4,155 matches
-
sunt poziționate la baza senzorului, iar diodele foto-senzitive se află fix sub lentilă și filtrele de culoare. Lumia 920 beneficiază și de stabilizare optică ce permite, conform celor de la Nokia, urmărirea a 500 de mișcări pe secundă. Specificațiile complete ale lentilei și senzorului folosit pe sunt următoarele: lentile Carl Zeiss, stabilizare optică a imaginii tip “barrel shift” de până la 3EV, distanța focală de 3.73 mm echivalentă pe 35 mm cu 26 mm pentru 16:9 și 28 mm pentru 4
Nokia Lumia 920 () [Corola-website/Science/329560_a_330889]
-
foto-senzitive se află fix sub lentilă și filtrele de culoare. Lumia 920 beneficiază și de stabilizare optică ce permite, conform celor de la Nokia, urmărirea a 500 de mișcări pe secundă. Specificațiile complete ale lentilei și senzorului folosit pe sunt următoarele: lentile Carl Zeiss, stabilizare optică a imaginii tip “barrel shift” de până la 3EV, distanța focală de 3.73 mm echivalentă pe 35 mm cu 26 mm pentru 16:9 și 28 mm pentru 4:3, diafragmă f/2.0, zona de
Nokia Lumia 920 () [Corola-website/Science/329560_a_330889]
-
a imaginii tip “barrel shift” de până la 3EV, distanța focală de 3.73 mm echivalentă pe 35 mm cu 26 mm pentru 16:9 și 28 mm pentru 4:3, diafragmă f/2.0, zona de focus minimă 8 cm, lentilă formată dintr-un grup de cinci elemente cu suprafețe asferice, senzor BSI de 8.7 megapixeli și pixel size de 1.4 microni. Cameră frontală este de 1.3 megapixeli care poate fi folosit pentru apeluri video care poate filma
Nokia Lumia 920 () [Corola-website/Science/329560_a_330889]
-
Schröter a studiat dreptul la Universitatea din Göttingen, apoi a început o perioadă de stagiu care a durat 10 ani. În 1777 în Hanovra, el a făcut cunoștință cu frații Herschel, iar în 1779 a cumpărat un telescop refractor, cu lentile acromatice de 50mm pentru a observa Soarele, Luna și Venus. Cartografia sistematică a Lunii a început în 1779, când "Johann Schröter" și-a început observațiile și măsurările meticuloase ale caracteristicilor Lunii. Descoperirea lui Uranus în 1781 de Herschel, l-a
Johann Hieronymus Schröter () [Corola-website/Science/329844_a_331173]
-
sale și reușește să se adapteze la lumea tehnologizată în care s-a trezit. În roman domină realitatea augmentată, oamenii interacționând aproape tot timpul cu diferite niveluri de realitate virtuală. Acest lucru este posibil cu ajutorul unor haine speciale și a lentilelor de contact care înlocuiesc ceea ce vede ochiul în mod obișnuit cu grafică computerizată, folosind tehnologie virtuală de afișare retinală avansată. În plus, feedback-ul haptic este posibil prin proiectarea graficii pe o mașină fizică cum ar fi un robot. Augmentarea
La Capătul curcubeului () [Corola-website/Science/328332_a_329661]
-
preîncărcate cu o licență de navigație gratuită pe toată viața, spre deosebire de Nokia 6210 Navigator care avea licență pe 6 luni. Are un procesor ARM 11 tactat la 600 MHz cu un nucleu. Camera foto are 5 megapixeli este echipat cu lentile Carl Zeiss cu rezoluția de 2592x1944 pixeli cu focalizare automată și bliț LED. Camera frontală este QVGA cu 15 cadre pe secundă. Ecranul este TFT cu diagonala de 2,6 inchi cu rezoluția de 320 x 240 pixeli care afișează
Nokia 6710 Navigator () [Corola-website/Science/330189_a_331518]
-
O lunetă astronomică este un instrument optic, alcătuit din mai multe lentile, care permite creșterea mărimii aparente și a luminozității obiectelor cerești în timpul observării lor. Cu ajutorul lunetei astronomice, se mărește unghiul sub care se vede un corp îndepărtat, astfel încât să se distingă mai multe detalii ale acestuia.<br> Luneta este compusă din
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
Cu ajutorul lunetei astronomice, se mărește unghiul sub care se vede un corp îndepărtat, astfel încât să se distingă mai multe detalii ale acestuia.<br> Luneta este compusă din două elemente optice: obiectivul și ocularul. Obiectivul este compus dintr-o combinație de lentile. Ocularul este de dimensiuni mult mai mici și este construit și el dintr-o combinație de lentile.<br> Întrucât luneta astronomică se bazează pe refracția luminii este cunoscută și sub numele de "telescop refractor" (în ), sau pur și simplu: "refractor
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
mai multe detalii ale acestuia.<br> Luneta este compusă din două elemente optice: obiectivul și ocularul. Obiectivul este compus dintr-o combinație de lentile. Ocularul este de dimensiuni mult mai mici și este construit și el dintr-o combinație de lentile.<br> Întrucât luneta astronomică se bazează pe refracția luminii este cunoscută și sub numele de "telescop refractor" (în ), sau pur și simplu: "refractor", în opoziție cu telescoapele bazate pe reflexia luminii (realizată cu obiective construite din oglinzi parabolice sau sferice
