4,245 matches
-
externe cât și interne a regimului sau, folosind o expresie din vocabularul vremii, "raportul național-internațional în politica P.C.R". (Șerbănescu: 1973; Socialismul științific: 1977, 57-60) va fi de asemenea luat în calcul. Intervalul cronologic supus analizei se individualizează prin neobișnuita liberalizare (în raport cu etapa precedentă) a politicii interne pe care partidul, redenumit cu ocazia Congresului din vara anului 1965 Partidul Comunist Român (PCR), o va pune în practică. De asemenea, pentru a sublinia continuitatea "dialectică" dintre trecutul "revoluționar" și prezent, la acest
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de funcționalitatea sistemului însuși, care tindea spre stabilitatea inițială. Cu timpul, insuccesul reformelor a creat confuzie și a ascuțit partizanatele din interiorul elitei politice cehoslovace. Pe de altă parte, societatea a început să emită cereri tot mai îndrăznețe în direcția liberalizării. Au început să apară proteste studențești. Situația s-a amplificat și datorită aportului intelectualilor. Aceștia au încercat să ofere o reinventare marxistă a leninismului, să reformeze sistemul din interior, cu alte cuvinte, pentru a-l "democratiza", adaptându-l specificificităților cehoslovace
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
împotriva puterii. Cu alte cuvinte, societatea și intelectualii au observat că pot obține nesperat de multe concesii din partea unui lider reformist și, de atunci încolo, nu au ezitat să le ceară. Dubcek nu a fost prețuit în sine, ci pentru liberalizările pe care cehoslovacii simțeau că i le pot "smulge", mult mai profunde decât cele oferite de către acesta și echipa sa. La nivel ideologic, ceea ce Dubcek a încercat să pună în practică poate fi numit leninism post-bolșevic avant la lettre. Leninismul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cât este el de stat, nu o să-i mai cumpere picturile pentru că nu-i plac, atunci o să moară de foame" (Pavelescu, Dumitru: 2007, 118-119). Nici în cazul literaților situația nu se prezenta mai bine, Ceaușescu subliniind în 1968, anul maximei liberalizări a regimului, la o întâlnire cu elita scriitorilor: "noi suntem partizani, de la început până la sfârșit, ai unei literaturi militante, și nici nu putem concepe un alt gen de literatură". "Diversitatea de concepții" prin care s-a încercat contracararea acestei tendințe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
amprente ideologice cât mai profunde asupra vieții culturale și a societății în general, liderul PCR admonesta virulent atitudinile "de ploconire față de tot ce vine de peste hotare, fie că este valoros, fie că nu". Se pare că Ceaușescu manifesta resentimente față de liberalizarea internă din a doua jumătate a anilor '60, pe care de abia așteptase să o limiteze și treptat să o elimine total prin omniprezența și omnipotența partidului. Relaxarea controlului asupra societății fusese însă necesară pentru a induce în eroare atât
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în fruntea căreia se afla de acum Mihail Gorbaciov, a refuzat să se implice în dispută, "de abia încurajând cele două țări să ajungă la o soluție între ele însele". Treptat însă, Moscova a înclinat spre soluțiile propuse de Budapesta: liberalizarea emigrării etnicilor maghiari, respectarea drepturilor omului și respectarea drepturilor minorităților (Socor: 1988d, 1-5). Ceaușescu se menținea însă pe aceleași poziții rigide, izolând România de restul lumii, PCR de societate și, în mai mică, dar indiscutabilă măsură, pe el însuși în raport cu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de liderul sovietic Nikita Hrușciov a rezonat pentru societatea română cu abandonarea aproape definitivă a țării comunismului (Barbu: 2006, 94-98, 212). În consecință, emigrarea părea acum cel mai la îndemână mijloc de a întoarce spatele RPR. În anii '60, în timpul liberalizării parțiale a comunismului românesc, pe măsură ce mass-media românească se arătat tot mai receptivă la cultura occidentală și oferta posturilor de radio autohtone s-a diversificat, "impactul Vocii Americii s-a mai diminuat" în favoarea Radio Europa Liberă. Acesta din urmă, "cu statutul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a început să fie perceput aproape ca un post de radio local". Oferta de programe s-a diversificat în continuare, insistându-se din ce în ce mai mult "pe problemele interne din România" (Barbu: 2006, 218). Începând cu 1971, când PCR a oprit abrupt liberalizările timide și leninismul romantic a devenit manifest, angajații provenind din România ai Radio Europa Liberă se vor confrunta cu tot mai multe șicane din partea autorităților de la București, ajungându-se ocazional și la asasinate. Însă genul acesta de comportament nu făcea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
