4,284 matches
-
și muzica românească.” Decorat prin Decret Regal, obține premii la diferite manifestări culturale. La jubileul de 60 de ani ai Societății ”Tinerimea Română” i se acordă premiul excepțional și felicitări din partea Min. Culturii. Ultimul concert a avut loc În ziua hramului Școlii Eparhiale În noiembrie 1942 și În aceeași lună se sfârșește din viață În vârstă de 52 de ani neîmpliniți. La 7 iunie 1994 Parlamentul Rep. Moldova decide ca imnul de stat să fie melodia ”Limba noastră”. La 31 august
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
va dăinui, iar dacă a fost doar o lucrare umană se va risipi asemenea tuturor lucrurilor omenești"44. Televiziunea Română, chiar și după inaugurarea Trinitas TV, rămâne lider de piață în transmisiunea evenimentelor religioase: vizita Papei Ioan Paul al II-lea, hramuri, Slujba Învierii, fapt datorat în mare parte și ariei de acoperire analogice pe care o deține, dar și experiențelor acumulate în decursul celor douăzeci și doi de ani de libertate religiosă și peste jumătate de secol de experiență redacțională. Dar
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
fiind inclusă în grila de programe încă din 1990, pe când se numea "Lumină din Lumină". Rubricile de marcă ce o alcătuiesc acoperă întreg spectrul comunicării media de tip religios: "Pelerin, Cronici Votive, Sfaturi duhovnicești, Hrană ca la Carte, Reporter RIR, Hramuri recunoscute, Reportaje de atmosferă, Procesiuni și pelerinaje, Catholica, Documentare, Centre istorice și culturale, Dialogurile dimineții, Mari personalități ecleziale, Mărturii, Povești de viață, Moaște făcătoare de minuni". Este îndeobște cunoscut că "Universul Credinței" s-a impus ca lider de piață printre
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
bine în evidență așteptările pe care oricine le are de la instituțiile religioase. "În România, focul urii s-a aprins de la candela Bisericii. Vineri la Cluj, in timpul Liturghiei Darurilor mai înainte Sfințite, un comando greco-catolic a pătruns în biserica cu hramul Schimbarea la Față"118. Expresia forțată "comando greco-catolic" face ca acest conflict să ia aspectul unei lumi în care nu se vede nicio fărâmă de dumnezeire. Cititorii neobișnuiți cu ideea de cult au generalizat acest conflict la scara religiosului ca atare, neanalizând
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
cînd e preocupat de lipsa de timp, lucrurile, i se par puțin mai neliniștitoare decît fuseseră în clipa zîmbetului. La Alexandretta fusese numit încă din vremea Generalului un oarecare Izot Soceanu. Nimeni nu prea știa ce-i cu el, ce hram poartă, avusese ceva relații în minister, se săturase de viața la țară, se despărțise de nevastă-sa care îl cam încornorase în vremea războiului cu un negustor austriac, toate la un loc îl făcuseră consul la Alexandretta. În anii aceia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de la Bîlbîie se putea înțelege că fascia acționa la lumina zilei, că nimeni nu se mirase de apariția ei și nici nu se făcuse nimic să se sufle cu atenție în penele lighioanei, să se vadă ce solzi și ce hram poartă pasărea asta. Nu mișcaseră un deget nici cei care aveau datoria să o facă, erau plătiți cu bani grei pentru așa ceva, nu se sinchisiseră nici aceia care ar fi avut ceva de pierdut, la prima vedere chiar foarte mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de gînd să facă un lucru care dacă nu este oprit înainte de a se petrece nu va mai putea fi oprit niciodată. Iar eu nu mai am timp să aștept. Dacă mai trec două-trei zile își vor da seama ce hram port și voi fi un om pierdut. Nu mort, nu fac ăștia prostii din astea, să lichideze un om al Serviciului înainte de a da ei lovitura. O să o facă după aceea, dacă va fi nevoie. Dar voi fi pierdut deoarece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
--Ai dreptate, sfințite, și unde mai pui că acum este vorba despre un dar deosebit. --M-ai făcut curios. Sunt numai urechi. --Iaca ce spune “Io Duca voevod” la 4 august 1670: “Adecă domnia mea,... am miluit sfintei mănăstiri unde este hramul Cei trei luminători: Vasile cel Mare și Grigorie cuvântul lui Dumnedzău și Ioan cu rostul de aur, din târgu din Iași, (Trei Ierarhi n.n), cu o velniță ce iaste lângă mănăstire, din vale dinspre Bahluiu, să hie în pace
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
din târgu din Iași... fiind mică,... socotit-am pentru un țintirim de o beserică stricată ce s-au numit Besereca Albă,... aproape de Mitropolia cea Veche, să facem pe acel țintirim ... altă svântă Mitropolie țărăi, mai mare și mai deschisă... suptu hramul Streteniia Domnului... Dumnedzău cârmuindu-ne și agiutându-ne de o am obârșitu și o-mpodobitu, și o am îndzăstratu... socotit-am și pentru țintirimul acei svinte mitropolii pomana noastră să hie mai largu și mai deschis” Ia să vedem ce mai
