5,821 matches
-
ajungînd într-un golfuleț unde se găsea un frasin singuratic. Marinarii s-au preschimbat în tăietori de lemne, iar topoarele lor au hăcuit trunchiul pentru a alimenta cazanele. În felul acesta, avînd asigurat combustibilul, distrugătorul a putut să ajungă în larg și să-și îndeplinească misiunea... Marea încercare din perioada sejurului la Salonic o constituiau serile și nopțile. După trei ore între 5 și 8 de vreme răcoroasă, în miezul verii, datorată vîntului "rece" ce bătea dinspre mare cu regularitate, făcînd
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ci, implicit, și în jurul celui de oíkonomía, în sensul de plan politico-religios de gestionare a bunurilor terestre de către instituția imperială și ecclesie, implicit a destinului imaginii artificiale (a figurii sacre). Acest din urmă concept este pe larg discutat de Marie-José Mondzain în legătură cu textele iconodulilor din perioada crizei icoanelor, pentru care a constituit un adevărat punct de referință în tratarea problemelor legate de mímēsis, de paideía, precum și de strategiile politice de guvernare teritorială − determinate de un
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sprijin, acest caracter de eveniment naufragic se păstrează aici. Navele maritime își proiecteză impresionanta masă printre talazuri vizând constant o țintă de atins, un reper la care își impun din startul călătoriei să ajungă. Desigur, în funcție de evoluția aventurii temerare în largul apelor cutremurante portul-destinație stabilit inițial poate fi schimbat cu un altul, dar corăbiile trebuie să ajungă și să tragă la un port indiferent care ar putea fi el într-un final. Naufragiul secționează, punctează perforator această linie de traseu dintre
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
peste zodia omului pierzător al Paradisului. Privesc la cei din dreapta cosmică și văd doar suferință și compasiune. Privesc la cei din stânga, camarazii sorții mele, și văd doar suferință și ură. Prăpastia dintre cele două faleze supra-ontice se deschide indefinit de larg și, precum într-un seism total, una coboară spre o veșnicie incendiată, cealaltă urcă către mirajuri de liniște în care o ne-închipuită frumusețe înflorește și bucură deplin. Astfel, începe și se consumă ultima fază a sfărșitului de lume, secvența
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a transcrie polifonia din univers, țârâitul greierilor, sfârâitul fusului, ritmurile universului: Aud cântarea lumii, și ritmu-i bate des, Și veșnice cadențe din glasurile-i ies. E-ntîi sonorul cântec stăpânitor al mării Ce-n ritmu grav se duce și vine-n largul zării... Cum trece carul vremii cu mii de roți pe ceas El bate drumul vieții în ritmicul său pas Și morile ce-n ape și-n vânturi grai frământă, Cu măsurate glasuri cântarea pâinii cântă. Și-n urmă când ne
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Un cântec trist adus din alte țări De niște păsări albe, călătoare Pe-albastrul răzvrătit al altor mări - Un cântec trist adus de marinarii Sosiți din Boston, Norfolk Și New-York, Un cântec trist ce-l cîntă-ades pescarii, Când pleacă-n larg și nu se mai întorc. Există un hieratism minulescian, moștenit într-o măsură și de la Macedonski, nu lipsit de cabotinism, însă grațios tocmai pentru asta. Iser, care a ilustrat poemele, a înțeles foarte bine latura lui de estetism teribil. Într-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sorb al veacurilor timbru Și-ale ornicului clipe răbdătoare par eterne. Am lăsat la ușă geanta cu volume prăfuite, Cu muncite file pline de trunchiate însemnări, Ca să fiu din nou copilul cu privirile-nsorite, Când neștiutor de toate alergam spre larg de zări. G. V. BACOVIA G. Bacovia moștenește de la Traian Demetrescu sentimentalismul proletar, ținuta de refractar, nostalgia maladivă, "filozofiile" triste și mai ales tonul de romanță sfâșietoare, cu complicări estetice, precum audiția colorată. Simbolismul poetului e acela din tradiția sumbră
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca simbol al zădărnicirii aspirațiilor infantile, corăbiile de hârtie, modestă imagine pentru versurile cu care poetul înțelege să înfrunte moartea: Privind în mine și privind departe, Din foile sortite pentr-o carte, În așteptarea orei ce-o să vie, Pornesc în larg corăbii de hârtie. Capitolul XXV INTIMIȘTII G. ROTICĂ Intimismul lui G. Rotică constă într-o erotică sfioasă de om sănătos, care profesează un romantism de interior, evocând, de pildă, rochiile femeii: La tine-n seara asta cum mă gândesc o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
