeu (Super 4 libros Sententiarum, ÎI, 19) - o atitudine pe care Adams o g]sește într-un fel șocant] și chiar resping]toare (1981, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sens. De altfel, cu alte ocazii, utilizând aceeași metodă a creditului acordat În mod exclusiv experienței personale, Kazinczy dezminte cu hotărâre și clișee defavorabile românilor, cum ar fi prejudecata care le atribuie acestora un caracter violent și o predispoziție spre furturi și tâlhărie. Pentru a detecta tiparul cultural care modulează perspectiva lui Kazinczy, trebuie să ținem cont de faptul că jurnalul călătoriei sale prin Transilvania datează din anul 1816, așadar de la Începutul secolului al XIX-lea. În consecință, el este Încă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
alte modalități de aflare a ursitului. Autoarea face o listă a farmecelor de atracție și de respingere, privindu-le comparativ (de exemplu, cele de luare a dragostei diferă de vrăjile de aducere a ursitului; dacă luarea dragostei se bazează pe furtul acesteia de la ființe precum și pe acele prin care tânărul este făcut conștient de calitățile fetei neglijate, vrăjile de urât Îl vizau mai ales pe tânăr). Studiile Antoanetei Olteanu aduc În discuție un material documentar extrem de vast. Autoarea a cercetat lucrările
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pe perete aceste numiri și multe femei Însărcinate poartă asupra lor o cărticică manuscrisă, numită Rugăciunea Sf. Arhanghel Mihail, pe care trebuie s-o scrie numai un om bătrân, căruia Samca n-are' ce-i face. Narațiunile mitologice păstrează motivul furtului și al schimbului de copii, atribuind această acțiune negativă Diavolului. Încălcarea interdicției de a nu lăsa singur pe Întuneric copilul nebotezat duce la schimbarea lui de către Necuratul. Obiceiul de a păstra lampa aprinsă de la nașterea copilului până la botez se explică
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
muritoarele. La remarca feciorului (așa a fost să se Întâmple, veacul zânelor a trecut, iar tu a fost scris să fii soția mea, crăiasa mea), femeia răspunde: unde ne-a Împinge soarta, acolo merg cu tine. Echilibrul se dereglează după furtul inelului de către un corb. Eroul urmărește corbul, apoi se reîntoarce la nevastă și copil. Reuniți, ajung la casa feciorului de Împărat. D. A. Vasiliu afirmă, În Sufletul românului În credințe, obiceiuri și datine: Așa erau Zânele până mai eri, când un
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
avea autorizația și recunoaștere a Ministerului de Culte ceea ce în specie nu există”. Și în continuare „care lege protege proprietatea artistică? Dacă ar fi atare lege, chiar este opera gândirei, (medalia n.n.) a invenției D-nei F Șaraga ? Este opera unui furt, a fotografiei statuei”. Apare cu claritate, așadar, procedura editoarei în cazul medaliei statuii lui V. Alecsandri, la care se referă avocatul lui G. Lascăr. Putem admite că procedura era similară și în cazul celorlalte medalii, numai că în cazul acestora
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu claritate, așadar, procedura editoarei în cazul medaliei statuii lui V. Alecsandri, la care se referă avocatul lui G. Lascăr. Putem admite că procedura era similară și în cazul celorlalte medalii, numai că în cazul acestora nu era vorba despre „furtul”, ci de însușirea în schimbul unei sume de bani, a proiectului realizat de un artist desenator și machetator local. Trebuie să acceptăm ideea că gravorul putea fi angajatul firmei străine la care se comanda baterea medaliilor. Nu putem exclude însă posibilitatea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
creată sub stăpânire sovietică. Efectele contactului strivitor cu „Jdanovșcina” se vor simți până la căderea comunismului, în 1989, și chiar după aceea. Secvențe propagandistice din filmul sovietic al deceniului 3 Greva (S.M. Eisenstein, 1924) Muncitorul Iakov Strongen, acuzat pe nedrept de furt de către direcțiune, se spânzură cu cureaua de la pantaloni de creasta unei mașinării uriașe. Un strigăt străbate hala : „Opriți lucrul !”. Montaj rapid cu muncitori abandonând lucrul la strung, la freză, lăsând din mână cleștele gură-de-lup, coborând de pe podurile rulante. Mașini care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
regia Iosif Demian). Breșa făcută de filmul lui Tatos în propaganda care viza viața satului este lărgită în forță. Dacă Axente era o canalie colectivistă, acum un sat întreg, în frunte cu președintele CAP, se dovedește capabil de înșelăciune și furt. Ani în șir, ei ascund faptul că au un surplus de pământ neînregistrat și astfel pot raporta recolte la hectar false, care le aduc beneficii nemuncite. Complicitatea merge și mai sus, până la secretarul de partid jude țean. Din punctul de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un procuror sau un politruc, o pune un civil, un doctor, un om a cărui meserie e să salveze oameni. Bazându- se pe nici un fel de dovadă, poporul aflat la plajă îl predă pe Vasile Miliției ca autor sigur al furtului lucrurilor doctorului și prietenei lui, petrecut cu o zi înainte. La secție, Vasile intră pe mâna ofițerului Popa, care nu-i ține nici un discurs ideologic, nu face învățământ politic cu el. Lt. Popa are o problemă simplă, să- și justifice
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]