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
al XIX-lea. Luneta astronomică este alcătuită dintr-un tub închis, numit „tub optic” ce conține sistemul optic (în principal "obiectivul" și "ocularul"), montura și un trepied sau stativ. Un obiectiv este un sistem optic constituit dintr-un ansamblu de lentile optice simple sau compuse ("dublete" sau "triplete") din sticlă organică sau minerală care formează o succesiune de dioptrii sferice, asferice sau plane, care caracterizează primul element al unui instrument optic ce primește razele luminoase emanate de un obiect (de unde și
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
Obiectivul și ocularul constituie două sisteme optice convergente, cu alte cuvinte concentrează (focalizează) razele de lumină. Aceste două sisteme convergente au drept caracteristici principale diametrul și distanța focală. Distanța focală este distanța dintre centrul sistemului optic convergent (de exemplu centrul lentilei unei lupe) și focar (punctul unde converg razele luminoase paralele provenind de la « infinit »). Lunetele astronomice moderne au toate obiectivele și ocularele alcătuite din mai multe lentile. Într-adevăr, o lentilă simplă nu are o calitate acceptabilă decât sub anumite condiții
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
distanța focală. Distanța focală este distanța dintre centrul sistemului optic convergent (de exemplu centrul lentilei unei lupe) și focar (punctul unde converg razele luminoase paralele provenind de la « infinit »). Lunetele astronomice moderne au toate obiectivele și ocularele alcătuite din mai multe lentile. Într-adevăr, o lentilă simplă nu are o calitate acceptabilă decât sub anumite condiții. Anumite defecte ale lentilelor se pot corecta sau diminua alăturând mai multe lentile construite din sticle cu indici de refracție diferiți; se creează astfel dublete (acromatice
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
este distanța dintre centrul sistemului optic convergent (de exemplu centrul lentilei unei lupe) și focar (punctul unde converg razele luminoase paralele provenind de la « infinit »). Lunetele astronomice moderne au toate obiectivele și ocularele alcătuite din mai multe lentile. Într-adevăr, o lentilă simplă nu are o calitate acceptabilă decât sub anumite condiții. Anumite defecte ale lentilelor se pot corecta sau diminua alăturând mai multe lentile construite din sticle cu indici de refracție diferiți; se creează astfel dublete (acromatice) sau triplete (apocromatice) care
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
focar (punctul unde converg razele luminoase paralele provenind de la « infinit »). Lunetele astronomice moderne au toate obiectivele și ocularele alcătuite din mai multe lentile. Într-adevăr, o lentilă simplă nu are o calitate acceptabilă decât sub anumite condiții. Anumite defecte ale lentilelor se pot corecta sau diminua alăturând mai multe lentile construite din sticle cu indici de refracție diferiți; se creează astfel dublete (acromatice) sau triplete (apocromatice) care sunt lipsite de defecte optice pe plaje mai mari. Grosismentul G al unei lunete
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
infinit »). Lunetele astronomice moderne au toate obiectivele și ocularele alcătuite din mai multe lentile. Într-adevăr, o lentilă simplă nu are o calitate acceptabilă decât sub anumite condiții. Anumite defecte ale lentilelor se pot corecta sau diminua alăturând mai multe lentile construite din sticle cu indici de refracție diferiți; se creează astfel dublete (acromatice) sau triplete (apocromatice) care sunt lipsite de defecte optice pe plaje mai mari. Grosismentul G al unei lunete este dat de formula matematică: formula 1, unde formula 2 este
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
prin lunetă, iar formula 3 este unghiul sub care se vede obiectul cu ochiul liber. Pentru ușurința observării corpurilor cerești aflate la zenit, se atașează o "oglindă zenitală" sau o "prismă", în fața "ocularului". Tot în fața ocularului, se pot așeza așa-numite "lentile Barlow", care multiplică puterea de mărire a acelui ocular cu 2 sau cu 3. Însă în același timp, lentila Barlow scade câmpul vizual al ocularului. Distanța focală a ocularului determină puterea de mărire a lunetei. Pentru a afla puterea de
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
aflate la zenit, se atașează o "oglindă zenitală" sau o "prismă", în fața "ocularului". Tot în fața ocularului, se pot așeza așa-numite "lentile Barlow", care multiplică puterea de mărire a acelui ocular cu 2 sau cu 3. Însă în același timp, lentila Barlow scade câmpul vizual al ocularului. Distanța focală a ocularului determină puterea de mărire a lunetei. Pentru a afla puterea de mărire a lunetei se împarte distanța focală a acesteia la distanța focală a ocularului. De exemplu, o lunetă are
