6,016 matches
-
Bară și autoritățile locale menționate anterior. Pe documente se trecea că petrolul avea drept destinație proxima Jimbolia, unde ar fi trebuit depozitat. (Deși Jimbolia nu dispune de depozite pentru petrol). Noaptea, o locomotivă iugoslavă tracta garniturile la Kikinda, peste graniță. Italienii negociau cu sirbii la Kikinda, apoi se întorceau în România și împărțeau profitul cu restul rețelei. Cînd afacerea a fost dezvăluită în mass-media, Serafino susține că ar fi apelat la protecția lui Ioan Talpeș, directorul SIE, despre care italianul spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
graniță. Italienii negociau cu sirbii la Kikinda, apoi se întorceau în România și împărțeau profitul cu restul rețelei. Cînd afacerea a fost dezvăluită în mass-media, Serafino susține că ar fi apelat la protecția lui Ioan Talpeș, directorul SIE, despre care italianul spune că era "pe contre cu Măgureanu dar eu credeam că era prieten cu Gelli". Faptul că Gelli, Serafino, Lonardoni și lojă P.2., controlată de serviciile secrete ruse, s-au implicat în operațiunea Jimbolia dovedește că întreaga afacere era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
că ne izbim în piept cu un „fratello italiano”. Scuze din ambele părți, schimb viu de impresii, căci omul școlit știa ceva istorie. Prin intermediul Marianei am făcut o lecție de istorie ca un adevărat cunoscător al faptelor istorice. Foarte încântat, italianul ar fi vrut să știe ceva mai multe din acest trecut îndepărtat legat de împăratul Traian și uriașa încleștare ce a avut loc între romani și daci. Arătam italianului că aurul și argintul Daciei a umplut tezaurul imperiului roman, ceea ce
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de istorie ca un adevărat cunoscător al faptelor istorice. Foarte încântat, italianul ar fi vrut să știe ceva mai multe din acest trecut îndepărtat legat de împăratul Traian și uriașa încleștare ce a avut loc între romani și daci. Arătam italianului că aurul și argintul Daciei a umplut tezaurul imperiului roman, ceea ce a permis acea sărbătoare de 123 de zile de la Roma, în care poporul a avut gratuit acel „panem et circensis” - adică pâine și distracții. Și mai spuneam italianului că
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Arătam italianului că aurul și argintul Daciei a umplut tezaurul imperiului roman, ceea ce a permis acea sărbătoare de 123 de zile de la Roma, în care poporul a avut gratuit acel „panem et circensis” - adică pâine și distracții. Și mai spuneam italianului că, dacă printr-o minune, aurul Daciei, luat de romani și mai târziu cele trei imperii vecine ce ne-au purtat sâmbetele, s-ar strânge grămadă, astăzi aproape toate drumurile din România ar fi poleite cu aur. Puțină exagerare conștientă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ar fi poleite cu aur. Puțină exagerare conștientă nu strică. Mariana a fost interpreta expunerii mele istorice, în care nu m-am putut abține să nu exprim un adevăr despre România, aflată în calea tuturor relelor - vorba cronicarului. Lăsăm pe italian în treaba lui, noi ne vedem de ale noastre, nu înainte de a mai vedea ceva din ceea ce încă nu văzusem și în dimineața de 13 mai părăsim Florența și toate meleagurile ce ne-au încântat și reconfortat în toate aceste
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Liviu a învârtit traseele Europei pe toate fețele. Și în cele din urmă, cu toate riscurile, a ales cel mai scurt, dar și cel mai curios traseu. Acestea fiind îndeplinite, a purces Domnia sa înspre a obține viza de tranzit de la italieni, cu speranța că „frații” noștri ne vor acorda măcar trei, patru zile dacă nu chiar două săptămâni pentru a le cunoaște țara. Surpriza, nu atât pentru mine, cât pentru Liviu, a fost când a constatat că, tratat ca un borfaș
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
dar nu puteau face rabat de la linia partidului, deși multe din filme nu lezau cine știe ce linia respectivă. Oricum, pentru mine era o delectare să văd pe gratis cele mai noi producții occidentale. (Îmi amintesc de vizionarea unei comedii italiene, "Un italian în America", cu Alberto Sordi. Acesta aflase că are o tânără soră în SUA pe care n-o văzuse niciodată. Pleacă în SUA, caută prin coloniile italiene din mai multe localități și în sfârșit află ca surioara este picoliță într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Roma... numai al meu a dus la Ulan Bator"; Unde dai și... cine crapă"! Ambele aveau să mi se întoarcă ca un bumerang în propriul cap! Trecusem prin toate furcile caudine viza internă (partid, securitate etc.), primisem și viza de la italieni, aveam deja