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în târgu în Iași, între svânta mitropolie cea nouă ce s-a chemat Besereca Albă” și alți megieși pe care mitropolitul îi înșiră în zapis. Acestea se petreceau doar la un an după ce doamna Anastasia a zidit noua mitropolie cu hramul Stratenia Domnului, despre care spune că “După mila puternicului...Dumnedzău... o am obârșitu și o-mpodobitu, și o am îndzăstratu”. Priveam la ea cum este transpusă în veac... --Cum văd, iubești istoria - am sfârșit eu discursul. --Și pe cine mai
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
afla Fânăria domnească, iar pe dreapta grajdurile și heleșteul gospod. --Unde vrei să mă duci, dacă întrebarea mea nu te deranjează? --La “Sfânta mănăstire ce se cheamă Sfânta Vineri din târgu Iași, care iaste zidită de Ureche dvornicul, unde este hramul Preacinstitei Maicii noastre Prepodobna Paraschevi” - cum spune Alexandru Iliaș voievod la 8 decembrie 1667 (7176) în actul de întărire a stăpânirii de către mănăstire a unor case cu loc de două dugheni și pivniță dăruite de fostul logofăt Pătrașco Dan. Ia
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pomenire o pivniță de piatră cu dugheană de crâșmă... deasupra pivniții și cu altă dugheană... alăture... pentru șidere crâșmarului și cu 4 dugheni din gios... supt un acoperemânt... lângă mănăstirea Bărboioului, pe Ulița Fânăriei, sfintei Biserici Mitropolii, unde se cinstește... hramul Stretenie, pentru pomenire sufletului răposatu soțului mieu Marie”. Cred că ai înțeles că dania o făcea vechii Mitropolii “Stratenia Domnului”, zidită de doamna Anastasia, soția lui Gheorghe Duca voievod. --Negreșit, părinte. Dar iată-ne ajunși în Sărărie. Aici ne întâlnim
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Te mai sun eu. Închise. Mal stătea lângă el și clătina din cap. — A aflat Mickey? — Mda, a aflat. Ai o canapea acasă? Mal îl lovi blând cu pumnul în braț. — Băiete, cred că lumea începe să se prindă ce hram porți. Ce zici? — Azi mi-am dat seama de ceva. — Ce? — Tu l-ai omorât pe Gene Niles. PAGINĂ NOUĂ CAPITOLUL TREIZECI ȘI ȘAPTE Părerea lui Mal despre Johnny Stompanato: două părți șarm de ulei de măsline, două părți golan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
plecat în continuare pe jos. La un moment dat ne-a luat o mașina mică, șoferul ne-a interogat ca la poliție. Eu nu am rostit nici un cuvânt, mă gândeam să nu observe accentul, să avem probleme cumva, neștiind ce hram poartă individul, orice era posibil în acele zile și acele locuri. Ne-a lăsat la gara Bulboaca, unde am rămas să așteptăm trenul din jurul orelor 21, ca să putem ajunge la Chișinău. Am ajuns în gara din Chișinău după orele 22
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
numele primarilor, a sătenilor fruntași și alte activități deosebite petrecute pe aceste locuri. Sper să se găsească un hlipicenar care să refacă sau chiar să înceapă să deschidă o Carte de Onoare a comunei Hlipiceni. Prin frecventarea bisericii cu două hramuri: „Adormirea Maicii Domnului și a Sfântului Nicolaie”din satul Hlipiceni, la intrare în acest locaș sfânt, pe peretele din dreapta se poate citi „SPRE AMINTIRE VECINICĂ La anul mântuirii 1920 în timpul domniei regelui Ferdinand al României, mitropolit al Moldovei fiind I.P.S.
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
făcut modificări în port prin apariția stofelor, a modei care a prins și la Hlipiceni. La fel se respectă obiceiul și pentru înmormântare ducându-se mortul în cimitirul satului cu îndeplinirea celor impuse de credință. De Ispas, ca și de hramul satului, de Sfântul Nicolae, se fac pomeniri la fiecare mormânt la care participă familia și cunoscuți. De sărbătorile de iarnă se primește preotul cu Icoana și Boboteaza; se primesc și se merge cu colinda, uratul, semănatul și vin urători, colindători
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
numele primarilor, a sătenilor fruntași și alte activități deosebite petrecute pe aceste locuri. Sper să se găsească un hlipicenar care să refacă sau chiar să înceapă să deschidă o Carte de Onoare a comunei Hlipiceni. Prin frecventarea bisericii cu două hramuri: „Adormirea Maicii Domnului și a Sfântului Nicolaie”din satul Hlipiceni, la intrare în acest locaș sfânt, pe peretele din dreapta se poate citi „SPRE AMINTIRE VECINICĂ La anul mântuirii 1920 în timpul domniei regelui Ferdinand al României, mitropolit al Moldovei fiind I.P.S.
