4,183 matches
-
umanul devenind microcosm, ipostaziat sub forma elementelor cosmice. Încă de la începutul vieții omenești, "ursirea" se realizează într-un cadru cosmic, soarta fiind pecetluită prin analogia ființei umane cu ființa universală: "Nani, nani, copilaș, / Dragul mamii fecioraș, / Că mama te-a legăna / Și mâna ți-a săruta / Ca pe-o floare, dragă, aleasă, / Ca pe-un îngerel în fașă. / Nani, nani, cu mama, / Că mama te-a descânta, / Să te faci un viteaz mare / Ca domnul Ștefan cel Mare, / Să fii viteaz
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dat, / Să le poarte-n pălărie, / Drag să-mi fie numai mie!"159 Alter ego al semnificațiilor procesuale textuale care conturează spațiul discursiv al poeziei populare cântate, refrenul constituie pactul imaginar cu lumea naturală cognoscibilă: "Floricică galbenă / Dorul tău mă leagănă / Și mă leagănă frumos, / Să nu pic din brațe jos, / Floricică busuioc / Dorul tău mi-i cu noroc, / Că-i curat ca zorile / Și-i mândru ca florile."160; Foaie verde foi de fag / De dor și de mult drag
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poarte-n pălărie, / Drag să-mi fie numai mie!"159 Alter ego al semnificațiilor procesuale textuale care conturează spațiul discursiv al poeziei populare cântate, refrenul constituie pactul imaginar cu lumea naturală cognoscibilă: "Floricică galbenă / Dorul tău mă leagănă / Și mă leagănă frumos, / Să nu pic din brațe jos, / Floricică busuioc / Dorul tău mi-i cu noroc, / Că-i curat ca zorile / Și-i mândru ca florile."160; Foaie verde foi de fag / De dor și de mult drag; / Ieși, mândruță, până-n
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
frumos că mi-l lega. / La poala caftanului, / La copita murgului. El având o soră mică, / La apă că se ducea, / De departe că zărea / Pe N. că venea. Îndărăt că se-nturna: / Ia ieși, maică; Ce-ai scăldat, / Ce-ai legănat / Aduce pe leu legat, / Viuleț, nevătămat. / El în casă că intra, / Frumos capu-i netezea / Și pe masă mi-l punea, / Mare nuntă că făcea, / Cu M. cea frumoasă."144 Un alt mesager al soarelui, prezent în colindele românești, este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la revedere de la cineva. În perioada școlară mică, copilul ascultă tot mai des regulile de bună purtare legate de disciplinarea trupului pe care trebuie să le adopte: ,,Stai drept, nu cocoșat!", ,, Nu mai pune coatele pe masă!", ,,Nu-ți mai legăna picioarele!", ,, Nu se ține mâna la gură atunci când vorbești!", ,, Nu mai arăta cu degetul!". La vârsta adolescenței, gestica este frecvent utilizată în comunicarea interpersonală și în manifestarea identității de grup. Adolescentul nu comunică cu toată lumea la fel, adoptând un anumit
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
robuști la cei cu forme subțiri, iar femeile, de la cele cu forme rotunde de ,,zeițe" la cele asemănătoare ,,păpușilor barbie". În funcție de caracteristicile corpului și de gen, mersul se modifică: dacă trupurile bărbaților rămân aproape imobile în privința șoldurilor, iar brațele se leagănă foarte mult pentru a contrabalansa picioarele, femeile își mișcă șoldurile destul de mult, deoarece șoldurile lor sunt mai late din punct de vedere anatomic și, prin urmare, sunt învățate să pășească grațios așezând un picior în fața celuilalt. Pe de altă parte
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai late din punct de vedere anatomic și, prin urmare, sunt învățate să pășească grațios așezând un picior în fața celuilalt. Pe de altă parte, fustele strâmpte, pantalonii mulați și pantofii cu toc înalt pun în evidență șoldurile feminine care se leagănă în mers, oferind o notă de atractivitate pentru cei din jur. Dacă realizăm o analiză comparativă între repertoriul gestual masculin și feminin, constatăm tendința bărbaților de a ocupa teritoriul (de exemplu, sprijinirea brațului de perete când abordează o fată, deschiderea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
trebuie să înțeleagă. Subiectul manifestă (limbaj nonverbal): • privește cu coada ochiului; brațe încrucișate; se lasă pe spate când stă pe scaun; mesaje nonverbale transmise prin mimică; ridică din umeri, își dă ochii peste cap; zâmbet ironic, mâna pe ceafă; se leagănă pe scaun; • alimentează zvonurile; e urâcios, uneori brutal, gesticulează, caută nod în papură; caută să intre în contact cu alte persoane prezente (joc-alianță); face altceva. F. Lacombe (2005) susține faptul că "diferențele de atitudine nu sunt genetice. Nu suntem predestinați