C. Negruzzi ne spune că aristocrația veche a fost "o iarbă, care mușcă când poporul, când pe ocîrmuitori"6 - vorbe care se potrivesc încă și mai bine (cum se vede din istorie) pentru boierii de după 1821, care, cum arată pe larg și A. Russo 7, au cerut să plece fanarioții, ca să ia ei domnia, și care, la 1821, au fugit în Bucovina și au început să atace pe Ioniță Sandu Sturdza că s-a unit cu "cărbunarii" (boierii mici) și să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
-l arată ca pe un "occidentalizat" fin, rău impresionat esteticește de societatea ieșeană, și din care vedem la Alecsandri, pe lângă, desigur, o sinceră nemulțumire de mizeriile țării, și ceva din ceea ce se cheamă dandysm ori snobism. Dar vom vorbi pe larg despre Alecsandri aiurea. Așadar, umilirea națională, interesele de clasă ale boierinașilor - și ale negustorilor în Muntenia -, presiunea europeană, idealismul, snobismul sunt cauzele mișcării liberale de la jumătatea veacului al XIX-lea. Criticii de la mijlocul veacului al XIX-lea nu au putut
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
concepțiilor sale (Eminescu e antipodul lui Dan). cuvânt s-ar putea numi istoria nimicirii răzeșilor și breslașilor". Și adaugă imediat: "Nimicindu-se însă talpa țării, era neapărat ca și stâlpii să cadă. Au căzut și boierii"1 . Eminescu insistă pe larg asupra cauzelor ruinării claselor mijlocii. Meseriașii, zice el, au fost distruși: din cauza răpezii modificări a vieții, încît croitorii, de pildă, n-au putut să urmeze această răpede schimbare, și au fost înlocuiți de străini; din cauza concurenței fabricatelor străine; din cauza desființării
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
programelor "proletariatului". Evanghelia vechiului socialist a fost Ce vor socialiștii romîni?1. În acest studiu-program, se analizează clasele sociale din România, relele societăți, și se propun și soluții. E frapant că în acest studiu se analizează toate clasele sociale pe larg, afară de... proletariat. Iar proletariatul nu e analizat, pentru un motiv foarte simplu, pentru că nu există! Mai mult: socialiștii dovedesc cu o serie întreagă de argumente că industria mare e imposibilă în Romînia: " Deci, oricum vom învîrti și suci lucrurile, este
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de milă, la Năpasta, de suferințele bietului Ion nebunul, victimă a unei erori judiciare, căruia i s-au smuls prin bătaie, la instrucție, mărturisiri neadevărate, care l-au dus la ocnă și la nebunie? Dar în Păcat Caragiale insistă pe larg asupra injustiției justiției, când e vorba de țărani, făcând o critică socială amară. Și, în același timp arătând imoralitatea și venalitatea justiției lor, celor din oraș, față cu cinstea și omenia celor de la sate, mai arată încă o dată, și prin
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
schimbe organizarea țării, dar în același timp studiază istoria trecutului și starea actuală de atunci a țărilor române, ca să știe ce li se potrivește și ce nu din ceea ce poate fi importat. Și nu mai insist, căci am vorbit pe larg despre Kogălniceanu în cursul acestui studiu. Și câtă vreme acest organizator al României moderne este omul care imprimă tuturor fenomenelor sociale concepția sa - până pe la 1866 -, spiritul novator și spiritul critic merg împreună într-o fericită sinteză. Vorbesc, bineînțeles, în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în cercetările românești, fenomenul creativității este privit atât din punctul de vedere al structurii sale, al factorilor care o condiționează, cât și al tipurilor și formelor de creativitate (Al. Roșca, L. Țopa, M. Bejat, M. Roco, Gr. Nicola), discutate pe larg în primul capitol al prezentei lucrări, dar și din punctul de vedere al modalităților și condițiilor învățării școlare (Gr. Nicola, A. Stoica, N. Matei și alții). Interesându-ne ceea ce se poate întreprinde în spațiul școlar românesc pentru elevii creativi, indiferent
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
încon- jurată de ape, cei din nord i-au reținut fonetic și semantic așa pentru că vorbeau aceeași limbă sau o limbă foarte apropiată. Dar acest cuvînt există și în latină sub forma pelagus ce semnifică întindere mare de ape, mare, largul mării. Cele două limbi păstrînd termenul pelag sau pelagus în formă apropiată dar cu aceeași semni- ficație semantică, înseamnă că au o rădăcină comună. Populația din sudul Dunării, în mileniile V-l î.e.n. vorbea o limbă apropiată cu cea din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