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
făcut modificări în port prin apariția stofelor, a modei care a prins și la Hlipiceni. La fel se respectă obiceiul și pentru înmormântare ducându-se mortul în cimitirul satului cu îndeplinirea celor impuse de credință. De Ispas, ca și de hramul satului, de Sfântul Nicolae, se fac pomeniri la fiecare mormânt la care participă familia și cunoscuți. De sărbătorile de iarnă se primește preotul cu Icoana și Boboteaza; se primesc și se merge cu colinda, uratul, semănatul și vin urători, colindători
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
că nu mă mai recunosc acum, adultizându-mă, conservatorizându-mă, cumințându-mă întrucâtva, sub teoriile "scriiturii fragmentare", chiar termenul de "scriitură", titilat de Roland Barthes, îmi pute a iudeologie marxizantă (maxturbantă, dacă vrei). Altminteri mă poziționam totuși sub Moș Ceau: ouând fragmente fără hram, ori eseuri "explodante", opunându-l pe Kierkegaard lui Hegel sau partea întregului, îmi închipuluiam a contribui cumva la contrarea, hurducarea, cobâlțâirea Sistemului... bolșevicios, socialist, na-ți-o-anal-comunist, amator de totalizări, tratate irefutabile, crestomații dogmatice, manuale și alte volumuri omagioase pentru Spiritul Universal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
putregaiuri morale se adevereau, dornici numai să-și umple buzunarele, să le apară des muianul în gazetă și, pe urmele Regelui Ubu, să se roiască la timp, dintre ruinurile spațiului rahatizat. Oricum, revenind la Partidul Moldovenilor, la fostul postmodern al Hramului Sfintei Parascheva, la jmecheriile populisto-democratico-cetățenești, e de spus că Boborul a pus botul la ele și s-a simțit grozav, încântat, dânsul, Nenea Poporul, că are o ocupație. Nici fripturiștii din jurul hariastmaticului primare nu or dus-o prea rău. Oscioare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
bizui pe ele? Dacă le vine ideea să nu mai fie sedentare? Dacă le pălește, ca pe oameni, vreun dor de ducă? Ideea de a da soarta - fie și a unor eschimoși - pe mâna unor viețuitoare care nu știi ce hram poartă și ce idei le joacă-n cap e singura care mă enervează în povestea asta cu bombardierul căzut tam-nisam în deșertul arctic”. Joc de câtva timp - cu puțina imaginație care-mi este proprie - la teatrul din Rennes (Franța), figurant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
bani și destinat altor trebuințe (construcție, culturi agricole). Casa părintească nu mai există, aceasta fiind stricată și în locul ei construită o alta de către niște străini. Cât îi privește pe preoții parohi din sat (în Stulpicani sunt două parohii cu hramurile „Înălțarea Domnului” și „Adormirea Maicii Domnului”), aceștia știu doar informațiile din publicațiile „Candelei” și a celorlalte reviste care au scris despre Nectarie. La biserica veche, părintele Teodor Pădureț, care este paroh în Stulpicani de 32 de ani, a afirmat că
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Cernăuți a fost zidită în urma unei încuviințări din 16 noiembrie 1860, piatra de temelie punând-o episcopul Eugenie Hacman. În edificiul principal, în care sunt și birourile Consiliului Eparhial și ale Consistoriului Spiritual se află și Capela arhiepiscopală cu hramul Sfântul Ioan cel Nou din Suceava și Conventul sau Sinclitul călugăresc. Exista un Consiliu duhovnicesc și unul economic, o turnătorie de lumânări de ceară curată de albine, un muzeu arhidiecezan, o școală de pictură bisericească sub conducerea profesorului de desen
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
un Consiliu duhovnicesc și unul economic, o turnătorie de lumânări de ceară curată de albine, un muzeu arhidiecezan, o școală de pictură bisericească sub conducerea profesorului de desen de la școala cantorală, o biserică seminarială. Exista și capela mortuară arhiepiscopală cu hramul Sfinții Trei Ierarhi, care era menită pentru înmormântarea arhipăstorilor din Bucovina și care, cum s-a arătat mai sus, a fost profanată. Organizarea administrativă cuprindea Adunarea Eparhială compusă din membri clerici și mireni, Consiliul Eparhial cu secția administrativ - bisericească, culturală
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
trecerea crudă a timpului, printre care Putna, Sucevița, Dragomirna și Suceava, dar și la douăzeci și două de biserici istorice parohiale de zid și la șase biserici istorice de lemn dintre care cele mai vechi erau biserica din Siret cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul” (zidită înainte de 1400) și biserica „Sfânta Treime” (tot înainte de 1400). Activitatea de renovare continuă cu bisericile zidite de Ștefan cel Mare la Pătrăuți și Suceava (1487), Voroneț (1488) și Volovăț (1502). Urmează apoi bisericile zidite de Petru
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]