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de onoare al „Academiei Bârlădene”, a fost publicată în „Calendarul...” din Bârlad poezia „Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii”, dar și în „Neamul românesc” din Iași, cu titlul „La plimbare” sub pseudonimul Baltazar, versurile: „... Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii, Legănându‐ se din șolduri, trece zveltă, zâmbitoare, Tu‐ ți plângi neamul pus pe cruce, la răspântie de pieire, Plâng de‐ nvăluirea Țării, în mormântul lor strămoșii... Ea cu farmece‐n privire Grațiile și le plimbă în costum de vânătoare: Fustă scurtă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
public în locul somnului de după-masă. Era varianta mediteraneană a babelor noastre care ies pe la uluci: ai vazut-o, maică, p-aia? Mai către zidul palatului, unul dintre ei făcea figură aparte, stând retras și privind pe sub ramurile unui măslin uriaș, legănându-se pe un scaun legat cu lanțul de copac, semn că se asigura că nu-i dispare locul de ședere până a doua zi. Așa se făcea că, acum, palatul îi ținea pe dinafara lui pe regii lenei de amiază
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
cu mine noaptea pe străzile pustii, fiindcă asemenea nopți nu le poți găsi decât acolo: e atât de frig, că vagabonzii mor congelați pe bănci, toată lumea se Închide În hoteluri și pensiuni, pe-afară nu-s decât gondole ce se leagănă tăcute pe canale, strada Asasinilor pare mai Îngustă și mai sumbră ca niciodată, iar cele patru figuri din Piazzetta, tăiate În piatră, se apropie și mai tare una de cealaltă, parcă În posesia unei taine pe care cel ce le
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
care, În picioare printre focuri de armă, privea cu interes și foarte liniștit, cu mâinile Încrucișate la spate, doi luptători ce trăgeau de jos. Fotografiase și o femeie de vârstă medie, grasă, nepieptănată, cu un halat pătat de sânge, care legăna un luptător tânăr, rănit la gât, ca și cum ar fi fost un bebeluș ori o păpușă. Faulques plecase de acolo când un nebun pusese mâna pe o armă și Începuse să tragă În toate direcțiile. - M-am Întors două zile mai
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Cunună de spini pe cap Fiere i-au dat de-a gustat Cu oțet l-au adăpat İ-au bătut piroane-n talpe Pentru păcatele noastre. CÎnd sufletul și l-a dat Munții s-au cutremurat Păduri mari s-au legănat Bisericile-au crăpat Soarele s-a-ntunecat Luna-n sînge s-a schimbat Îngerii-ncepură-a plînge Cu sfinte lacrimi de sînge. ăă - Rabdă Doamne răstignire Pentru-a noastră mîntuire Și de-acum pînă-n vecie Amin Doamne, slavă Ție ! >> -//,,O
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și nu pentru întreg); * incapacitatea de a înțelege umorul, glumele, chiar și la vârste înaintate; * preocupare circumscrisă unui domeniu de interes, anormală fie ca intensitate, fie ca centrare (Asperger). 4. Uimitoarea rezistență la schimbare * comportamente stereotipe: învârt obiecte, sar, se leagănă, lovesc obiecte, aranjarea obiectelor într-o anumită ordine, același ritual înainte de culcare etc.; * preocupare persistentă pentru părți ale obiectelor. Echipa de evaluare, diagnosticare și terapie: * Copilul; * Familia; * Medicul (neurolog, pediatru, psihiatru) - informații despre SNC; medicamentele recomandate etc.; * Kinetoterapeutul informații despre
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Nică, dragul mamei! Vezi că tată-tău e dus la coasă, căci se scutură ovăzul cela pe jos; și eu asemene nu-mi văd capul de trebi; tu mai lasă drumurile și stai lângă mămuca, de-i fă țevi și leagănă copilul; c-apoi și eu ți-oi lua de la Fălticeni o pălăriuță cu tăsma ș-o curălușă de cele cu chimeri, știi cole, ca pentru tine!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (b) " Când una dintre surori ieșea pentru întâia oară
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
încet se auzea motanul mieunând din câte șapte capetele." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (h) "Ea lăsa fusul, râdea, îmi desfăcea părul cârlionțat în două și mă săruta în creștetul capului. Câte-o frunză se desprindea din ramuri și cădea legănându-se." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) (i) "Și copiii o și despicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi. Jumătate mie. Și jumătate mie. Și băiatul întinse d-o mustață și fata de alta, ba a lui, ba a ei să
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
părea că și un mormăit, plin de rele prevestiri, străbate depărtările până la mine... Era vântul care clătina întinderea trandafirie și plină de soare a smidului de zmeură, și poate că vreun brad sau paltin, cu încheieturile slăbite de bătrânețe, se legăna scârțâind la suflarea aceluiași vânt... Din închipuire se naște frica, din judecată bărbăția..." (Calistrat Hogaș, Singur) (e) "A fost odată un împărat, un împărat mare și puternic; împărăția lui era atât de mare, încât nici nu se știa unde se
