149,721 matches
-
să-și dea tot interesul pentru a recâștiga încrederea pierdută și a cultiva sinceritatea, curajul și moderația. În același timp, specifică sistemului financiar, încrederea exercitată rațional include un anumit scepticism și cere evaluarea rațională a riscului. Încrederea deci nu exclude judecata individului și nu poate nici să facă inutile normele naționale stabilite pentru a reglementa piața financiară. Cu toate acestea, este întotdeauna foarte important să fii conștient că nici o instanță, statală sau ecleziastică, nici un om de stat sau vreun papă nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
capacitatea empatică: a împărtăși cu ceilalți temeri, așteptări și speranțe, ba chiar, îndeosebi în interiorul grupului familiar, capacitatea altruistă. Aceasta asumase o importanță fundamentală pentru comportamentul social uman. Pe parcursul evoluției s-au format emoții și intuiții morale care preced argumentele și judecățile morale. Astfel a învățat omul, încetul cu încetul, încă de la origini să se comporte uman. În concluzie, omul este unica ființă vie care a fost în măsură de la început să creeze și să dezvolte norme sociale și culturale. O etică
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
represiv: ca și cum conștiința ar fi doar o instanță de supraveghere cu scopul de a reprima, rezultată în urma unei educații greșite sau chiar a unei boli nevrotice. La fel de parțială este viziunea acelor teologi care reduc la libertatea de conștiință și la judecata individuală toate problemele morale ale omului. Libertatea de conștiință nu poate fi înțeleasă arbitrar și subiectiv. Prin urmare, pentru educație, la fel ca și pentru o conduită în viață, se impune întrebarea: Cum să-mi construiesc ghidul interior ținând cont
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
vorbeam despre "interdisciplinaritate", dar o puneam în practică oriunde puteam. Evident, consideram fundamentală atitudinea de respect nu față de atotștiutorii academicieni cât mai degrabă față de marile personalități din mediul lor. Respectul în fața cunoștințelor enorme, a rezultatelor întemeiate, a metodologiei diverse, a judecăților obiective. Chiar și în cadrul teologiei aveam legături cu filozofi, avocați, istorici și medici, dar și cu psihologi, sociologi și politologi. Dincolo de toate am vrut totdeauna să iau în serios independența și autonomia științelor naturale matematico-experimentale; mereu am combătut să nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Toate afirmațiile fizicienilor fac referire la spațiul fizic, timp-spațiu. La întrebările din afara posibilității măsurilor fizice fizicianul nu poate și nu vrea să răspundă. Științele naturale în general, dacă vor să rămână credincioase metodelor lor, nu pot depăși orizontul experienței în judecățile făcute. Pentru judecățile și deciziile de acest gen este mai bine să nu rămână în timpul măsurabil (chronos), al cronomentrului, dar să aștepte timpul favorabil (kairós), momentul potrivit. Științelor naturale în general nu le sunt adecvate nici presupunerea scepticului ignorant, nici
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fac referire la spațiul fizic, timp-spațiu. La întrebările din afara posibilității măsurilor fizice fizicianul nu poate și nu vrea să răspundă. Științele naturale în general, dacă vor să rămână credincioase metodelor lor, nu pot depăși orizontul experienței în judecățile făcute. Pentru judecățile și deciziile de acest gen este mai bine să nu rămână în timpul măsurabil (chronos), al cronomentrului, dar să aștepte timpul favorabil (kairós), momentul potrivit. Științelor naturale în general nu le sunt adecvate nici presupunerea scepticului ignorant, nici aroganța atotștiutorului. Poate
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
anumite situații determinate nu este cazul unei legi generale -, să se folosească de puterea lor în avantajul altora, în special în avantajul binelui comun. Da, în cazuri izolate se poate "dărui" puterea, profitul, influența: "Cui vrea să te dea în judecată ca să-ți ia tunica, lasă-i și mantaua" (Mt., 5, 40). Legislatorul trebuie să realizeze o serie de pași pentru reîntoarecerea la guvernarea capitalismului, care deseori în ultimii ani a fost necruțător, în limitele bine precizate. În același timp este
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cu certitudine un alt cuvânt, care vine în completarea firească a celor de mai sus, ar fi acela de pionier. Din acest considerent, Șerboianu, ca personalitate, nu poate fi înțeles prin cheia strâmtă a timpului său, ci trebuie supus unei judecăți ulterioare a istoricilor, judecată pe care o cred însă tot subiectivă, dar într-un grad mai redus. De-a lungul timpului, gândirea umană a așezat curajul printre virtuțile sale cele mai de seamă și, din suma de definiții născocite, o
