4,781 matches
-
perioada 1901-1920, studii și informații cu caracter istoric, etnografic și folcloric. În „Foița «Drapelului»” apar, număr de număr, versuri și proză, texte originale sau traduceri. Sunt inserate versuri de G. Coșbuc, P. Dulfu, Lucian Costin, Mia Cerna, G. Gârda (în grai bănățean). Semnează proză scurtă G. Catană, M. Teliman, I. Agârbiceanu, M. Gașpar; debutează cu schițe Vasile Netea. Sunt publicate cercetări de istorie a literaturii, comentarii, recenzii, având ca autori pe M. Gașpar, I. Velcean, Emil Isac, Nicolae Iorga. D. a
DRAPELUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286866_a_288195]
-
GRAIUL DE DUMINICĂ, periodic cultural apărut la Baia Mare, săptămânal sau bilunar, între 18 februarie și 9 septembrie 1990, ca „ediție specială a ziarului «Graiul Maramureșului»”. Redactor-șef este Augustin Cozmuța, iar coordonatori - V.R. Ghenceanu, Gheorghe Pârja, Alec Portase. Intenționând să ofere
GRAIUL DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287330_a_288659]
-
GRAIUL DE DUMINICĂ, periodic cultural apărut la Baia Mare, săptămânal sau bilunar, între 18 februarie și 9 septembrie 1990, ca „ediție specială a ziarului «Graiul Maramureșului»”. Redactor-șef este Augustin Cozmuța, iar coordonatori - V.R. Ghenceanu, Gheorghe Pârja, Alec Portase. Intenționând să ofere o imagine cât mai cuprinzătoare a vieții culturale maramureșene, publicația abundă în note și comentarii teatrale, muzicale, plastice, dar nu neglijează nici literatura
GRAIUL DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287330_a_288659]
-
de V. Dobrescu și I. Niculescu-Vătășoiu. Așa cum se precizează în Cuvinte pentru cititori, revista se adresează în primul rând sătenilor, propunându-și să acorde atenție trecutului „bogat în atâtea obiceiuri, datini și credințe”, să contribuie la „păstrarea prin scris a graiului românesc curat” și la „răspândirea culturii și îndrumarea pe calea cea bună, dreaptă și sănătoasă a poporului”. Urmându-și programul, G.s. publică versuri, proză, articole privind lumea satului, scrise într-un stil adecvat, accesibil. În ce privește poezia, în afara reproducerii unui text
GRAIUL SATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287334_a_288663]
-
GRAIUL MARAMUREȘULUI, revistă social-literară apărută la Sighet, săptămânal, între 1 martie 1932 și 28 aprilie 1940, sub conducerea unui comitet. De la numărul 12 până la numărul 25/1933 se precizează că G.M. e organ al Asociației Presei din Maramureș, director fiind Tănase
GRAIUL MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287331_a_288660]
-
GRAI ȘI SUFLET, periodic apărut la București, anual, între 1923 și 1934, apoi în 1937, sub direcția lui Ovid Densusianu, cu subtitlul „Revista Institutului de Filologie și Folklor”. Având un caracter academic și un nivel științific cu adevărat remarcabil, revista publică
GRAI SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287329_a_288658]
-
de romanitate sud-ilirică, Din epoca de formațiune a limbii române, Cercetări în Munții Apuseni, Creațiunea poetică populară), I.-A. Candrea (Viața păstorească la megleniți, Constatări în domeniul dialectologiei, Texte meglenite), Al. Rosetti (Catehismul Marțian, „Filioque” din Psaltirea Scheiană, Cercetări asupra graiului românilor din Albania), Constantin Brăiloiu (Bocete din Oaș). La rubrica „Însemnări și rectificări” se dezbat chestiuni controversate privind îndeosebi etimologia și semantismul unor cuvinte românești, iar rubricile intitulate „Dări de seamă” și „Indicații bibliografice” fac dovada autenticei deschideri europene a
GRAI SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287329_a_288658]
-