stabilită data plecării și biletele de avion în buzunar. Conform dispozițiilor centralei, înainte de a pleca la post trebuia să-mi fac și concediul de odihnă. Am plecat cu soția la mare, pe urmă la Iași, ca să ne luăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Mie soarta avea să-mi pregătească în preajma Crăciunului un program "full time". Pe la 15 decembrie mă anunță secretara că sunt căutat de "șeful poliției din Sao Paulo". Știți ce e Sao Paulo "e" 22 de milioane de albi, negri, mulatri, italieni, nemți, japonezi, arabi, evrei... și români. Mi-am zis că dacă mă caută șeful poliției musai trebuie să fie români "în suferință". Și așa era am fost anunțat că pe un vas de containere al companiei Maersk, ce venea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Am învățat asta citind Odele lui Horațiu și mi-a prins bine toată viața. De ce dispuneam eu în îndeplinirea măreței sarcini de "promovare a istoriei, culturii și științei naționale"? În primul rând de mine, adeptul lui Pico della Mirandola, umanistul italian care "știa tot ce se poate ști și multe lucruri în plus". Eram departe de a fi o "enciclopedie ambulantă", dar citisem mult, terminasem studii universitare interesante istorie-filologie -, aveam o experiență de viață, aveam ceva ani în aceasta minunată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Și-a schimbat numele în Curitiba la 1721 (în limba tupi kuri-tiba desemnând pinul araucaria). Parana și Curitiba au devenit începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea destinația unor valuri de emigranți europeni germani (inclusiv de pe Volga), italieni, polonezi, ucraineni sau asiatici coreeni și japonezi, așa că strada e un adevărat spectacol de fizionomii, limbi și culori. Ajunși în oraș și având de la doamna Rusu adresa hotelului, am descins direct la cazare. Era un hotel elegant, de patru stele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Dumond din Rio și Foz do Iguazu Internacional Airport l-am făcut în aproximativ două ore. Am fost salutați la aeroport de primarul orașului de 250000 de locuitori, un adevărat "turn Babel" cu 50.000 de chinezi, 80.000 arabi, italieni, francezi, suedezi, ucraineni, argentinieni, paraguayeni și... brazilieni. Aflat la frontiera cu Argentina și Paraguayul, orașul, cu compoziția sa pestriță, este un recunoscut centru al traficului de droguri, organizațiilor teroriste și spălării banilor. Pentru turiști zona este de interes, vizitându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cafelei, nod de căi ferate și în prezent este cel mai important centru economic și cel mai mare municipiu din vestul statului Sao Paulo. Cu atragerea de-a lungul secolelor de coloniști, Bauru are locuitori practic din toate continentele lumii italieni, germani, francezi, evrei, libanezi, palestinieni, japonezi, africani. Organizatori excelenți, Prefectul mi-a transmis înaintea plecării o scrisoare amabilă care menționa: Prefeitura do Municipio de Bauru Gabinete do Prefeito TIDEI DE LIMA, Prefeito Municipal de Bauru, Estado de Sao Paulo, no
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
său natal, Macaubas. Era un amic declarat al României, purtam cu el o interesantă corespondență și avusesem ocazia să ne și vedem la Rio de câteva ori. Mi-a povestit că pe când era student profesorul sau de Istorie Universală, un italian pe nume Portela, le-a vorbit cu patos despre geto-daci, determinându-l să-și aprofundeze informațiile la Bibliotecă. Aici a dat peste două studii, tot ale unui italian, Romeo Lorena, "Grammatica romena" și "Litteratura romena", și de aici a început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a povestit că pe când era student profesorul sau de Istorie Universală, un italian pe nume Portela, le-a vorbit cu patos despre geto-daci, determinându-l să-și aprofundeze informațiile la Bibliotecă. Aici a dat peste două studii, tot ale unui italian, Romeo Lorena, "Grammatica romena" și "Litteratura romena", și de aici a început totul învățarea limbii române, descoperirea literaturii și istoriei, colecționarea a tot ce se referea la România. În 1960, avea să participe la Cursurile de vară de limbă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
bibliotecă cuprinzând circa 10.000 volume și numeroase manuscrise și documente istorice. Drept recunoștință, Academia Română l-a ales pe Iosif Naniescu, în 1888, membru onorariu. În biblioteca mitropolitului moldovean se găsesc cărți de autori preromantici și romantici, mai ales francezi, italieni și englezi, dicționare și enciclopedii geografice și istorice. Literatura română este prezentă prin cele mai însemnate cărți ale secolului al XIX-lea și prin unele colecții de reviste, devenite astăzi rare. Pentru toată activitatea sa ca mitropolit, dar și ca
