5,236 matches
-
nivelul U.E. Politica de coeziune economică și socială pe care se bazează Comunitatea Eurpeană în susținerea unei dezvoltări armonioase se realizează prin rezolvarea obiectivelor prioritare cu ajutorul Fondurilor Structurale, a Fondului de Coeziune și a altor Instrumente Financiare, așa cum au fost intitulate acestea în Tratatul Comunității Europene. Fondurile europene reprezintă instrumente de asistență financiară pentru rezolvarea problemelor structurale de natură economică, socială și de mediu. Principiile care stau la baza alocării și accesării fondurilor structurale sunt Complementaritatea, coerența, coordonarea și conformitatea: - fondurile
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
ipoteza unei distribuții pe bază probabilistică, în timp ce altele sunt exploratorii și vizează legăturile dintre variabile multiple pentru a vizualiza, descrie, clasifica și reduce informația supusă analizei. [2002, p.1-4]. Metodele factoriale au capacitatea de a găsi noi variabile, intitulate exploratorii, care să explice cel mai bine varianța variabilelor inițiale. În cazul dezvoltării regionale, în condițiile considerării în analiză a tuturor datelor observate la nivel regional, metodele factoriale concentrează dimensiunile dezvoltării economico - sociale într-un număr redus de factori reprezentativi
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
despre cine determină această dezvoltare și în slujba cui este ea. Pornind de la om și de la fenomenele care caracterizează populația putem identifica „dimensiunile prin care se observă, respectiv se măsoară, cuantifică și înregistrează” [Jaba, E., 2002, p.20] fiecare individ, intitulate în domeniul statistic variabile demografice. Fiecare persoană este caracterizată de sex, vârsta și de natura fenomenelor demografice, cum ar fi mișcarea naturală și migrația populației, toate reprezentând variabile care diferă de la o colectivitate la alta, la un moment dat sau
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
economice, cum ar fi agricultura, silvicultura, industria, serviciile sau turismul se materializează în obținerea de venituri care le asigură un anumit nivel de trai. Factorii de producție (muncă, tehnologie, capital) și utilizarea acestora în procesul de producție conturează ceea ce se intitulează „spațiu economic”. Structura spațiului economic este determinată de modul de organizare al economiei și are o dinamică accentuată datorită acțiunii mai multor factori de influență: economici, politici, administrativi, sociali, naturali. Iată de ce dimensiunea economică este hotărâtoare în procesul de dezvoltare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cu organizarea administrativă a teritoriului (de ex. județe) pentru a descrie mai bine profilul dezvoltării în spațiu și a identifica modul în care acesta determină regionalizarea. Politica de dezvoltare regională generează un nou tip de variabile pe care le putem intitula, pe scurt, variabile politice și care se referă la impactul pe care îl au modul de guvernare și calitatea acestuia (programe de guvernare, programe de dezvoltare, investiții publice, finanțare, buget) asupra procesului de dezvoltare aferent societății guvernate. O politică de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
aceleași concepte metodologice. Acestea se calculează în prețuri curente. Indicatorul reprezentativ pentru categoria conturilor economice regionale, pentru care există date la nivelul unităților teritoriale din România (județe, regiuni de dezvoltare) în Anuarul statistic al României publicat în anul 2006, se intitulează Produsul Intern Brut Regional și va fi prezentat în lucrarea de față la pct.3.2.4, fiind un indicator sintetic al dezvoltării economice. Piața forței de muncă Populația activă este reprezentată de persoanele în vârstă de 15 ani și
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
a o reedita - ocazie bună să fac unele mici corecții, dar și câteva adaosuri necesare, cu informația ieșită la iveală prin bunăvoința unor prieteni cărora nu încetez a le mulțumi, dar și prin rezultatele unor investigații proprii. Am vrut să intitulez această prefață „De la setea de adevăr - la teama de adevăr”, pentru că am constatat, tot revăzând izvoarele, că apropierea de subiectul ca atare, de viața adevărată a lui Eminescu adică, vine dintr-o sete generală de cunoaștere - dar teama mărește prudența
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se vadă scrisul lui Eminescu, poezia „Și dacă...”). Reluându-le pe primele două în ediția sa din 1890, V.G. Morțun întărea, de asemenea: „...două bucăți publicate fără titlu și culese dintr-un notes al lui Eminescu. Publicându-le aici am intitulat întâia poezie Viața iar pe a doua cu întâiul vers.” Ediția lui V.G. Morțun era gata din 1888, ziarele îi anunță chiar cuprinsul iar editorul îi scrie lui Eminescu despre „punerea în vânzare” a tirajului. Trebuind să amâne această difuzare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și cât mai variate, incluzând de fiecare dată un trapez: Trapezul poate constitui elementul principal din desen sau numai un accesoriu. Trapezul poate avea orice mărime sau poate fi rotit. La nevoie, puteți utiliza mai multe trapeze în același desen. Intitulați fiecare desen, dar absolut fiecare, într-un mod cât mai original. Vă atragem atenția că se consideră numai desenele care conțin trapezul și sunt intitulate. Se dă un exemplu: Găleată prea-plină, decorată cu o floare Aveți ca timp 10 minute