informații, extrase din conferințele unor politicieni importanți (Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod), dar și texte despre istoria, tradițiile, limba și literatura aromânilor: George Murnu, Românii din Peninsula Balcanică, Theodor Capidan, Românii nomazi și Coborârea oilor la șes, I. Goschin, Din spiritul graiului aromânesc. Ultimul recenzează, de asemenea, volumul Bair de cântiți aromânești al lui George Murnu și comentează anecdotele lui N. Batzaria, iar Dumitru Pariza publică însemnările intitulate Poeții Z. Araia și T. Caciona, cu ocazia apariției unei antologii alcătuite de Tache
GRAIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287335_a_288664]
-
GRAIUL ROMÂNESC, publicație apărută la București, lunar, între ianuarie 1927 și decembrie 1934, ca organ al societății omonime, cu specificarea: „Iese lunar pentru cercetarea problemei românilor din afară de hotare și a românilor minoritari.” Scopul revistei, care este condusă de un comitet
GRAIUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287333_a_288662]
-
decembrie 1934, ca organ al societății omonime, cu specificarea: „Iese lunar pentru cercetarea problemei românilor din afară de hotare și a românilor minoritari.” Scopul revistei, care este condusă de un comitet, va fi precizat și într-o notă intitulată Ce urmărește „Graiul românesc”?: „Toate crâmpeiele de români din străinătate vor apărea cu nevoile și speranțele lor, precum și toate acele regiuni unde românii au suferit pierderi de pe urma apăsărilor politice ale trecutului.” Se subliniază însă că materialele ce urmează a fi publicate „vor fi
GRAIUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287333_a_288662]
-
și „Revista populară” (apărută în patru numere la Paris). Mai colaborează la „Adevărul de joi”, „Adevărul literar și artistic”, „Analele Academiei Române”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Arhivele Olteniei”, „Arhiva românească”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Convorbiri critice”, „Convorbiri literare”, „Făt-Frumos”, „Flacăra”, „Gazeta săteanului”, „Graiul nostru”, „Izvorașul”, „Însemnări literare”, „Junimea literară”, „Literatură și artă română”, „Lumea”, „Lupta literară”, „Noua revistă română”, „Opinia”, „Pagini literare”, „Păstorul Tutovei”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista idealistă”, „Revista literară”, „Românul”, „Steaua Dunării”, „Viața românească” ș.a. I s-a acordat în 1938
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
punctul de plecare în viața satului bucovinean (În ajunul despărțirii, Reîntoarcerea, Serafim Cărășel). Scriitor în formare, autorului nu-i lipsesc vioiciunea spiritului, sensibilitatea (vizibilă îndeosebi în descrierea naturii), un anume umor antrenant și, mai ales, priceperea de a valorifica resursele graiului popular. Lucrarea despre Eminescu, subintitulată Contribuții la studiul vieții și operei sale, umple câteva lacune, îmbogățind substanțial bibliografia cercetărilor în domeniu. G. a tradus proză de Henryk Sienkiewicz, Paul Heyse, Peter Rosegger, Bjornstjierne Björnson, Laza Lazarevic, Vladimir Korolenko. SCRIERI: Din
GRAMADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
dar și cu altele în românește din nuvelele lui N.V. Gogol și H. Sienkiewicz la „Romänischr Revue”, „Vatra”, „Familia”, „Literatură și artă română”, „Patria”, „Conservatorul”, „Rumänischer Lloyd”, „Junimea literară”, „Die Karpathen”, „Luceafărul”, „Flacăra” ș.a. Prima carte de proză, Chipuri și graiuri din vesela grădină..., tipărită la Berlin în 1900, va fi reluată, cu modificări nesemnificative, sub titlurile Chipuri și graiuri din Bucovina (1905) sau Cucoana Raluca (1924). Îi vor urma alte șapte cărți, toate culegeri care strâng scrieri apărute, mare parte
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
