4,532 matches
-
pentru cetățeni (sănătate, administrație, educație) Servicii și aplicații pentru IMM-uri (comerț electronic, educație/pregătire profesională, rețele) 33. Infrastructura energetică (producție și distribuire) 331 332 333 Electricitate, gaz, produse petroliere, carburant solid Surse regenerabile de energie (energie solară, eoliană și hidroelectrică, biomasă) Eficacitate energetică, cogenerare,controlul energiei 34. Infrastructura mediului (inclusiv apa) 341 342 343 344 345 Aer Zgomot Deșeuri urbane și industriale (inclusiv deșeuri spitalicești și deșeuri periculoase) Apa potabilă (colectare, stocare, tratare, distribuire) Canalizare și epurare 35. Amenajare și
jrc5209as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90377_a_91164]
-
folosite sub control fiscal în domeniul proiectelor pilot pentru dezvoltarea tehnologică a unor produse mai ecologice sau în ceea ce privește combustibilii proveniți din resurse regenerabile; (b) electricitate: - de origine solară, eoliană, a valurilor, mareelor sau geotermală; - de origine hidraulică produsă în instalații hidroelectrice; - produsă de biomasă sau de produse obținute din biomasă; - produsă de metan emis de mine de cărbune abandonate; - produsă de pile cu combustibil; (c) produse energetice și electricitate utilizate pentru producerea combinată de căldură și energie; (d) electricitate produsă din
jrc6029as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91201_a_91988]
-
a apelor, de la izvoarele pârâului Noce până la barajul S. Giustina Zona Val Dell'Adige - partea inferioară - Bazinele de drenare a apelor râului Adige și izvoarele sale situate pe teritoriul provinciei autonome Trento, de la granița provinciei Bolzano până la barajul Ala (centrala hidroelectrică). (NB: Partea din amontele ZONEI VAL DELL'ADIGE este reglementată de programul aprobat pentru provincia Bolzano. Partea superioară și partea inferioară ale acestei zone sunt considerate ca reprezentând o unitate epidemiologică). Zona torentului Arnò - Bazinul de drenare a apelor de la
jrc5950as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91122_a_91909]
-
unitate epidemiologică). Zona torentului Arnò - Bazinul de drenare a apelor de la izvoarele torentului Arnò până la barierele situate în aval, înainte de vărsarea torentului Arnò în râul Sarca. Zona Val Banale - Bazinul de drenare a apelor bazinului pârâului Ambies până la barajul centralei hidroelectrice. Zona Varone - Bazinul de drenare a apelor de la izvoarele pârâului Magnone până la cascadă. Zona Chiese înaltă și joasă - Bazinul de drenare a apelor râului Chiese, de la izvoare până la barajul Condino, cu excepția bazinelor torentelor Adanà și Palvico. Zona torentului Palvico - Bazinul
jrc5950as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91122_a_91909]
-
procentul din electricitatea furnizată care provine dintr-o sursă de regenerabilă și precizează procentul maxim care poate fi furnizat. Conform Directivei 2001/77/CE, sursele de energie regenerabile reprezintă sursele de energie regenerabile non-fosile (eoliană, solară, geotermală, a valurilor, maremotrice, hidroelectrică, biomasă, gaz de fermentare a deșeurilor, gaz al instalațiilor de epurare a apelor uzate și biogaz). 2. Cărbune și uleiuri grele Nu se folosesc ca sursă de energie uleiuri grele cu un conținut de sulf de peste 0,2% și cărbuni
jrc5921as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91093_a_91880]
-
rezervoare subterane a gazelor combustibile; (e) Depozitarea la suprafață a combustibililor fosili; (f) Brichetarea industrială a huilei și a lignitului; (g) Instalații pentru colectarea și tratarea deșeurilor radioactive (altele decât cele menționate în anexa I); (h) Instalații pentru producerea energiei hidroelectrice; (i) Instalații destinate transformării energiei eoliene în energie electrică (parcuri eoliene). 4. Producerea și prelucrarea metalelor (a) Instalații pentru producerea fontei sau oțelului (fuziune primară sau secundară), inclusiv echipamente pentru turnare continuă; (b) Instalații pentru prelucrarea metalelor feroase: (i) laminoare
