6,119 matches
-
Pentru cel ce o1 exercită, autoritatea totală 1 e un risc. Deși analizată de obicei împreună cu anafora, catafora nu este o relație simetrică a acesteia, o imagine în oglindă a ei. Mai mult decît în cazul anaforei, se presupune că interlocutorul care trebuie să interpreteze referențial un cataforic cunoaște sau măcar bănuiește care este intenția informativă globală a discursului construit de locutor. Adesea, genul textului influențează disponibilitatea interlocutorului de a accepta sau de a refuza "suspansul" identificării referențiale pe care îl
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în oglindă a ei. Mai mult decît în cazul anaforei, se presupune că interlocutorul care trebuie să interpreteze referențial un cataforic cunoaște sau măcar bănuiește care este intenția informativă globală a discursului construit de locutor. Adesea, genul textului influențează disponibilitatea interlocutorului de a accepta sau de a refuza "suspansul" identificării referențiale pe care îl implică orice ocurență a unui cataforic. Astfel, un cataforic poate fi perceput ca ambiguu și neadecvat la începutul unui text administrativ sau juridic, dar normal, ușor de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de complexitate, de frecvență și de eficiență, încît noțiunile "comunicare" și "limbă" tind să devină afine, să se presupună una pe cealalată. Întrucît comunicarea lingvistică este, pe de o parte, transmitere de informații și, pe de altă parte, transformare a interlocutorului (i se modifică suma sau calitatea cunoștințelor, este determinat să acționeze într-un anumit mod), este evident că, deși se folosește de limbă, ea nu este orientată în mod obișnuit asupra limbii înseși, iar, cînd această orientare există, manifestarea ei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în mod obișnuit asupra limbii înseși, iar, cînd această orientare există, manifestarea ei este implicită și nu apare ca un scop în sine. De aceea, studiul comunicării vizează ce sînt informațiile, cum se transmit ele, care sînt stimulii ce modifică interlocutorul și cum trebuie ei structurați pentru a produce efectul urmărit. Acest aspect al relațiilor cu interlocutorul a fost în mod deosebit în atenția vechilor retorici și al noilor abordări pragmatice, însă perspectivele sînt diferite, căci retorica studiază modul cum trebuie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu apare ca un scop în sine. De aceea, studiul comunicării vizează ce sînt informațiile, cum se transmit ele, care sînt stimulii ce modifică interlocutorul și cum trebuie ei structurați pentru a produce efectul urmărit. Acest aspect al relațiilor cu interlocutorul a fost în mod deosebit în atenția vechilor retorici și al noilor abordări pragmatice, însă perspectivele sînt diferite, căci retorica studiază modul cum trebuie organizată comunicarea pentru a produce un anumit efect, în vreme ce pragmatica constată tipurile de efecte și stabilește
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
indicatorilor de forță" de tipul În ciuda A, totuși B, în funcție de context, a unei contra-opinii, a unei obiecții formulate într-un segment al discursului, obiecție care reprezintă atitudinea locutorului în raport cu o realitate obiectivă sau cu argumentul anterior formulat, ori în raport cu opinia interlocutorului. În această ultimă situație, concesia exprimată de locutor se situează la nivel metadiscursiv, opoziția stabilindu-se între ceea ce se comunică și expresiile performative implicate: Deși nu-i treaba mea, nu te duce la această petrecere (=Îți recomand/te avertizez să
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că A, dar B sau Admit că A, dar mențin B. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, concesia ca tehnică de diminuare a exigențelor locutorului față de poziția interlocutorului este considerată momentul esențial al negocierii, determinînd obținerea unui acord între protagoniști, capabil să atenueze posibilele conflicte. V. conector, frază, obiecție, polifonie. LO CASCIO 1991; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; GA 2005. RN CONCLUZIE. Cuvîntul concluzie semnifică, în general, ceea ce rezultă în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursivă este teoretic nelimitată. Cercetările recente asupra contextului au pus în evidență cîteva puncte: a) variatele "ingrediente" ale contextului nu intervin în comunicare decît sub formă de cunoștințe și de reprezentări: contextul se identifică cu ansamblul de reprezentări pe care interlocutorii le au despre context - reprezentări care pot fi sau nu împărtășite de protagoniștii procesului comunicativ; b) discursul este un proces în același timp condiționat (de către context) și transformat (de același context); pe de altă parte, contextul este și el construit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poată interpreta ce a vrut să spună vorbitorul, deoarece anumite enunțuri comunică mai mult decît semnifică elementele care le compun (căci locutorul dă de înțeles receptorului mai mult decît sensul literal al frazei). Aceasta nu se întîmplă însă decît dacă interlocutorii iau ca punct de plecare al activității lor conversaționale dorința