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
ce-și ziceau unii altora În primele zile dup) ce Hindenburg l-a adus la putere pe Hitler. Îmi aduc aminte de discuțiile din vremea lui Léon Blum și a lui Edouard Daladier. Îmi amintesc ce se spunea despre aventură italienilor În Etiopia și despre R)zboiul Civil din Spania, precum și despre B)ț)lia pentru Anglia. Astfel de discuții inteligente nu au fost Întotdeauna greșite. Greșit este faptul c) participanții la asemenea discuții se bazau invariabil În afirmațiile lor pe
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
cu folos ar fi să vă scurtez pe toți de picioare, continuă el hâtru și apoi zâmbește în musteață. Au, mai bine, de cap; nu judecă Domnul cu capul său pentru o țară? Magister! se adresează el și mai hâtru italianului. Rogu-te, o alifie de tămăduit fudulia nu găsești prin straița signoriei tale? Ne-ar prinde bine multora... Tăutu râde. Râde și Don Batista: Serenissime... Illustrissime, ridere... Ștefan îl bate prietenește pe spinare: Grazie maestro! Grande maestro medico chirurgicale... Io
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
soția i-a născut, în 1967 și 1975, ar fi trăit, procesul de românizare ar fi fost pe deplin încheiat. Oricum, nepotul nostru Dani, pe care l-am înfiat, e român sadea. Deși, după bunica din partea mamei descinde din niște italieni sau elvețieni: un von Rampach, baron (!) există în arborele genealogic al familiei lui pe linie maternă. Norocosul Dani, ce origine nobilă are în comparație cu a mea! Cu excepția copilăriei și a primei tinereți, ca și a anului 1940-1941, părinții mei au trăit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mi s-a părut că nu auzisem bine, apoi profesorul a repetat: „Da, vom călători la Roma, cu trenul!”. Aproape că am zburat până acasă. Italia fusese „visul meu” încă din copilărie. Sora tatălui meu, Elena, fusese căsătorită cu un italian: inginerul Umberto Pescamossa. Unchiul Umberto ne iubea mult, făcându-ne mereu cadouri din Italia lui, visând să ne ducă odată acolo. Medalioane cu Madonna, din aur și argint, ciocolată din care am gustat pentru prima oară și multe altele erau
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
lucrării este o evocare a luptei între cei doi poli de putere care au dominat Europa începutului de mileniu II, respectiv confruntările dure între Henric al IV-lea și Papa Gregorio al VII-lea. De altfel, libretistul, în persoana scriitorului italian Renzo Barazzoti, în vârstă de 83 de ani, prezent la premieră - cu care am discutat -, a mărturisit că a fost cucerit de această temă (care, pe alte planuri, este prezentă și în zilele noastre). Din distribuția de premieră a făcut
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
a format În școli din Franța și Italia iar În capitala Moldovei până la al doilea război funcționau așezăminte culturale subvenționate de Roma sau Paris și care acordau burse de studii, organizau seminarii științifice comune. Specialiștii din domeniul tehnic francezi și italieni invitați la Iași au deținut cetățenie română și s-au naturalizat În țară. Conștiința latinității și afinitățile de ordin spiritual s-au păstrat și În Împrejurările aspre ale dictaturii alogene. În timp cu socialismul instalat În țările est europene trâmbița
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
educație În limba maternă”. Lucrările au apărut În volumul XXXV În care s-a menționat contribuția membrilor Comitetului „Ginta Latină”, Ionel Humiță, Cecilia Oiescu, Valentina Ilaș, Vlad Bejan. Despre Învățământul la minoritățile din România au vorbit și publicat: R. A. Simionescu (italieni), D. Sablici - Timișoara (sârbi), Marta Timofeev - Suceava (ruși și ucraineni), I. Seleanu (evrei), C. Doca - Galați (greci), M. Isar - Constanța (turci și tătari), V. Popa (lipoveni). Au mai vorbit despre situația românilordin afara țării: I. Grămadă (Bucovina), I. Soroceanu (Hotin
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
România (Romeo Alberto Simionescu, președintele Comunității Italiene). Se cunoaște faptul că genovezii vestiți corăbieri și negustori aveau În sec. al. XIII lea o puternică colonie În peninsula Crimeea, la Caffa. În 1475 orașul este cucerit de turci, o ambarcațiune cu italieni ajunge la Cetatea Albă unde se stabilesc dând localității numele de Mon Castro. O parte se așează la Tighina unde exista o factorie genoveză și o citadelă din piatră zidită tot de ei, ruinele căreia se văd și astăzi. Atacați
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]