24,388 matches
-
Acasa > Poezie > Afectiune > SCUTURAȚI-VĂ FULGI! Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1901 din 15 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mi se umplu ochii de alb, de iubire și foșnet, cum se scaldă izvoarele în behăitul meilor îmbătați de lumină, iarba-și unduie umbra pe spinarea munților,în creștet, gonește iarna furia soarelui cu așezarea-i blajină. Scuturați-vă fulgi amorțeala zămislirilor din nopțile oarbe, statui agățate pe gândurile copacilor ce-și adorm pruncii
SCUTURAȚI-VĂ FULGI! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348545_a_349874]
-
formă de pâine și vin și cărora le-a spălat picioarele. De asemenea a scos în evidență relația dintre Dumnezeu, Euharistie, preoți, comunitate: „Fiecare om trebuie să ajungă să îl cunoască și să îl iubească pe Isus. Sfânta Euharistie este izvorul și culmea întregii activități a Bisericii. Totul merge spre Euharistie și tot harul Sfintei Euharistii se revarsă asupra lumii întregi prin slujitorii care sunt preoții. Preoția este dar și mister. Preoții trebuie să își dorească viață de sfințenie și îndeplinirea
RITUALUL PASCAL CATOLIC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348510_a_349839]
-
de sine, puritate și putere de jertfă. Dragostea mare are un fior religios. 9. Să vă respectați cuvântul. Cuvântul nu este un instrument de inducere în eroare și nici ceva cu care poți răni sufletele oamenilor; cuvântul trebuie să aibă izvoarele cele mai pure, adică divinitatea. 10. Fiți sinceri și curați în tot ce faceți, ca și când Dumnezeu ar fi de față. (24.I.I984- București) Bibliografie: Bernea, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 2005. Bernea, Ernest
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
îi este rău. Dați-i un pahar cu apă, ceva! De ce nu mi-ați spus mai repede? Este bolnavă? Ce are? De când se simte rău? Floarea zăcea prăbușită pe scaun. Doar lacrimile-i alunecau fără oprire pe obraji, ca două izvoare. Incepuse să-și revină, dar gândurile ce-o năpădeau ocupându-i mintea cu repeziciune, o readuceau la cruda realitate și nu făceau decât să o facă să-și dorească să fi murit, să nu se fi mai trezit niciodată. Lena
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
Să dăm Cinstirea cuvenită, că-n lume Biblia au dus Conform trimiterii în lume, de-Învățătorul lor, IISUS ! Să-i avem zilnic Modele ! (nu să murim Mucenicește...) Ci Biblia s-o explicăm, neschimbat și românește ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, Jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z P.R.(Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: Soborul Sfinților Apostoli / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1641, Anul V, 29 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Paulian
SOBORUL SFINȚILOR APOSTOLI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348555_a_349884]
-
Acasa > Poeme > Devotament > GLONȚ DE MĂCEȘ Autor: Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1641 din 29 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Mi te sorb vinovat, ca un lup singuratic, Ca pe-un ultim izvor, ca pe-un ultim însemn Sunt un glonț de măceș într-un sânge văratic, prin tranșee de dor, într-o cârjă de lemn. Mi-am legat de genunchi tot pământul cu lanuri, M-am ținut de câmpii, m-am târât
GLONȚ DE MĂCEȘ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348559_a_349888]
-
orb osândita aripă Și-am tăiat păcătos luminiș prin obraz Sunt un glonț de măceș într-un sânge văratic, prin tranșee de dor, într-o cârjă de lemn Mi te sorb vinovat, ca un lup singuratic, Ca pe-un ultim izvor, ca pe-un ultim însemn... Camelia Radulian Referință Bibliografică: Glonț de măceș / Camelia Radulian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1641, Anul V, 29 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Radulian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
GLONȚ DE MĂCEȘ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348559_a_349888]
-
Vest „Vasile Goldiș” Arad. Este profesor pentru învățământ primar la Școala Gimnazială Mireșu Mare. Este deținătorul paginii de cultură al cotidianul "Informația Zilei de Maramureș". Este președintele Cenaclului "Petre Dulfu" din comuna Satulung și director executiv al Revistei de cultură "Izvoare Codrene". Este deținătorul blogului S-a născut pe 22 februarie 1967, în localitatea Lucăcești, comuna Mireșu Mare, județul Maramureș. Licențiat în „Științele comunicării” și masterat în „Management educațional” la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad. Este profesor pentru învățământ primar
GELU DRAGOȘ de GELU DRAGOȘ în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348562_a_349891]
-