Literatură și artă română”, „Patria”, „Conservatorul”, „Rumänischer Lloyd”, „Junimea literară”, „Die Karpathen”, „Luceafărul”, „Flacăra” ș.a. Prima carte de proză, Chipuri și graiuri din vesela grădină..., tipărită la Berlin în 1900, va fi reluată, cu modificări nesemnificative, sub titlurile Chipuri și graiuri din Bucovina (1905) sau Cucoana Raluca (1924). Îi vor urma alte șapte cărți, toate culegeri care strâng scrieri apărute, mare parte, și în reviste. Schitul Cerebucului (1908) și Piatra muierii (1911), subintitulate romane, sunt mai curând nuvele extinse, în care
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
Studium der Frage des Beieinanderwirkens von Mythus und Geschichte in der Volkspoesie, București-Leipzig, 1892; Beiträge zum Studium deutscher Handsschriften. Das Erdmannsdörfersche Manuscript zu Kleists Drama „Prinz von Homburg” und Baracks Handschrift zur altdeutschen Sequenz „Memento mori”, Berlin, 1900; Chipuri și graiuri din vesela grădină..., Berlin, 1900; ed. 2 (Chipuri și graiuri din Bucovina), București, 1905; ed. 3 (Cucoana Raluca. Chipuri și graiuri din Bucovina), București, 1924; Die Quellen von Cl. Brentanos „Gründung der Stadt Prag”, Berlin, 1901; Kritik und Quellenuntersuchung zu
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
der Volkspoesie, București-Leipzig, 1892; Beiträge zum Studium deutscher Handsschriften. Das Erdmannsdörfersche Manuscript zu Kleists Drama „Prinz von Homburg” und Baracks Handschrift zur altdeutschen Sequenz „Memento mori”, Berlin, 1900; Chipuri și graiuri din vesela grădină..., Berlin, 1900; ed. 2 (Chipuri și graiuri din Bucovina), București, 1905; ed. 3 (Cucoana Raluca. Chipuri și graiuri din Bucovina), București, 1924; Die Quellen von Cl. Brentanos „Gründung der Stadt Prag”, Berlin, 1901; Kritik und Quellenuntersuchung zu Clemens Brentanos Drama „Die Gründung der Stadt Prag”, Berlin, 1901
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
Manuscript zu Kleists Drama „Prinz von Homburg” und Baracks Handschrift zur altdeutschen Sequenz „Memento mori”, Berlin, 1900; Chipuri și graiuri din vesela grădină..., Berlin, 1900; ed. 2 (Chipuri și graiuri din Bucovina), București, 1905; ed. 3 (Cucoana Raluca. Chipuri și graiuri din Bucovina), București, 1924; Die Quellen von Cl. Brentanos „Gründung der Stadt Prag”, Berlin, 1901; Kritik und Quellenuntersuchung zu Clemens Brentanos Drama „Die Gründung der Stadt Prag”, Berlin, 1901; Libussa in der deutschen Litteratur, București, Berlin, 1901; Românii în monumentele
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
vedere prozodic, nu apelează excesiv la metaforă, poetul cultivând programat armonia, eufonia, cadențele ritmice perfecte și rime pe cât posibil fără cusur. Dar își încarcă stilul, adesea împovărându-l cu fonetisme regionale, la care se adaugă și o pronunțată ruralizare a graiului, deoarece pare a socoti reprezentativ doar idiomul din localitatea natală. Talentul învinge însă aceste tendințe de provincializare, mai cu seamă în sonete, G. fiind unul dintre sonetiștii remarcabili din scrisul aromân, alături de Nida Boga și Atanasie Nasta. Lirica lui, mai
GULI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
comună, unde reușita e mai mare), exprimă aspirația continuă spre împlinire - împlinirea însemnând la el și perseverenta șlefuire a stihului, închinat de obicei iubitei sau iubirii. Socotind iubirea un sentiment divin, el este probabil cel mai profund poet erotic în grai aromân. A îngrijit și expresive transpuneri în aromână din Mihai Eminescu, Ion Barbu și Lucian Blaga. SCRIERI: Sonete, Syracuse (SUA), 1990. Repere bibliografice: Costa Guli, UVPA, 412-413; Atanasie Nasta, Ecou de cântec aromânesc, București, 1985, 112; Cândroveanu, Aromânii, 131-133. Hr
GULI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