jrc3320as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88477_a_89264]
-
independente de activitățile de producție și distribuție, care să supravegheze emiterea acestor garanții de origine. 3. O garanție de origine: - menționează sursa de energie din care a fost produsă energia electrică, specificând datele și locul producerii și, în cazul instalațiilor hidroelectrice, indicând capacitatea; - permite producătorilor de electricitate din surse de energie regenerabile să demonstreze că electricitatea pe care o vând este produsă din surse de energie regenerabile, în sensul prezentei directive. 4. Aceste garanții de origine, emise în conformitate cu alin. (2), sunt
jrc5132as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90300_a_91087]
-
producerea de electricitate fotovoltaică poate fi mărită la 80 GWh și - în măsura în care punctele de mai sus pot fi atinse din punct de vedere tehnic în timpul disponibil. În absența resurselor naturale, este exclusă o creștere suplimentară a electricității produse de centrale hidroelectrice. (3) Austria declară că 78,1% ar fi o cifră realistă, în baza ipotezei că în 2010 consumul intern brut de electricitate va fi de 56,1 TWh. Datorită faptului că producția de electricitate din surse regenerabile depinde foarte mult
jrc5132as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90300_a_91087]
-
declară că 78,1% ar fi o cifră realistă, în baza ipotezei că în 2010 consumul intern brut de electricitate va fi de 56,1 TWh. Datorită faptului că producția de electricitate din surse regenerabile depinde foarte mult de energia hidroelectrică și, în consecință, de precipitațiile anuale, cifrele pentru 1997 și 2010 trebuie calculate în baza unui model pe termen lung bazat pe condițiile hidrologice și climatice. (4) Portugalia, luând în considerare valorile de referință stabilite în prezenta anexă, declară că
jrc5132as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90300_a_91087]
-
că, pentru a menține cota de energie electrică produsă din surse regenerabile din 1997 ca un obiectiv orientativ pentru 2010, s-a presupus că: - va fi posibil să se continue planul național de electricitate, care prevede construirea unei noi centrale hidroelectrice cu o putere mai mare de 10 MW; - alte capacități de producție pe bază de energii regenerabile, posibile numai prin ajutoare financiare de stat, vor crește într-un ritm anual de opt ori mai ridicat decât cel înregistrat anterior. Aceste
jrc5132as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90300_a_91087]
-
energii regenerabile, posibile numai prin ajutoare financiare de stat, vor crește într-un ritm anual de opt ori mai ridicat decât cel înregistrat anterior. Aceste ipoteze implică faptul că noile capacități de producere a electricității din surse regenerabile, cu excepția centralelor hidroelectrice mari, vor crește într-un ritm de două ori mai ridicat decât ritmul de creștere al consumului intern brut de electricitate. (5) În planul finlandez de acțiune pentru sursele de energie regenerabile, obiectivele sunt stabilite pentru volumul surselor de energie
jrc5132as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90300_a_91087]
-
și realizarea sa ar necesita măsuri importante de promovare în Finlanda. (6) Având în vedere valorile de referință care figurează în prezenta anexă, Suedia menționează că posibilitatea atingerii obiectivului depinde foarte mult de factorii climatici care afectează puternic nivelul producției hidroelectrice, în special variațiile pluviometrice, perioadele în care cad ploi în cursul anului și afluxul de apă. Electricitatea produsă în centralele hidroelectrice poate varia substanțial. În anii foarte secetoși, producția se poate ridica la 51 TWh, în timp ce în anii ploioși se
jrc5132as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90300_a_91087]
-