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
urmare, telescopul. Avantajele telescopului, comparativ cu "luneta astronomică", sunt: Comparativ cu "telescopul", luneta astronomică are ca avantaje: În general, un astronom amator, când dorește să achiziționeze sau să-și construiască o lunetă sau un telescop, se interesează de diametrul obiectivului (lentilă sau, respectiv oglindă). Cu cât diametrul obiectivului este mai mare, cu atât instrumentul va capta mai multă lumină și, prin urmare, corpurile cerești observate vor fi mai strălucitoare și se vor observa mai multe detalii. Răspuns: De ales o lunetă
Lunetă astronomică () [Corola-website/Science/330195_a_331524]
-
În optică, dioptria este o unitate de vergență omogenă, inversă distanței focale. Simbolul "dioptriei" este litera grecească δ („delta”). Astfel, o lentilă de o vergență de 20 δ va avea o distanță focală de 50 milimetri (a douăzecea parte dintr-un metru). Pentru o lentilă subțire, cu două raze de curbură, numărul dioptriilor poate fi calculat după următoarea formulă:formula 1 <br>Unde
Dioptrie () [Corola-website/Science/330215_a_331544]
-
o unitate de vergență omogenă, inversă distanței focale. Simbolul "dioptriei" este litera grecească δ („delta”). Astfel, o lentilă de o vergență de 20 δ va avea o distanță focală de 50 milimetri (a douăzecea parte dintr-un metru). Pentru o lentilă subțire, cu două raze de curbură, numărul dioptriilor poate fi calculat după următoarea formulă:formula 1 <br>Unde, Interesul dioptriei rezidă în simplificarea calculelor combinațiilor de lentile subțiri, întrucât ea conduce la folosirea imediată a formulei lui Descartes, care permite găsirea
Dioptrie () [Corola-website/Science/330215_a_331544]
-
o distanță focală de 50 milimetri (a douăzecea parte dintr-un metru). Pentru o lentilă subțire, cu două raze de curbură, numărul dioptriilor poate fi calculat după următoarea formulă:formula 1 <br>Unde, Interesul dioptriei rezidă în simplificarea calculelor combinațiilor de lentile subțiri, întrucât ea conduce la folosirea imediată a formulei lui Descartes, care permite găsirea unei relații între distanța obiectului "p", distanța imaginii "p’" și vergența " C" a unei lentile subțiri, dată de formula: formula 3. Oftalmologii caracterizează defectele de vedere ale
Dioptrie () [Corola-website/Science/330215_a_331544]
-
formula 1 <br>Unde, Interesul dioptriei rezidă în simplificarea calculelor combinațiilor de lentile subțiri, întrucât ea conduce la folosirea imediată a formulei lui Descartes, care permite găsirea unei relații între distanța obiectului "p", distanța imaginii "p’" și vergența " C" a unei lentile subțiri, dată de formula: formula 3. Oftalmologii caracterizează defectele de vedere ale pacienților lor folosind această unitate. Miopii folosesc "lentile corectoare" "divergente" cu "dioptrie negativă", iar hipermetropii și prezbiții, "lentile convergente" cu "dioptrie pozitivă". De exemplu, un ochi miop, care este
Dioptrie () [Corola-website/Science/330215_a_331544]
-
a formulei lui Descartes, care permite găsirea unei relații între distanța obiectului "p", distanța imaginii "p’" și vergența " C" a unei lentile subțiri, dată de formula: formula 3. Oftalmologii caracterizează defectele de vedere ale pacienților lor folosind această unitate. Miopii folosesc "lentile corectoare" "divergente" cu "dioptrie negativă", iar hipermetropii și prezbiții, "lentile convergente" cu "dioptrie pozitivă". De exemplu, un ochi miop, care este corectat cu o lentilă corectoare de -0,5 dioptrie, vede clar (fără corecție) la maxim 2 metri:<br>(2
Dioptrie () [Corola-website/Science/330215_a_331544]
-
distanța obiectului "p", distanța imaginii "p’" și vergența " C" a unei lentile subțiri, dată de formula: formula 3. Oftalmologii caracterizează defectele de vedere ale pacienților lor folosind această unitate. Miopii folosesc "lentile corectoare" "divergente" cu "dioptrie negativă", iar hipermetropii și prezbiții, "lentile convergente" cu "dioptrie pozitivă". De exemplu, un ochi miop, care este corectat cu o lentilă corectoare de -0,5 dioptrie, vede clar (fără corecție) la maxim 2 metri:<br>(2 m = 1 / 0,5 δ). Un ochi "emetrop" (nici miop
Dioptrie () [Corola-website/Science/330215_a_331544]
-
formula: formula 3. Oftalmologii caracterizează defectele de vedere ale pacienților lor folosind această unitate. Miopii folosesc "lentile corectoare" "divergente" cu "dioptrie negativă", iar hipermetropii și prezbiții, "lentile convergente" cu "dioptrie pozitivă". De exemplu, un ochi miop, care este corectat cu o lentilă corectoare de -0,5 dioptrie, vede clar (fără corecție) la maxim 2 metri:<br>(2 m = 1 / 0,5 δ). Un ochi "emetrop" (nici miop nici hipermetrop) în repaus se acomodează, în teorie, la infinit fără lentile corectoare (∞ = 1 / 0
Dioptrie () [Corola-website/Science/330215_a_331544]