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mărime sau poate fi rotit. La nevoie, puteți utiliza mai multe trapeze în același desen. Intitulați fiecare desen, dar absolut fiecare, într-un mod cât mai original. Vă atragem atenția că se consideră numai desenele care conțin trapezul și sunt intitulate. Se dă un exemplu: Găleată prea-plină, decorată cu o floare Aveți ca timp 10 minute.” În cadrul Anexei 16, la paginile 355-357, este prezentat un exemplu de răspuns, urmat de aprecierea nivelului de elaborare. * În lucrarea Ghid practic de evaluare a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
La revista „Luceafărul”, în a cărei activitate redacțională se va implica, trimite, în 1904-1905, versuri, câteva poezii fiind publicate postum tot aici. În privința prozei, T. își menține preferința pentru povești, ca și pentru traduceri. În 1906 îi apar câteva însemnări intitulate Din viața reginei Carmen Sylva, de fapt o transpunere din germană. Între 1905 și 1910 publică în serial Synnove Sølbakken, adaptare după nuvela cu același nume a lui Bjørnstjerne Bjørnson. Scrie și comedia într-un act Casa veche (1909), exprimând
TASLAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
note găzduite de săptămânalul „Evenimentul literar”, în 1894, semnate cu pseudonimele C. Șărcăleanu și Verax (utilizat împreună cu G. Ibrăileanu) ori cu inițialele Ș-V (tot cu Ibrăileanu); în „Lumea nouă” iscălea Visător. În preajma susținerii licenței (teza, tipărită în 1897, se intitulează Evoluția individualității și noțiunea de persoană în drept), insera în revista „Arhiva”, sub titlul Încercări filosofice, fragmente din tratatul proiectat și scris în surghiunul siberian. Deși nu intră în Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România, S. are un rol
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
trăind în turnul de fildeș într-un revoltat de stirpe romantică, ce nu mai crede în ieșirea din zodia răului. Nu e de mirare că Ț. cultivă acum, cu oarecare insistență, poezia religioasă, publicând un volum de „rugăciuni și viziuni”, intitulat Cartea iluminării (2000), care grupează câteva texte esențiale, de mare suavitate, trădând pe alocuri înrâurirea târzie a lui Lucian Blaga („Aproape de clipă; / Aproape de nor,/ E marea risipă / Din ultimul zbor.// Și omul nu poate / Să schimbe ce-i scris, / Cu
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
mijloace de propagandă sufletească”. La rubrica „Ecouri” sunt reproduse amintiri ale lui St. O. Iosif despre I. L. Caragiale. Revista mai include amintiri ale lui Zaharia Bârsan și I. Vanciu, un articol despre adaptarea scenică a romanului Frații Karamazov de Dostoievski, intitulat Romanul în teatru, câteva însemnări ale lui Corneliu I. Codarcea, Începuturile teatrului românesc în Ardeal. În sumar mai intră medalioane artistice, articole comemorative (Paul I. Prodan, O sută de ani de la moartea lui Talma), „cugetările unui spectator”, știri din domeniul
TEATRUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290114_a_291443]
-
teologia dialectică” hegeliană, dar și pe cea „liberală”, înscriind în această direcție negatoare și pe Heidegger, știut fiind că fundamentele demonstrației sale sunt scrierile lui Kierkegaard. În sumar mai intră un capitol din teza de doctorat a lui Al. Dima, intitulat Arta populară și valoarea estetică, exemplu de articulare teoretică deprinsă în școlile germane, îmbinată cu cercetarea monografică. Licu Pop publică un fragment dintr-un volum în curs de apariție, sub titlul Filosofia lui Al. Xenopol față de înnoirea spirituală a veacului
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
țara, pământul, lumina, inima, apa vie etc. Poemele, animate de o vitalitate panteistă mai purificată, mai aeriană, înglobează totuși aglomerări de imagini și construcții arborescente, de un metaforism abundent. Hore (1977) propune un imaginar folcloric în registru mixt, blagiano-barbian: poemele, intitulate „inele” și grupate în șapte cicluri de câte nouă compoziții, „descriu” peisaje bucolice purtătoare de „semne” (cercul, lumina, Columna, apa, pasărea, nunta etc.), în care tensiunea derivă din jocul - și aici cu trimiteri livrești - dintre închis și deschis, ascundere și
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
sunt comentate amplu festivalurile internaționale de teatru și spectacolele de peste hotare la care colaborează artiști din țară. În ceea ce privește capitolul traduceri, se disting un fragment din Faust de Goethe, în tălmăcirea lui Ștefan Aug. Doinaș, un articol al lui Eugen Ionescu, intitulat Monologuri și regie de vise, transpus de Mariana Ioan, câteva poeme și o piesă de Bertolt Brecht, în versiunea lui Florin Tornea, ș.a. T. mai înscrie în sumar portrete, evocări (Profira Sadoveanu, Mihail Sadoveanu și teatrul), articole-necrolog (Camil Petrescu), cugetări