prezenta anexă, Suedia menționează că posibilitatea atingerii obiectivului depinde foarte mult de factorii climatici care afectează puternic nivelul producției hidroelectrice, în special variațiile pluviometrice, perioadele în care cad ploi în cursul anului și afluxul de apă. Electricitatea produsă în centralele hidroelectrice poate varia substanțial. În anii foarte secetoși, producția se poate ridica la 51 TWh, în timp ce în anii ploioși se poate ridica la 78 TWh. Astfel, cifra pentru 1997 trebuie calculată în cadrul unui model pe termen lung bazat pe date științifice
jrc5132as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90300_a_91087]
-
lung bazat pe date științifice privind schimbările hidrologice și climatice. Utilizarea statisticilor privind afluxul de apă, acoperind o perioadă de timp de 30 până la 60 de ani, este o metodă aplicată în general în țările cu cote importante de producție hidroelectrică. Astfel, conform abordării suedeze și pe baza condițiilor pluviometrice observate în perioada 1950-1999, corectând diferențele în capacitatea de producție hidroelectrică totală și privind afluxul total de apă de la un an la altul, producția hidroelectrică medie se ridică la 64 TWh
jrc5132as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90300_a_91087]
-
timp de 30 până la 60 de ani, este o metodă aplicată în general în țările cu cote importante de producție hidroelectrică. Astfel, conform abordării suedeze și pe baza condițiilor pluviometrice observate în perioada 1950-1999, corectând diferențele în capacitatea de producție hidroelectrică totală și privind afluxul total de apă de la un an la altul, producția hidroelectrică medie se ridică la 64 TWh, ceea ce corespunde unui procent de 46% pentru 1997; în acest context, Suedia consideră procentul de 52% ca fiind o cifră
jrc5132as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90300_a_91087]
-
țările cu cote importante de producție hidroelectrică. Astfel, conform abordării suedeze și pe baza condițiilor pluviometrice observate în perioada 1950-1999, corectând diferențele în capacitatea de producție hidroelectrică totală și privind afluxul total de apă de la un an la altul, producția hidroelectrică medie se ridică la 64 TWh, ceea ce corespunde unui procent de 46% pentru 1997; în acest context, Suedia consideră procentul de 52% ca fiind o cifră mai realistă pentru 2010. În plus, capacitatea Suediei de a atinge obiectivul este limitată
jrc5132as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90300_a_91087]
-
N023-3 Pentru echipament electric N024-0 Pentru industria apei N025-7 Pentru încălzire urbană N026-4 Ape reziduale N027-1 Galvanizat N028-8 Alimentat cu gaz N029-5 Cu energie electrică N030-5 Cu încălzire electrică N031-2 Rezistent la căldură N032-9 Înaltă presiune N033-6 Trifazic N034-3 Energie hidroelectrică N035-0 Cu securitate intrinsecă N036-7 Alimentat cu lemn N040-8 Presiune scăzută N041-5 Presiune medie N046-0 Nelichefiat N047-7 Neîntrerupt N048-4 La sol N049-1 Nuclear N053-2 Oleofil N054-9 Alimentat cu păcură N061-1 Construcție de reactoare N066-6 Aburi N071-4 Submersibil N073-8 Subacvatic N078-3
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
Porturi 32 Căi navigabile interne (RTE-T) Energie 34 Electricitate (RTE-T) 36 Gaz natural (RTE-T) 38 Produse petroliere (RTE-T) 39 Energie regenerabilă: energie eoliană 40 Energie regenerabilă: energie solară 41 Energie regenerabilă: biomasă 42 Energie regenerabilă: energie hidroelectrică, geotermică și alta 43 Eficiență energetică, cogenerare, gestionare a energiei Protecția mediului și prevenirea riscurilor 52 Promovarea transportului urban curat Creșterea capacității de adaptare a lucrătorilor și a societăților, întreprinderilor și întreprinzătorilor 62 Dezvoltarea sistemelor și strategiilor de educare și
32006R1083-ro () [Corola-website/Law/295388_a_296717]
-
căutate și obținute de la cei doi producători canadieni. (52) Datele comunicate demonstrează că nevoile energetice ale celor doi producători canadieni sunt similare cu cele ale producătorilor ruși și că electricitatea și gazul achiziționate de aceste societăți provin de la o centrală hidroelectrică, respectiv de la mari zăcăminte de gaz din țară, întocmai ca și electricitatea și gazul utilizate de societățile rusești. Comparația a demonstrat că prețul unitar plătit pentru electricitate de producătorii canadieni este similar cu cel plătit de producătorii ruși. (53) Fiind