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cuvânt, care vine în completarea firească a celor de mai sus, ar fi acela de pionier. Din acest considerent, Șerboianu, ca personalitate, nu poate fi înțeles prin cheia strâmtă a timpului său, ci trebuie supus unei judecăți ulterioare a istoricilor, judecată pe care o cred însă tot subiectivă, dar într-un grad mai redus. De-a lungul timpului, gândirea umană a așezat curajul printre virtuțile sale cele mai de seamă și, din suma de definiții născocite, o prefer pe cea a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
moralizatoare, chestiune pe care o regăsim și în scrierile sale cremaționiste. De asemenea, patriotismul a fost o altă constantă asumată în toate scrierile de către arhimandrit. Debutul său în Cultura Poporului a fost, să zicem, unul "furtunos", cu un articol despre "Judecata de Apoi", publicat la 19 februarie 192871, la scurt timp, cronologic vorbind, după deschiderea Crematoriului Cenușa la București. Articolul se dezvolta pe tematica imprevizibilului moment al morții și a necesității creștinului de a fi mereu pregătit pentru aceasta. Însa nu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ortodocși, care concluzionau că este obligatoriu ca o asemenea dorință să nu fie îndeplinită, fiind o condiție și probă fundamentală de credință mai ales pentru cei vii, și nu pentru cel decedat. Spectrul bolii, care poate să-i tulbure muribundului judecata, a fost de pildă invocat ca motivație a neîndeplinirii dorinței de a fi ars după deces 196. Calinic Popp Șerboianu vedea aceeași situație în sens invers: "Ultima dorință nu aparține celor vii, ci celor morți și ei sunt aceia care
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pentru fiecare ins, pe care și-l păstrează în eternitate? Ce se-ntâmplă cu sufletele oamenilor după moarte? Trec ele prin vreun purgatoriu spre a se purifica de păcatele veniale, ori stau înghemuite în vreun loc rânduit de Dumnezeu, până la judecata de apoi? Femeia e inferioară sau superioară bărbatului? Corpurile arse înviează ele, oare sau numai cele înhumate? Lumina electrică sau cea provenită din altă materie, decât ceara de albine, nu atinge ea, măreția lui Dumnezeu? etc. etc. Aveau ierarhii bisericii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și ale cărui frunze nu se vestejesc; iar ceia ce începe duce la bun sfârșit; pe când cei răi și necredincioși sunt ca pleava pe care o spulberă vântul de pe fața pământului și nu vor putea ține capul sus, în ziua judecății. (Flacăra sacră, III, 3, 1936, p. 3) Cremațiunea și religia creștină. "Focul" după Sf. Scriptură (XI) Anticrematoriștii noștri, clerici, ne-au aruncat și epitetul de "păgâni" și "idolatri", arătându-ne pe drept cuvânt că oarecare neamuri păgâne și idolatre, despre
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
limbi, după cum le da Duhul să vorbească..." La sfârșitul lumii, de asemenea, focul va fi acela care va purifica nu numai pământul acesta, ci întreg universul, după cum vom avea un cer nou și un pământ nou, urmând Arătarea Domnului și judecata cea din urmă. Iată ce citim în "Epistola II-a a lui Petru", cap III v.1-18: "...Iar cerurile și pământul de acum sunt păzite și păstrate, prin același Cuvânt, pentru focul din ziua de judecată și de piere a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
urmând Arătarea Domnului și judecata cea din urmă. Iată ce citim în "Epistola II-a a lui Petru", cap III v.1-18: "...Iar cerurile și pământul de acum sunt păzite și păstrate, prin același Cuvânt, pentru focul din ziua de judecată și de piere a oamenilor nelegiuiți. Dar, prea iubiților, să nu uitați un lucru: că pentru Domnul o zi este ca o mie de ani și o mie de ani sunt ca o zi. Domnul nu întârzie în împlinirea făgăduinței
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
prin greșeala sa. CEREMONII LA MOARTE. Mahomedanii pun lângă morții lor tămâie aprinsă pentru a goni diavolul, care dă ocol cadavrelor. Înfășură pe mort într-un lințoliu necusut, ca să poată zic ei a sta mai lesne în genunchi, la ziua judecății de apoi. Convoiul este compus din imami (preoți), care merg pe drum, rugându-se. După ei vin rudele și prietenii mortului, iar pe urmă femeile, bocindu-se. Când ajung cu coșciugul la locul de înmormântare, îl coboară în groapă, iar
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
a avut convingere proprie și n-a crezut nici în Dumnezeu și nici în puterea harică a Bisericii? Să se răzbune pe urmași? Să blesteme pe cel mort roi să intervie cu forța? Nici una, nici alta! Biserica va lăsa la judecata lui Dumnezeu pe cei apostați și nu se va răzbuna pe cei vii, căci aceștia nu au nicio vină. Dar dacă Biserica nu și-a dat consimțământul pentru practicarea incinerării cum e cazul nostru și cel mort a dorit să