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
în Jurnal 1941: „Cea mai de sus spânzurătoare/ Pe-al meu l-a ales dintre popoare”. Peisajul apocaliptic, sentimente precum ura, dezgustul, revolta, angoasa predomină și alcătuiesc un tablou alegoric terifiant al războiului. Versurile din volumul Focul din amnar (1946), intitulat inițial Vocile nopții, citite inițial în cenaclul Sburătorul, sunt dedicate memoriei lui E. Lovinescu. Și aici peisajul este apocaliptic, populat de strigoi, fantome, dar sentimentul amenințării se potențează, iar subiectivitatea eului poetic pare stimulată în acest context învălmășit. Macabrul, ciudatul
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
eseuri la „Tribuna”, „Făclia”, „Echinox”, „Utunk”, „Cronica”, „Vatra”, „Convorbiri literare” ș.a. Participă la realizarea unor volume colective: 9 pentru eternitate (1977) și Pagini transilvane. În colecția „Restituiri” editează în 1974 o antologie din memorialistica de călătorie a lui Gala Galaction, intitulată Sub feeria lunii. Primul volum de autor, Apropierea de imaginar, îi apare în 1988. Concediat abuziv din redacția revistei „Steaua” în 1985, este transferat la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, unde lucrează până în 1990, când se reîntoarce la vechiul loc de
TIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
Dimineața”, „Minerva” (unde e redactor), „Minerva literară ilustrată”. În 1907 își adună câteva poezii într-o primă plachetă, Cântecul vântului, iar o serie de articole, despre lupta națională a românilor bănățeni, despre evoluția organizării transporturilor pe teritoriul românesc sau cele intitulate Din viața Bucureștilor, le republică în volumul Lucruri văzute... (1909). În 1911 era antrenat de Constantin I. Creangă (cu care se înrudise prin căsătoria cu Laetiția Creangă, nepoata marelui prozator) într-o campanie de promovare a politicii lui Take Ionescu
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
devenirea neîntreruptă. Roata se mai referă la ciclul continuu al nașterilor și renașterilor (saṃsăra) și, în același timp la propovăduirea continuă a Dharmei. Din acest motiv, Buddha este numit ćakravarti, „cel care învârte roata”, iar prima sa predică a fost intitulată Dharmaćakrapravastana, „Punerea în mișcare a Roții Legii”. Urma pasului lui Buddha (buddhapăda) reprezintă impactul învățăturilor Iluminatului asupra lumii. Elefantul, animal cu multiple conotații simbolice în mitologia buddhistă, semnifică dominația centrului regal asupra direcțiilor spațiului terestru. Știm că, potrivit legendei, Buddha
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mari români, vedenia înaripată și luminoasă din Cântarea României, profeția lui Dimitrie Bolintineanu, încercarea eroică și îndrăzneață a lui Mihai Viteazul sunt astăzi adevăruri, încă puțin și toți românii, de la Tisa până la Nistru și până la Marea cea Mare, după cum se intitula Mircea cel Bătrân, vor fi întruniți din libera lor voință într-un singur trup de țară. Fericită zămislire datorată nu atât dreptului de cucerire prin sabie, cât conștiinței deșteptate a unui neam liber. România Nouă se naște în mijlocul unei lumi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din anul 1859 Heliade „emise câteva oracole pentru amicii și cunoscuții săi“. Un Oracol la România a apărut în volumul Elemente de istorie a Ro mâniei sau Dacia și România, în 1869; întregul ciclu Heliade ar fi vrut să-l intituleze Album al României, mai târziu optând pentru titlul Pythonida (cf. I. Heliade-Rădulescu, Opere, vol. I, ediție critică de Vladimir Drimba, Ed. pentru Literatură, București, 1967, note, pp. 571-575). Dacă Heliade scobora, către zenit se înălța steaua lui Hasdeu. Hasdeu criticul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ale neamului, din altă parte.45 Când am venit în București era la ordinea zilei și se făcea mare haz în cercurile școlare de păcălitura pe care Hasdeu o administrase Junimii. Iată articolul publicat și semnat de Hasdeu. Articolul este intitulat: „Un rămășag“. „La 3 iunie, în ajunul marii serbări naționale în onoarea lui Tudor Vladimirescu, mai mulți amici se întruniseră seara la mine, dintre cari mi-aduc aminte pe domnii Alexandru Lupașcu, dr. Vlădescu, Gregoriu Toci lescu, T. Rădulescu, N.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Verdi. 317. C.A. Rosetti a fost șef al poliției din Pitești, în 1842, la vârsta de 26 ani. Cu mai multă culoare și nerv momentul este relatat de I.L. Caragiale într-un articol din Epoca, din 26 noiembrie 1896, intitulat „C.A. Rosetti“: „Ștrengar și drăcos de mic, copil înrudit cu cele mai mari familii, se înhăitează în tinerețe cu mai mulți de teapa lui și se pune în revoltă fățișă cu disciplina societății de pe acea vreme. Își lasă plete
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]