5,057 matches
-
de pungă. - Putem pleca? Sau mai vreți să mai stați la aer? - Nu, mai am o oră până la tren, așa că putem pleca. - Nu vă supărați dacă nu vă conducem până la gară, că, vedeți și dumneavoastră că dacă nu descărcăm repede gențile alea, ajung must până acasă! I-am asigurat că nu am motive de supărare și le-am mulțumit că m-au lăsat cât mai aproape de drumul spre gară. Acasă am fost foarte bucuros că-mi pot servi soția cu cei
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
la cine știe ce secrete, care să zgâlțâie pământul din temelii. La secrete de genul președintele-are-de-gând-să-bombardeze-Japonia-și-Will-Smith-e-singurul-care-poate-salva-lumea. Ci la micile secrete obișnuite, din viața de zi cu zi. Iată, de pildă, câteva secrete spuse așa, la Întâmplare, primele care-mi vin În minte: Geanta mea Kate Spade e o imitație ieftină. Îmi place la nebunie lichiorul, cea mai puțin cool băutură din univers. Habar n-am ce Înseamnă NATO. Sau, măcar, ce e. Am 58 de kile. Și nu 52, cum crede prietenul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
de pildă... are picioare lungi. Da. Și umeri lați. Și odată, când am avut gripă, a avut foarte mare grijă de mine. Vreau să spun, câți iubiți fac asta ? Exact. Adevărul ăsta e, sunt foarte norocoasă. Îmi bag telefonul În geantă, Îmi trec degetele prin păr și mă uit la ceasul din spatele barului. Mai sunt patruzeci de minute până pleacă avionul. Nu mai e mult. Simt că mă ia cu furnicături pe șira spinării, ca niște insecte mici, și iau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Închis ? — A. Ăă... scuze. Evident că n-am voie să-mi folosesc mobilul. N-au zis-o decât de cincizeci și cinci de miliarde de ori. Ce tâmpită sunt. Oricum, nu contează. Totul e În regulă. Pun telefonul Înapoi În geantă și Încerc să mă concentrez asupra unui episod vechi din Fawlty Towers, care se vede pe ecran. Poate am să Încep iar să număr. Trei sute patruzeci și nouă. Trei sute cincizeci. Trei sute și... Fuck. Mă izbesc cu capul de scaun. Ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
de-acasă noaptea târziu sau să Îți sară țandăra când acestea Îndrăznesc să se strecoare În casă undeva după miezul nopții și să-și facă și ele o ciocolată caldă. — Am făcut și eu testul ăla, zice acum, luându-și geanta roz Louis Vuitton. Taică-su i-a făcut-o cadou când s-a despărțit de un tip după trei Întâlniri. Așa, ca să-i treacă mai repede depresia. Adevărul e că individul avea iaht personal, așa că probabil că era sincer deprimată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Zău, Lissy, câteodată ești complet imatură. Oricum, nu-mi doresc absolut deloc un inel cu piatră prețioasă pe deget, răspund eu. Jemima Își ridică sprâncenele perfect arcuite, În semn de „vai de capul tău, ce proastă ești“ și-și ia geanta. — A, adaugă brusc, cu ochii mijiți. Mi-ați luat cumva vreuna dintre voi puloverul Joseph ? Urmează un scurt moment de tăcere. — Nu, zic nevinovată. — Habar n-am nici măcar cum arată, spune Lissy, ridicând din umeri. Nu mă pot uita la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
a canapelei și mănânc o alună. Ți-ar prinde bine și ție o mașină ca asta, Emma ! spune tata. Crezi că ai să reușești vreodată ? — Nu... știu. Ăă... tată, apropo. Am un cec pentru tine. Încep să scotocesc stângace În geantă și scot un cec de 300 de lire. — Bravo, spune tata. Te trec În catastif. În clipa În care bagă banii În buzunar, ochii săi verzi sunt străbătuți de un licăr. Asta Înseamnă să Înveți valoarea banilor. Înseamnă să Înveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
În glasul ei care mă Îngrijorează. Pune ceva la cale. O simt de la o poștă. — Ce vrei să spui ? zice mama. Nu contează, spune Kerry. Am să... găsesc eu altceva. Nu te Îngrijora. Se face că bagă plicul Înapoi În geantă. — Kerry, scumpa mea ! spune mama. Termină ! Nu te prosti. Despre ce e vorba ? — Ei bine, spune Kerry. Se pare că Emma și cu mine am avut aceeași idee. Îi Întinde mamei plicul, râzând. Îți vine să crezi ? Încremenesc brusc, cuprinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