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
3. Popp Șerboianu, Calinic I., "Tâlcuirea legilor. Minunile sunt înaintea noastră", în Cultura Poporului, VIII, 226, 15 aprilie 1928, p. 4. Popp Șerboianu, Calinic I., "Slăbănogul", în Cultura Poporului, VIII, 228, 6 mai 1928 p. 3. Popp Șerboianu, Calinic I., "Judecata de Apoi", în Cultura Poporului, VII, 218, 19 februarie 1928. p. 3. Popp Șerboianu, Calinic I., "Tâlcuirea legilor. Binefacerile focului", în Cultura Poporului, VIII, 227, 29 aprilie 1928, p. 5. Popp Șerboianu, Calinic I., "Mironosițele", în Cultura Poporului, VIII, 227
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Apud. Ibidem, p. 74. 70 Idem, "Intrarea triumfală a Domnului Iisus în Ierusalim", în Cultura Poporului, VIII, 225, 8 aprilie 1928, p. 1; Idem, "Veniți de primiți lumină!", în Cultura Poporului, VIII, 226, 15 aprilie 1928, p. 1. 71 Idem, "Judecata de Apoi", în Cultura Poporului, VII, 218, 19 februarie 1928. p. 3. 72 Idem, "Tâlcuirea legilor. Binefacerile focului", în Cultura Poporului, VIII, 227, 29 aprilie 19128, p. 5. 73 Ibidem. 74 Idem, "Mânăstirea Bodrog. Un Episcop și un Stareț, model
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
moment este imposibil ca cineva să le poată stăpâni pe toate, sau măcar câteva, sau măcar una singură. Este vorba aici de unitatea cunoașterii, și odată cu ea de actualizarea unui principiu care să asigure concordanța și astfel validitatea conduitelor, a judecăților în toate domeniile, a modurilor de gîndire înseși. Comportamentul nostru cotidian este semnificativ în acest sens: în fața oricărei probleme deosebite, apelăm la specialist. Însă dacă această practică se dovedește eficace în cazul unei dureri de dinți sau al reparării unei
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
încerca pe sine. Acum, "a se întoarce împotriva" nu desemnează întâi de toate un scop, o intenție aflată în ek-staza unei viziuni, o considerare, aceea a ceva la care ne apucăm să medităm, să ne gândim, despre care emitem o judecată, pozitivă sau negativă, negativă în cazul care ne preocupă. A se întoarce împotriva vieții, în calitate de un anumit mod de viață, mai cu seamă cel care este modul de viață galilean, înseamnă că ceva se încearcă pe sine în așa fel
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
dezvoltări umane, și aceasta deoarece ea definește umanitatea transcendentală simțirea, înțelegerea, imaginarea, acțiunea și în toate cazurile suferința și bucuria, fără de care nu există nici umanitate, nici om. Numai că intrăm într-o lume inumană. "Inumană" nu desemnează o oarecare judecată de valoare pronunțată de sus despre această lume și deplângându-i insensibilitatea. Nu vrem să spunem nici că societatea și-ar fi pierdut orice raport cu nevoile subiectivității vii, cu faptul de a mânca, de a bea: aceasta este, tocmai
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
64) scoate în evidență situația menționată: „Bun sau rău cum este, am un soț al meu și oriunde mă duc sunt văzută ca o femeie măritată și nu ca una divorțată” (36 de ani, învățătoare); „Ca femeie divorțată, ești fie judecată, fie compătimită” (31 de ani, tehniciană). Divorțul este receptat ca un mare neajuns, iar nu ca o soluție la problemele unui mariaj nefericit. Într-o abordare analoagă, persoanele divorțate erau devalorizate față de cele căsătorite. Un divorț putea semnifica, în plan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
practicii materne care acționează ca răspuns la nevoile copiilor îi este necesară o schemă conceptuală - un vocabular și o logică a legăturilor, prin intermediul cărora să-și poată organiza faptele și valorile propriei practici... În acest cadru, există o unitate între judecată, reflecție și emoție (S. Ruddick, 1983, p. 56). Eu numesc această unitate lumea văzută cu ochi de mamă, în sensul în care însuși statutul existențial este restructurat profund printr-o raportare condiționată de relația primordială: aceea cu copilul. Lumea văzută
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
exercită autoritatea față de cel care o impune. Citez, în acest sens, considerentele lui H.G. Gadamer (1982, p. 248): ...autoritatea persoanelor se bazează în cele din urmă (...) pe recunoaștere și pe cunoaștere, pe cunoașterea faptului că celălalt ți-e superior în judecată și pătrundere și că pe acest temei judecata sa are precădere, adică întâietate față de a ta. În cazul familiei, se întâlnește frecvent expresia autoritate părintească. Aceasta reprezintă pârghia care determină ca viața copiilor să se desfășoare în parametrii pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]