Vest „Vasile Goldiș” Arad. Este profesor pentru învățământ primar la Școala Gimnazială Mireșu Mare. Este deținătorul paginii de cultură al cotidianul "Informația Zilei de Maramureș". Este președintele Cenaclului "Petre Dulfu" din comuna Satulung și director executiv al Revistei de cultură "Izvoare Codrene". Este deținătorul blogului http://izvoarecodrene.blogspot.ro/ și redactor al revistei Casei Corpului Didactic Maramureș "Școala maramureșeană", membru al Cenaclului Scriitorilor din Maramureș, membru al Ligii Scriitorilor din România, filiala Maramureș, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Are
GELU DRAGOȘ de GELU DRAGOȘ în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348562_a_349891]
-
tot trudit Ca versului să-i dai mărire, Când chipul mamei-ai făurit... În aur fin, cuvântu-ai dăltuit În inimi pentru nemurire... Prin armonii seducătoare, Și-n ritmul muzicii cerești, I-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. În simfonii nemuritoare - Cadență timpului ai dat; Spre înălțimi le-ai ridicat Spre glorie nepieritoare... Luceafărul și Luna plină. Tu ne-ai cântat încetișor... Îndrăgostit, cu-atâta dor - Iubita Doină, cea divină! Cuvinte găsit-ai pe-nțeles, Și-n în
LUI EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348580_a_349909]
-
se adâncea mereu. În juru-i munții se plecau ușor cu coamele involte și senine, păduri de foc veneau încet spre mine în trenul meu c-un unic călător. Era atâta soare-n univers și mângâierea i-o simțeam pe frunte, izvoare mă-nsoțeau pe vârf de munte cu blândă murmurare dintr-un vers. Aș fi dorit să fii în tren cu mine, dar tu călătoreai pe-un alt macaz și lacrimi mici prelinse pe obraz, se risipeau încet pe negre șine. În
ÎN DIMINEAŢA ASTA de LEONID IACOB în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348594_a_349923]
-
față. Poemele lui nu au fost impuse, nu au cântat regimul și pe corifeii politicii trecute sau actuale, ci au izvorât din seva mestecenilor de acasă, din miriadele de vietăți minuscule trăitoare într-o căpiță de fân de pe deal, din izvoarele care trec, susurând, pe lângă casa bătrânească, din gustul dulceag-amărui al humei stropită cu lacrimi și sânge de înaintași. Din toate lucrurile, ființele și „naturile tuturor lucrurilor” cum ar spune Nichita, devenind repere esențiale ale ardeleanului, obișnuit cu suferința, dar și
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
sentimentului peren de iubire, este o poezie a permanenței și a identității noastre naționale, susținută de istorie și de tradiție, ce ne definesc ca nație. Întoarcerea la reperele primordiale constituie, așadar, o datorie sfântă, este un fel de întoarcere la izvoare. Nimeni nu poate nega sau elimina istoria din conștiința și din inima oamenilor, așa cum dragostea nu poate fi smulsă din suflet cu cleștele. În marasmul globalizării și al pierderii identității de români, când limba română a devenit aproape străină pentru
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
pentru poet o datorie sfîntă. Nu avem dreptul să uităm jertfele de sânge ale înaintașilor pentru binele țării. Și asta pentru că: „Ei sunt file-ngloriate ce s-or face nemurire / Și icoane miruite să-i avem de închinat, / Nălțătoarele modele și izvor de apă vie / Ce cât ține astă lume, să tot curgă nesecat. // Și tot ei ne-or fi amnarul ce-o aprinde înc-odată / Iasca sufletului nostru, ca să ardem strâmba lume, / Și voința ce-ntări-va brațul slab să-l facă
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Acasa > Poezie > Credinta > MĂ IARTĂ Autor: Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1909 din 23 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mă iartă, tu, piatră, Mă iartă izvor! Nu plânge gutuie, Nu plânge ogor, Nu-nchide tu, cer Ploaia de vară, Nu veni târziu Iubire, să doară, Nu cerne cu moarte Tu, zi de mâine, Doamne ajută, Să avem pâine! Nu plânge tu, iarbă, Nu umbla, tu, vânt
MĂ IARTĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348617_a_349946]
-
Nu plânge tu, iarbă, Nu umbla, tu, vânt, Prin inimi prea blânde Prin geană de gând, Mă iartă, tu, mamă, Și tată, vă rog! Tu, soră de sânge Și toți la un loc! Mă iartă, tu, piatră Și tu viu izvor, Că vreau să fiu iară Frântură de dor. Mă iartă, tu, oală De lut, din pridvor, Mă iartă grădină De plânsul ochilor. Mă iartă, tu, Maică, De multe păcate! Mă iartă, tu, Doamne, De multe și toate! Referință Bibliografică: Mă
MĂ IARTĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348617_a_349946]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > SPRE IZVOR Autor: Ion Mihaiu Publicat în: Ediția nr. 1909 din 23 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mergeam în lungul drumului de fier sărind febril traversă cu traversă într-un picior de stârc, prizonier acestui joc de-a pasărea inversă. Și mirosea