de portocale la plantă. Și ce dacă ? — Mi-a văzut cineva cana cu World Cup ? spune Paul, intrând Încruntat În birou. N-o găsesc nicăieri. — ...săptămâna trecută i-am spart cana șefului meu și am ascuns cioburile la mine În geantă... Shit. OK. Asta e. Și ce dacă am spart o cănuță ? Nu are nici o importanță. Continuă să scrii la computer. — Hei, Jack, spune Nick, pe un ton camaraderesc, ca Între amici buni. Dacă te gândești cumva că nu știm să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
mea se va schimba curând În bine. Și ăsta e numai meritul tău, Emma ! — Serios, Katie, spun fâstâcită. Exagerezi. — Ba nu exagerez deloc ! spune, cu un nod În gât. Și am vrut să-ți mulțumesc cumva. Începe să scotocească În geantă și scoate o chestie imensă tricotată, portocalie. Așa că azi-noapte ți-am făcut asta. E evident că așteaptă o reacție din partea mea. E o basma. Câteva clipe, nu mă pot mișca. O basma croșetată. — Katie, reușesc să rostesc cu greu, Întorcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
o persoană care Își dorește așa tare ca tine să avanseze În carieră... Pleacă mai departe, clătinând din cap. Cum e posibil ca ziua mea să fi fost deja atât de dezastruoasă, Înainte de a apuca măcar să stau jos ? Îmi trântesc geanta și jacheta pe scaun, mă grăbesc Înapoi pe coridoare spre lifturi și apăs pe butonul Sus. O clipă mai târziu, liftul se oprește la unu cu un ping, și se deschid ușile. Nu. Nu. E ca un vis urât. Jack
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
granit. Na. Na. Când ajung acasă, o găsesc pe Lissy În genunchi În sufragerie, ajutând-o pe Jemina să intre În cea mai strâmtă rochie neagră de piele de căprioară pe care am văzut-o vreodată. — Uau ! spun, lăsându-mi geanta jos. Cum poate să fie ! — Așa ! spune Lissy gâfâind și se așază pe călcâie. Fermoarul e Închis. Poți să respiri ? Jemima nu-și clintește nici un mușchi. Lissy și cu mine ne uităm una la alta. — Jemima ! spune Lissy alarmată. Poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
nu-și clintește nici un mușchi. Lissy și cu mine ne uităm una la alta. — Jemima ! spune Lissy alarmată. Poți să respiri ? — Oarecum, spune aceasta Într-un final. O să fie bine. Foarte Încet, cu corpul total rigid, Își târșâie picioarele până la geanta Louis Vuitton, aflată pe un scaun. — Și ce faci dacă ai nevoie la budă ? zic, fixând-o. — Sau dacă te invită la el acasă ? spune Lissy cu un chicot. — E doar a doua noastră Întâlnire ! Nu mă duc la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
primească titlul de cavaler. Să te văd atunci, dacă mai râzi. — O, sunt sigură c-am să râd, spune Lissy. Chiar și mai tare. Ochii Îi cad brusc pe Jemima, care se află Încă lângă scaun și Încearcă să apuce geanta. O, Doamne ! Nu poți nici măcar să-ți iei geanta ? — Ba pot ! spune Jemima, făcând un ultim efort disperat de a se apleca. Firește că pot. Uite ! Reușește să apuce bareta genții cu vârful unei unghii acrilice și-și aruncă triumfătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
mai râzi. — O, sunt sigură c-am să râd, spune Lissy. Chiar și mai tare. Ochii Îi cad brusc pe Jemima, care se află Încă lângă scaun și Încearcă să apuce geanta. O, Doamne ! Nu poți nici măcar să-ți iei geanta ? — Ba pot ! spune Jemima, făcând un ultim efort disperat de a se apleca. Firește că pot. Uite ! Reușește să apuce bareta genții cu vârful unei unghii acrilice și-și aruncă triumfătoare geanta pe umăr. Vezi ? — Și dacă te invită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
se află Încă lângă scaun și Încearcă să apuce geanta. O, Doamne ! Nu poți nici măcar să-ți iei geanta ? — Ba pot ! spune Jemima, făcând un ultim efort disperat de a se apleca. Firește că pot. Uite ! Reușește să apuce bareta genții cu vârful unei unghii acrilice și-și aruncă triumfătoare geanta pe umăr. Vezi ? — Și dacă te invită la dans ? spune Lissy insidioasă. Ce te faci atunci ? Chipul Jemimei e străbătut de o fulgurare de panică, dar care dispare imediat. — N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
O, Doamne ! Nu poți nici măcar să-ți iei geanta ? — Ba pot ! spune Jemima, făcând un ultim efort disperat de a se apleca. Firește că pot. Uite ! Reușește să apuce bareta genții cu vârful unei unghii acrilice și-și aruncă triumfătoare geanta pe umăr. Vezi ? — Și dacă te invită la dans ? spune Lissy insidioasă. Ce te faci atunci ? Chipul Jemimei e străbătut de o fulgurare de panică, dar care dispare imediat. — N-o să facă asta, spune cu dispreț. Englezii nu te invită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