de a informa și de a fi informați. Astfel, dacă locutorul afirmă A fost o petrecere cu bere, interlocutorul va înțelege că, la petrecerea respectivă, nu s-a băut vin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sensul literal al frazei). Aceasta nu se întîmplă însă decît dacă interlocutorii iau ca punct de plecare al activității lor conversaționale dorința de a informa și de a fi informați. Astfel, dacă locutorul afirmă A fost o petrecere cu bere, interlocutorul va înțelege că, la petrecerea respectivă, nu s-a băut vin sau altă băutură alcoolică. Potrivit principiului cooperării, dacă interlocutorul răspunde la ceea ce i s-a cerut ținînd cont de obiectivul interacțiunii și de exigențele situației de comunicare, aceasta se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conversaționale dorința de a informa și de a fi informați. Astfel, dacă locutorul afirmă A fost o petrecere cu bere, interlocutorul va înțelege că, la petrecerea respectivă, nu s-a băut vin sau altă băutură alcoolică. Potrivit principiului cooperării, dacă interlocutorul răspunde la ceea ce i s-a cerut ținînd cont de obiectivul interacțiunii și de exigențele situației de comunicare, aceasta se întîmplă deoarece el adoptă un comportament cooperativ, adică urmează anumite maxime conversaționale. Cînd cei doi interlocutori vizează succesul interacțiunii, ei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Potrivit principiului cooperării, dacă interlocutorul răspunde la ceea ce i s-a cerut ținînd cont de obiectivul interacțiunii și de exigențele situației de comunicare, aceasta se întîmplă deoarece el adoptă un comportament cooperativ, adică urmează anumite maxime conversaționale. Cînd cei doi interlocutori vizează succesul interacțiunii, ei acceptă maximele privind transmiterea informației, expresia veritabilă a acestui aspect fiind pertinența și maniera de exprimare. Practica și respectarea acestor maxime permit interlocutorilor înțelegerea și alegerea inferențelor legate de enunțurile produse. Totuși, nu este mereu posibilă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
el adoptă un comportament cooperativ, adică urmează anumite maxime conversaționale. Cînd cei doi interlocutori vizează succesul interacțiunii, ei acceptă maximele privind transmiterea informației, expresia veritabilă a acestui aspect fiind pertinența și maniera de exprimare. Practica și respectarea acestor maxime permit interlocutorilor înțelegerea și alegerea inferențelor legate de enunțurile produse. Totuși, nu este mereu posibilă respectarea lor, de exemplu, atunci cînd cineva trebuie să răspundă la ceva vag, întrucît nu cunoaște răspunsul exact la problema pusă. Acest principiu al cooperării permite o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mereu posibilă respectarea lor, de exemplu, atunci cînd cineva trebuie să răspundă la ceva vag, întrucît nu cunoaște răspunsul exact la problema pusă. Acest principiu al cooperării permite o mai bună înțelegere a funcționării actelor indirecte și, în acest caz, interlocutorul nu se mai încrede în simpla enunțare, ci trebuie să țină cont de valoarea perlocutorie a actului de vorbire. Cooperarea presupune astfel și cunoașteri comune pentru interlocutori, ceea ce nu se întîmplă întotdeauna, de exemplu, în situațiile de interculturalitate și, în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
permite o mai bună înțelegere a funcționării actelor indirecte și, în acest caz, interlocutorul nu se mai încrede în simpla enunțare, ci trebuie să țină cont de valoarea perlocutorie a actului de vorbire. Cooperarea presupune astfel și cunoașteri comune pentru interlocutori, ceea ce nu se întîmplă întotdeauna, de exemplu, în situațiile de interculturalitate și, în consecință, nu pare operantă în toate situațiile. V. context, interacțiune, pragmatică, schimb, situație de comunicare. MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN COREFERINȚĂ
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
proxemice), dar nu se aplică fenomenelor ce țin de materialitatea vocii (accent, timbru, debit, intonație), cărora li se rezervă trăsătura paraverbal, și nici fenomenelor care însoțesc situația de comunicare, dar în mod clar disociabile de producerea enunțului (de exemplu, ostilitatea interlocutorului care stă cu brațele încrucișate), pentru care se preferă trăsătura de nonverbal. Studiul fenomenelor coverbale și paraverbale evidențiază complementaritatea în raport cu limba, dar și propria specificitate. De fapt, acestea relevă o codificare de o altă natură decît cea a semnelor verbale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