SPRE IZVOR de ION MIHAIU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348620_a_349949]
-
picior de stârc, prizonier acestui joc de-a pasărea inversă. Și mirosea a păcură încinsă și-a pietre sângerând sub roți de tren; spre orizont, pe linia întinsă săream din doi în doi în salt de ren. Mergeam locomotivă spre izvor și-n urma mea trăgeam în șir vagoane, și eram mie însumi călător șezând la geam pe două geamantane. Vedeam apoi poteca spre poiană și deraiam din mersu-ntr-un picior, îmi regăseam ființa mea umană și alergam cu sete spre izvor
SPRE IZVOR de ION MIHAIU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348620_a_349949]
-
izvor și-n urma mea trăgeam în șir vagoane, și eram mie însumi călător șezând la geam pe două geamantane. Vedeam apoi poteca spre poiană și deraiam din mersu-ntr-un picior, îmi regăseam ființa mea umană și alergam cu sete spre izvor. 23 martie 2016, București Referință Bibliografică: SPRE IZVOR / Ion Mihaiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1909, Anul VI, 23 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Mihaiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SPRE IZVOR de ION MIHAIU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348620_a_349949]
-
vagoane, și eram mie însumi călător șezând la geam pe două geamantane. Vedeam apoi poteca spre poiană și deraiam din mersu-ntr-un picior, îmi regăseam ființa mea umană și alergam cu sete spre izvor. 23 martie 2016, București Referință Bibliografică: SPRE IZVOR / Ion Mihaiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1909, Anul VI, 23 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Mihaiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SPRE IZVOR de ION MIHAIU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348620_a_349949]
-
Toate Articolele Autorului Andreia Botiș și "Doina lui Lucaciu" • Vasile MORAR Nu cred să fie mamă în lumea aceasta care să nu murmure lângă covata, lângă leagănul, lângă pătuțul pruncului înainte de-a adormi un cântecel cât un murmur de izvor cu care să tragă peste pleoapele mugurelului de om pojghița dulce a somnului. Mă întorc în copilărie și-o aud pe mama. Ca o șoaptă de frunză îi era glasul. Ca un murmur de iarbă mângâiată de vânt. Dar mama
ANDREIA BOTIŞ ŞI DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348627_a_349956]
-
mângâi pe creștet , Tu te vei preface în femeie și ne vom iubi O mie de vieti și o mie de renașteri Doar tu și cu mine ; N-am să număr de câte ori voi pătrunde În adâncul trupului tău să curat izvorul De unde izvorește viața, Ne vom opri doar atunci când întreg pământul Vă geme de iubire... Referință Bibliografica: Poem vesel... / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 307, Anul I, 03 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob
POEM VESEL... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348629_a_349958]
-
și profundă durere, că între principiile, emoțiile și reprezentările realitații, luate împreună, și el, se statornicesc relații de comunicare spirituală ce inspiră starea de satisfacție atât pentru el, cât și pentru cititorul afectiv. Dar această stare de satisfacție își are izvorul în el, poetul. Ceea ce nu e suficient! Trebuie ca și cititorul să aibă în el un izvor satisfacțional. - Și îl are? se întreabă poetul! Iată provocarea! Poetul pleacă în căutarea acestuia cu dreptul ce i-l dă chiar satisfacția cititorului
CITITORUL ȘI POETUL SĂU AFECTIV de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348608_a_349937]
-
de comunicare spirituală ce inspiră starea de satisfacție atât pentru el, cât și pentru cititorul afectiv. Dar această stare de satisfacție își are izvorul în el, poetul. Ceea ce nu e suficient! Trebuie ca și cititorul să aibă în el un izvor satisfacțional. - Și îl are? se întreabă poetul! Iată provocarea! Poetul pleacă în căutarea acestuia cu dreptul ce i-l dă chiar satisfacția cititorului venită din izvorul satisfacțional al poetului. Ce trebuie să afle poetul? În primul rând concordanța dintre structurile
CITITORUL ȘI POETUL SĂU AFECTIV de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348608_a_349937]
-
poetul. Ceea ce nu e suficient! Trebuie ca și cititorul să aibă în el un izvor satisfacțional. - Și îl are? se întreabă poetul! Iată provocarea! Poetul pleacă în căutarea acestuia cu dreptul ce i-l dă chiar satisfacția cititorului venită din izvorul satisfacțional al poetului. Ce trebuie să afle poetul? În primul rând concordanța dintre structurile spirituale, estetice, etice și ideatice ale poetului și cititorului, manifestate în sfera comportamentală și a dorinței satisfacționale. Apoi, trebuie de văzut dacă există o unitate indivizi
CITITORUL ȘI POETUL SĂU AFECTIV de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348608_a_349937]