exprimarea anumitor sensuri pragmatice (mai ales în unele variante regionale și socio-culturale); cf. Manu Magda (2003a). 8 Pentru o încercare de tipologizare a mobilizării și demobilizării verbale cf. Manu Magda (2003). 9 Categoria alocutivelor de adresare a fost tratată pe larg în bibliografia de specialitate: cf. Rusu (1959), Manu Magda (2004) , Ghiga (1999), precum și GALR II: 737−738 și 746−747; 883−895. 10 Prezentarea lingvistică este operația care corespunde intenției de determinare a modului de existență a unei ființe (sau
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
ploi torențiale se umplea de apă. într-o primăvară, când era foarte multă apă pe Buzăel, am luat pe furiș albia în care ne spălam, am dus-o la apă, m-am suit în ea și am împins-o în larg. Poate că nu aveam mai mult de doi metri departe de țărm, când, la o manevră greșită „corabia” s-a răsturnat, iar temerarul căpitan de vas a intrat la apă. M-am ridicat și am ieșit la țărm, iar „vasul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
furtuna din sufletul meu, dacă ar gândi mai mult la motivul pentru care gândurile mele se ridică și cad ca frunzele uscate în care se joacă vântul în zilele și nopțile posomorâte de toamnă? Dacă Marta ar fi rămas în largul mării furtunoase, dacă vâslașul s-ar fi înecat și barca s-ar fi scufundat; dacă luptându-se cu valurile care i-ar fi biciuit obrazul și i-ar fi închis respirația, iar fi paralizat orice putere; dacă în această situaț
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mai înaltă a acestora), doar el a creat motivele religioase necesare căutării mântuirii tocmai prin efortul specific „vocației” intramundane - și anume în opoziție față de concepția riguros tradi ționalistă a hinduismului: prin îndeplinirea raționalizată metodic a vocației. ideea este dezvoltată pe larg în Etica protestantă și spiritul capitalismului. Opoziția dintre spiritul oriental de tip confucianist și protestantismul ascetic european este excelent ilustrată de Max Weber și în Introducere în istoria religiilor. Confucianism și taoism. Ea se baza, printre altele, pe jocul social
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
3 Toate subiectele sunt obligatorii! Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: ,,Așa liniștită și blândă s-arăta marea când am plecat din Sulina! Și cât ne-a prins în larg, a și-nceput a se posomorî și, din ce în ce mai cu mânie, a-și ridica oștirile-i de valuri înaintea noastră. [...] Soarele asfințește, lungind pe mare umbrele orașului. E o seară liniștită, una din acele dulci seri de vară în care simți
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
o seară liniștită, una din acele dulci seri de vară în care simți o adevărată fericire să te lași în voia visurilor. Valurile cu vâjâitul lor legănat țin ison orchestrei de pe mal, a cărei fanfară se-mprăștie lin în largul mării. Pe cer s-aprind candelabre de stele”. (Alexandru Vlahuță, Constanța) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1.Scrie câte un enunț în care următoarele cuvinte să aibă alte sensuri decât în textul dat: umbrele, dulci, vară, lași
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
În nopțile reci de toamnă văzduhul parcă freamătă. O lume ciudată pare că prinde ființă sub stele; noiane de frunze desprinse pare că sunt purtate de vânturi; umbre se strecoară rătăcite; țipete răsar și se sting; chemări de călăuzire umplu largul cuprinsului. Sunt păsările călătoare. Și cu ele parcă iau ceva din sufletul nostru, în ochii lor parcă fură soarele, pe aripile lor parcă duc primăvara. Și-n urma lor toamna cade mai grea!” (Emil Gârleanu, Nedespărțite...) Scrie răspunsuri pentru următoarele
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Maiorescu preia, la fel, apostroful larg, creând forme disjuncte: sara suflu ’n luminare - și instituie la toți editorii acest fel de apostrof. În Convorbiri literare Eminescu are un apostrof care poate fi considerat mediu, adică ceva mai mic decât cel larg dar mai mare decât cel strâns. Sunt, în toată poezia sa tipărită la Convorbiri, trei sau patru forme ale acestui apostrof mediu, cea mai ușor de înțeles fiind aceea din Scrisoarea IV: Povestesc ele ’n de ele, unde avem de-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
auzim. Apostroful a fost scos din scrierea limbii române în 1953, în aceeași epocă de elan electric despre care am amintit mai sus. Chestiunea este că scrierea tradițională românească are trei feluri de apostrof: unul strâns care leagă cuvintele, altul larg care le desparte - și, iată, unul postpus, foarte frecvent în poezia veche, mai ales la Dosoftei (dar foarte frecvent și în vorbirea liberă, așa-zis populară, de astăzi). Pe lângă acestea, mai există desigur și cratima, adică liniuța dintre cuvinte. Biata
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]