funcția semnelor nonverbale în raport cu semnele verbale, în planul semantic, este de a face să varieze intensitatea (amplificare, atenuare, contrazicere), iar, în plan pragmatic și cognitiv, de a juca un rol de evaluare și de retroacțiune (de a informa asupra reacției interlocutorului); spre deosebire de cuvinte, prezintă avantajul de a lăsa locutorului posibilitatea de a nega intenția de comunicare (de exemplu, avînd înfățișarea dubitativă în legătură cu o remarcă sau alta). Pe lîngă acestea, numeroase studii arată că, deși indicii vizuali sînt în contradicție cu indicii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau alta). Pe lîngă acestea, numeroase studii arată că, deși indicii vizuali sînt în contradicție cu indicii verbali, aceștia sînt primii care provoacă impresiile dominante, iar aceste comportamente au o incidență crucială asupra derulării interacțiunii, motivînd seriile de corespondențe între interlocutori, chiar și în planul verbal. V. actualizare, gestualitate, interacțiune proxemică. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. RN CREAȚIE ȘI CREATIVITATE. În înțeles general, creația este faptul de a realiza ceva prin transformarea sau combinarea unor elemente existente. În acest proces
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau să demonstreze ceva; 2) se plasează într-o poziție de angajare, de opțiune, pentru a-și stabili un statut în alegerea argumentelor și cuvintelor sau pentru a nuanța evaluarea, ceea ce produce manifestarea unei convingeri, destinate să-l atragă pe interlocutor; 3) se plasează într-o poziție de distanțare care îi permite o atitudine de specialist ce analizează fără pasiune, ca și cum ar proceda un expert. Asemenea poziții, exprimate potrivit circumstanțelor comunicării, sînt determinante în a n a l i z a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
supune atît regulilor de protejare a referinței, cît și unei reguli generale de protejare a transparenței propoziționale. Această regulă prescrie utilizarea cvasiindicatorilor ce corespund indicatorilor din discursul sau din gîndul inițial. Astfel, dacă în cazul diafoniei se produce reluarea discursului interlocutorului în cel al locutorului, prin cvasiindicatori se atribuie cuiva, altul decît locutorul, o referință particulară. Se realizează, astfel o opoziție între indicatori (de obicei, deictici: eu, aici, acum) și cvasiindicatori, care subliniază ceea ce susține altcineva (de obicei, contrar realității). De
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
figurilor distinge deliberarea (în care poziția locutorului este determinată strict, alte poziții fiind presupuse pentru a fi respinse) de îndoială (cînd locutorul se mulțumește să treacă în revistă diverse opțiuni, fără a-și preciza poziția). Pe de altă parte, dacă interlocutorul este participant la dezbatere, se realizează figurile de comunicare. Pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, dialogic sau monologic, deliberarea este în primul rînd un mod de structurare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ambiguitățile de interpretare: folosit la singular, el desemnează locul destinatarului; la plural, el face referire la ambii parteneri ai comunicării verbale, dar nu se știe întotdeauna dacă pluralul face trimitere la o pluralitate de destinatari (tu + tu) sau la doi interlocutori (eu + tu). Pe de altă parte, dacă noțiunea "co-enunțiator" este identificată cu destinatarul prezent în situația de comunicare, în acest caz, el trimite la o viziune interacționistă, în care toate enunțurile sînt o construcție colectivă. În același timp, este posibilă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
SIBLOT - VERINE 2001, DSL 2001; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. RN DIAFONIE. Introdus pentru a preciza conceptul de "polifonie", de către E. Roulet, în 1985, termenul diafonie desemnează un caz particular de component al discursului, și anume, reluarea și integrarea discursului interlocutorului în discursul locutorului. Spre deosebire de fenomenele polifonice pentru care nu există nici o indicație a originii componentului utilizat de interlocutor, diafonia permite înțelegerea cuvintelor interlocutorului în vederea exploatării lor în propria intervenție: Ceea ce susține X nu se dovedește util, căci nu pornește de la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
polifonie", de către E. Roulet, în 1985, termenul diafonie desemnează un caz particular de component al discursului, și anume, reluarea și integrarea discursului interlocutorului în discursul locutorului. Spre deosebire de fenomenele polifonice pentru care nu există nici o indicație a originii componentului utilizat de interlocutor, diafonia permite înțelegerea cuvintelor interlocutorului în vederea exploatării lor în propria intervenție: Ceea ce susține X nu se dovedește util, căci nu pornește de la ceva real. Vorbirea diafonică se opune astfel simplei citări a cuvintelor interlocutorului prin ceea ce presupune interpretarea lor. De
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1985, termenul diafonie desemnează un caz particular de component al discursului, și anume, reluarea și integrarea discursului interlocutorului în discursul locutorului. Spre deosebire de fenomenele polifonice pentru care nu există nici o indicație a originii componentului utilizat de interlocutor, diafonia permite înțelegerea cuvintelor interlocutorului în vederea exploatării lor în propria intervenție: Ceea ce susține X nu se dovedește util, căci nu pornește de la ceva real. Vorbirea diafonică se opune astfel simplei citări a cuvintelor interlocutorului prin ceea ce presupune interpretarea lor. De aceea, structura diafonică este o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]