32006R1050-ro () [Corola-website/Law/295378_a_296707]
-
TRENTO Zone continentale ― Val di Fiemme, Fassa e Cembra: bazinul hidrografic al râului Avisio, de la izvoare până la barajul Serra Sân Giorgio, situat în localitatea Giovo, ― Val delle Sorne: bazinul hidrografic al râului Sorna, de la izvoare până la barajul reprezentat de centrală hidroelectrica din localitatea Chizzola (Ăla), înainte de răul Adige, ― Torrente Adanà: bazinul hidrografic al râului Adanà, de la izvoare până la barajele situate în aval de fermă piscicola Armâni Cornelio-Lardaro, ― Rio Manes: zona de colectare a apelor râului Rio Manes până la barajul situat la
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
a apelor râului Rio Manes până la barajul situat la 200 m în aval de fermă piscicola "Troticoltura Giovanelli", din localitatea "La Zinquantina", ― Zona Val di Ledro: bazinele hidrografice ale râurilor Massangla și Ponale, de la izvoare până la barajul format de centrală hidroelectrica situată la "Centrale", în localitatea Molina di Ledro, ― Zona Valsugana: bazinul hidrografic al râului Brenta, de la izvoare până la barajul Marzotto, la Mantincelli, în localitatea Grigno, ― Zona Val del Fersina: bazinul hidrografic al râului Fersina, de la izvoare până la barajul Ponte Alto
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SHV 6. B.1. REGIUNEA TRENTINO-ALTO ADIGE, PROVINCIA AUTONOMĂ TRENTO Zone continentale ― Valle dei Laghi: bazinul hidrografic al lacurilor Sân Massenza, Toblino și Cavedine, până la barajul situat în aval, în partea meridionala a lacului Cavedine care duce la centrala hidroelectrica din localitatea Torbole. 6.C. ZONE ÎN ITALIA AUTORIZATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SHV 6. C.1. REGIUNEA UMBRIA, PROVINCIA PERUGIA Zone continentale - Zona lacului Trasimeno: lacul Trasimeno. 6.C.2. REGIUNEA TRENTINO-ALTO ADIGE, PROVINCIA AUTONOMĂ TRENTO ― Zona Val Rendena: bazinul hidrografic, de la
32006D0214-ro () [Corola-website/Law/294748_a_296077]
-
serie de inundații se abate asupra Banatului. Digurile construite anterior sunt rupte. Între 1900 - 1916 se construiește sistemul de ecluze de pe Canalul Bega. Ca urmare a acestui fapt, navigația crește considerabil. La 3 Mai 1910 este pusă în funcțiune Centrală hidroelectrica din cartierul Fabric din Timișoara. Această utilizează energia apelor Canalului Bega pentru producerea de curent electric. Este una dintre cele mai vechi hidrocentrale din România. În 1912 o serie de inundații lovesc din nou Banatul. Printre localitățile afectate se numără
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
-se nivelul de monoxid de carbon eliberat de vehicule, programul Pro-Alcool contribuie la eforturile Braziliei pentru protejarea mediului înconjurator. Hidroelectricitatea, lemnul și produsele din trestie de zahăr acoperă 59% din necesarul de consum energetic al Braziliei. Dotată cu un potențial hidroelectric estimat la 255 milioane KW, Brazilia a investit treptat în proiectarea și construirea de baraje, pentru a satisface necesarul de energie al unei economii în creștere. Prima uzină hidroelectrică a început să funcționeze în 1889, generând 250 KW, ceea ce reprezenta
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
din necesarul de consum energetic al Braziliei. Dotată cu un potențial hidroelectric estimat la 255 milioane KW, Brazilia a investit treptat în proiectarea și construirea de baraje, pentru a satisface necesarul de energie al unei economii în creștere. Prima uzină hidroelectrică a început să funcționeze în 1889, generând 250 KW, ceea ce reprezenta jumătate din termoelectricitatea generată în acea epocă. În 1997, proporția era cu totul alta: 54.970 milioane KW proveneau din uzine hidroelectrice, în timp ce 4.790 milioane KW erau generați
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]