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de destin îi chemau la drum. Au fost miraculoșii emeși pe la mijlocul mileniului lV î.e.n., au fost și cei care au înălțat construcțiile megalitice din insulele britanice, au fost cei pripășiți în nordul Japoniei(neamul ainu), au fost și străluciții incași legănați de visele timpului, au fost cei care s-au aciuat pe coasta de est, sud-est și sud-vest a Iberiei. Poate că ainu și incașii au plecat ceva mai din sud de pe alte meleaguri dar cu puternice legături cu ținutul carpatic
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
noastre urmăresc și o minimă introducere de ordin pur documentar. înainte de a avea opinii, sunt necesare informațiile. Iar acestea sunt încă, obiectiv vorbind, destul de puține. Se vorbește mereu (o, vai !) de imaginea României. Prin lectura unor astfel de texte (ne legănăm încă în această iluzie), chiar și recent formata Comisie pentru integrarea europeană a Parlamentului și-ar putea face, măcar în parte, o idee ceva mai exactă despre ce se gândește la noi în acest domeniu. Apar cărți (nu multe, dar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
toate sarcinile care cer efort de concentrare par a fi evitate sau respinse. Hiperactivitate-impulsivitate: activitate motorie exagerată față de vârstă, copilul este întotdeauna "pe baricade", alergând, sărind "ca un resort", incapabil să stea așezat. La scoală copiii sunt agitați, neastâmpărați, se leagănă, se contorsionează, își agită picioarele, abia îmbrăcați se reped în stradă sau în curte în recreație, traversează strada fără să se uite. Impulsivitatea se traduce printr-o dificultate de a respecta regulile, intervenție brusc în clasă, nerespectarea rândului la cuvânt
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pe care oamenii se străduiesc să le realizeze sunt reductibile la unități comensurabile ale aceleiași substanțe. Scopurile și motivațiile noastre pot fi variate; când mergem la piață să cumpărăm un ciocan, când intrăm într-un muzeu de artă și când legănăm un nou-născut, noi realizăm scopuri foarte diferite și nu toate aceste scopuri sunt exprimate în mod potrivit în termenii cumpărării și vânzării pe piață. Constructele și instrumentele intelectuale, este adevărat, pot fi folosite pentru a înțelege și ilumina o varietate
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
poeme de Elena Văcărescu, Charles Adolphe Cantacuzène, Cincinat Pavelescu, Iuliu Cezar Săvescu sau N. Davidescu. Poeme de Mihai Eminescu sunt prezentate în versiunea franceză a lui Al. Gr. Suțu și a lui Matei Rusu (La steaua, Somnoroase păsărele, Ce te legeni..., Despărțire etc.). Din clasicii români se includ versuri de George Goșbuc, Alexandru Macedonski, St. O. Iosif. Proza este prezentă în două ipostaze, fie apar fragmente scurte, precum Emil Gârleanu, În timpul fericit al copilăriei mele, Al. T. Stamatiad, Simfonie tristă ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287726_a_289055]
-
arăta cum trebuie să-ți corectezi ținuta. Ai grijă la poziția spatelui! Este important ca și în timpul mersului să stai cu spatele drept, privirea înainte, umerii îndreptați și cu pieptul în față. Mergi în pas vioi, cu brațele pe lângă corp, legănându-le ușor. Înainte de a ridica obiecte grele, nu te apleca brusc, ci îndoaie genunchii, pentru ca greutatea obiectului pe care îl ridici să nu fie suportată în totalitate de spate. Când stai la masă ori la birou, îndreaptă-ți scaunul și
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
Bodnărescu (1841-1902) trecea drept dificultoasă. Nenorocul ei este mai degrabă de a concura întîmplător sau prin reală contaminație poezia lui Eminescu: Haide, dragă, sui în luntre, Să tot mergem, mergem duși, Să scăpăm măcar o clipă De-a pământului cătuși. Legănați încet de valuri Să dăm grijile uitării, Să dăm sufletele noastre Dragostei și depărtării. Interesnte sunt încercările de epigrame și elegii după Goethe, cu toate că metrul antic îngreuiază emisiunea: Vine lăcusta și clopot și coasă prin sate răsună. Timpuri trecute recheamă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Un bal, semnată cu inițiala P., e de el, ea zugrăvește bine indolența poetului: Simt o mare fericire de-a sta singur în tăcere, Deși stricta convenință mă silește-a fi la bal, Căci sunt leneș de natură și mă legăn cu plăcere Într-o dulce somnolență pe al visurilor val. Miron Pompiliu (1848-1897), șeful "caracudei", adică al grupului de tineri sfioși, citind puțin și așteptând cu nerăbdare ceaiul și cozonacul, a redactat revista în lipsa lui I. Negruzzi, a scris poezii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]