Sunt puse, de asemenea, în ecuație date noi despre unele etape ale vieții poetului. Aspecte ale influenței operei eminesciene asupra literaturii și spiritului public românesc sunt discutate dintr-o consecventă perspectivă morală. Antologia Proverbe, maxime, asemănări și idiotisme colectate din graiul românilor din Transilvania și Ungaria (1901) are ca modele realizările similare datorate lui Iordache Golescu, Anton Pann, Gheorghe Alexici, Petre Ispirescu, Iuliu A. Zanne, I.C. Hințescu, Karl Schuller, Otto von Reinsberg-Düringsfeld, Karl Fr. W. Wander și E.B. Mawr, amintiți în
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
unui teolog, mai târziu cleric român în țară sub stăpânire străină, I-VIII, București, 1923-1939; Pagini dintr-o arhivă inedită, îngr. și introd. Antonie Plămădeală, București, 1984; Note ascunse. Jurnal, Cluj-Napoca, 1999. Culegeri: Proverbe, maxime, asemănări și idiotisme colectate din graiul românilor din Transilvania și Ungaria, Sibiu, 1901. Repere bibliografice: Romulus Cândea, Patriarhul Miron Cristea, „Candela”, 1925, 3-7; Ion Rusu-Abrudeanu, Înalt Prea Sfinția Sa, Patriarhul Miron Cristea. Omul și faptele, I, București, 1929; Închinarea Înalt Prea Sfințitului Patriarh Miron, cu prilejul împlinirii vârstei
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
Șezătoarea săteanului”, „Evenimentul”, „Lupta”, „Trebnicul”, „Tribuna poporului”, „Veselia”, „Foaia interesantă”, „Cosinzeana”, „Amicul școalelor”, „Gazeta țăranilor”, „Lumea copiilor”, „Cele trei Crișuri pentru popor”, „Dimineața copiilor”, „Lumina poporului”, „Țăranul” „Crizantema”, „Flori de crâng”, „Duminica copiilor”, „Cuvântul moldovenesc”, „Muguri”, „Viața salariaților publici”, „Flacăra”, „Graiul copiilor”, „Muncitorul național român” ș.a. A fost secretar de redacție la „Ideea” (1921). O seamă de publicații în care semnează C. sunt din Turnu Măgurele: „Victoria”, „Îndreptarea”, „Secerea”, „Scânteia”, „Drum nou”, „Oltul”. A editat o revistă ilustrată pentru copii, „Fluierașul
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
e construit un alt poem-omagiu: Eminescu... (1939); de reținut doar torentul de metafore hiperbolizante în cadențe de acatist, autorul Luceafărului fiind „faur de poduri de aur / peste furtuni, peste-ntuneric”, un „drept, neprihănit voievod”, „crai / pe-un împărătesc și furtunatic grai”, „steag al timpului vânt”, un „nou Adam” și un „Dante valah”. La prima vedere, discursul dezlănțuit al lui C., apropiat oratoriei de tribună, debitor tehnicilor explozive de forum, are aparența oralității, deși, practic, totul este elaborat, construit la modul scriptic
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
De-a lungul anilor, Chișinău, 1972; Neuitarea, Chișinău, 1972; Bărbăția fratelui (Carnet vietnamez), Chișinău, 1973; Spic și spadă, Chișinău, 1974; Neastâmpăr, Chișinău, 1975; Scrieri, I-II, pref. V. Coroban, Chișinău, 1977; Omenie, Chișinău, 1978; Vecinii, Chișinău, 1979; Vasilică, Chișinău, 1980; Grai și pâne, Chișinău, 1982; Ridicați-vă ca brazii, Chișinău, 1982; Despre-o mică pisicuță și un hâtru șoricel, Chișinău, 1983; Prin ani cu tine, Chișinău, 1984; Vă chem, oameni, Chișinău, 1986; Trei feciori, Chișinău, 1986, Aduceri-aminte, Chișinău, 1987. Repere bibliografice
CRUCENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286539_a_287868]
-
pune accentul pe următoarea expresie, care prezintă în modul cel mai relevant situația comunicării politice în Ungaria, după 1989: „Politica comunică, societatea nu înțelege”. Acest fenomen devine interesant pe baza acelor experințe observabile în cultura politică maghiară, care arată că graiul viu maghiar este eronat și neglijent, iar societatea este, într-un mod cu totul neobișnuit, tolerantă față de această neglijență. Domeniul specific al comunicării publice este biserica/sunt bisericile. Acest domeniu este prezentat în lucrarea lui Horányi Özséb și Szilczl Dóra
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]