o perie de păr. — Aha. Ridică din umeri. Bine. Fiincă mă Întrebam dacă n-ai cumva chef să ieșim. — Ooo ! Revista Îmi alunecă pe podea. Unde ? — Ghici ce am ! Ridică din sprâncene pentru suspans, apoi Începe să-și caute În geantă. Cu gesturi foarte lente, scoate un inel de chei imens și ruginit, de care e prinsă o cheie nou-nouță de yală. — Ce-i asta ? Încep, nedumerită - apoi, brusc, Îmi pică fisa. Nu ! — Ba da ! M-au acceptat ! — O, Doamne ! Lissy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ca, În cazul În care o văd pe Madonna, să nu creadă că mă holbez la ea. — Aici, spune Lissy, arătând spre o masă de lemn, cu o mică mișcare bruscă din cap. Reușim cumva să ne așezăm, ne punem gențile și luăm lista de cocteiluri, privindu-ne una pe alta extrem de țepene. — Ai văzut pe cineva ? murmur. — Nu. Tu ? — Nu. Deschid meniul cu băuturi și-l citesc rapid În diagonală. Doamne, ce stresată sunt. Încep să mă doară ochii. Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
spun c-a fost chiar... Îhm... ce-ar fi să Încercați s-o faceți Într-un loc neobișnuit ? De exemplu, la serviciu! La serviciu ! Nu e o idee rea. Lissy e un geniu. — OK ! zic. Am să Încerc ! Îmi iau geanta, scot un pix și-mi scriu pe mână „ HYPERLINK "mailto:sex@serviciu" sex@serviciu“, chiar lângă „nb: iubitule“. Mă simt brusc cuprinsă de un val de entuziasm. Ce idee super ! Mâine am să mi-o pun cu Connor la birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
sprânceană. — Emma, cum să spui unui bărbat totul despre tine ? Nu se face așa ceva ! Mami mi-a spus Întotdeauna că nu trebuie niciodată să-i arăți unui bărbat care sunt adevăratele tale sentimente față de el și nici ce ai În geantă. — Ei, acum e prea târziu, spun ușor sfidătoare. A văzut deja tot. — Atunci n-o să meargă niciodată, spune Jemima. N-o să te respecte niciodată. — Ba da, o să mă respecte. — Emma, spune Jemima aproape cu milă. Nu Înțelegi ? Ai pierdut deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
prin orice metode posibile. N-o ajuți deloc, Jemima, intervine Lissy. Hai, spune-i ceva folositor. Ai avut atâtea mii de Întâlniri cu oameni de afaceri bogați. Trebuie să ai vreun sfat-două de dat. — Bine. Jemima oftează și Își pune geanta jos. E o cauză pierdută, dar am să fac tot ce pot. Începe să-și puncteze vorbele cu degetele. În primul rând, trebuie să arăți cât se poate de Îngrijită. — De ce crezi că mă pensez ? spun cu o grimasă. — Foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
strălucitoare și absolut splendide, fiecare dintre ele perfect Împachetate și aranjate pe umerașe parfumate, ca Într-un magazin. Fiecare pereche de pantofi e pusă În cutia ei, cu poze Polaroid În față. Toate curelele sunt frumos atârnate de catarame. Toate gențile sunt perfect aliniate pe un raft. N-am mai Împrumutat de mult nimic de la Jemima, și se pare că de atunci conținutul garderobei s-a schimbat total. — Cred că Îi ia pe puțin o oră pe zi să țină toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
-ți sune telefonul... — Uite cum stă treaba. Jack se freacă pe față. În momentul ăsta, În viața mea se Întâmplă unele lucruri extrem de importante... — Bine. Atunci, să se Întâmple fără mine. În clipa În care mă ridic și-mi iau geanta, privirea Îmi e Încețoșată de lacrimi. Cât mi-am dorit ca seara asta să fie perfectă ! Ce speranțe mi-am pus În ea ! Nu-mi vine să cred că totul a ieșit atât de rău. — Așa ! Învață-l minte ! Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
-se În momentul În care dăm colțul, dar nu Îmi dau seama Încotro mergem. Abia după un timp, percutez la imaginile binecunoscute din jur și-mi dau seama că suntem foarte aproape de strada mea. Mă pregătesc de coborâre, Îmi iau geanta și pornesc pe scări. Spre surpriza mea, autobuzul virează brusc spre stânga și mă apuc repede de mânerul unui scaun, străduindu-mă să-mi regăsesc echilibrul. De ce o fi făcut la stânga ? Mă uit pe geam, deja enervată la gândul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]