avansate, avantaje trecute sub tăcere pe plan interior. Rezultatele reale sunt până în prezent departe de a corespunde acestor eforturi, fie că cererile sale nu sunt adoptate, fie că asistența tehnică sau materială se pierde în meandrele birocrației românești, fie că liberalizarea comercială obținută nu se traduce prin rezultatele concrete așteptate în urma incuriei aparatului economic exterior român. În tot cazul activitățile multiple legate de prezența la aceste organisme permit favorizarea a numeroși favoriți ai regimului ce sunt trimiși cu devize să participe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
supună necondiționat rolului atoateștiutorului partid, mai pronunțat acum ca niciodată, și să manifeste "patriotism revoluționar socialist". Ceaușescu folosea clar metodele aplicate cu succes de către Stalin în astfel de situații, la care Hrușciov a renunțat plătind un preț politic major. Orice liberalizare, chiar și minimală, echivala în optica secretarului general al PCR cu invitarea situației de a scăpa de sub control. Cât de apăsătoare ajunseseră privațiunile, teama și supravegherea la sfârșitul anilor '80 în RSR, dar și limitarea drepturilor și asedierea sistematică a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și 1997, când dificultățile economice ale tranziției către societatea democratică au influențat și evoluția educației adulților. Statul a creat cadrul general pentru descentralizare și o ofertă flexibilă, dar nu a asigurat și suportul financiar necesar. Totuși, în contextul general de liberalizare a pieței educaționale, oferta de educație pentru adulți s-a dezvoltat și ea în mod liber, devenind extrem de diversă și diferențiată. La începutul acestei perioade, a început cooperarea internațională. Un exemplu este colaborarea cu IIZDVV - Institutul de Cooperare Internațională al
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și 1997, când dificultățile economice ale tranziției către societatea democratică au influențat și evoluția educației adulților. Statul a creat cadrul general pentru descentralizare și o ofertă flexibilă, dar nu a asigurat și suportul financiar necesar. Totuși, în contextul general de liberalizare a pieței educaționale, oferta de educație pentru adulți s-a dezvoltat și ea în mod liber, devenind extrem de diversă și diferențiată. La începutul acestei perioade, a început cooperarea internațională. Un exemplu este colaborarea cu IIZDVV - Institutul de Cooperare Internațională al
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ar numi „concurență neloială”. În afară de facilitățile fiscale și operaționale care sunt, de obicei, atribuite actorilor publici, chiar și simpla imposibilitate de a da faliment induce stimulente diferite față de cele cu care se confruntă actorii privați de pe piață. Un exemplu este liberalizarea pieței asigurărilor private de pensii ori de sănătate În România: deși există posibilitatea achiziționării asigurării de la furnizori privați, este În continuare obligatorie plata asigurării În sistemele publice (desigur, din varii motive). Constituenții, ca actor central, sunt dispersați În raport cu procesul politicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
al României, mai ales în domeniul relațiilor externe. Un astfel de curs se va constitui treptat și cu multă precauție. Pe plan intern, partidul comunist exercita un control strict asupra societății, în condiții când România anilor '60 experimenta o anumită liberalizare: deținuții politici erau eliberați din închisori, avea loc o relaxare a vieții culturale și științifice, se făceau pași în direcția unor reforme economice în sensul unei relative descentralizări și introducerii unui gen de participare privată la mijloacele circulante ale întreprinderilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
umane, informații, schimburi culturale și educație. Aceasta ar putea părea paradoxal, dacă se au în vedere pozițiile înguste și rigide pe care Bucureștiul le adopta la reuniunile ulterioare din cadrul CSCE în aceste domenii, până în 1989. Dar, deși scurta perioadă de liberalizare din anii '60 era depășită, regimul de la București nu devenise încă opac și refractar în ceea ce privește problemele umanitare examinate în cadrul Conferinței; un fel de aptitudine inerțială și reziduală de a aborda cu o anumită flexibilitate aceste probleme poate fi detectată până în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
foste comuniste au îmbrățișat mai devreme (de exemplu Germania de Est, Ungaria, Polonia, statele baltice, Slovenia) sau mai târziu (Bulgaria, România, Slovacia) fără prea multă raționalizare sau reflexivitate o ideologie a unei evoluții sociale imaginate ca dezvoltare către democratizare sau liberalizare și globalizare. Dacă privim înapoi acum, se poate spunem în termenii lui Smith (1973), că revoluția totală nu a fost a lui 1989, ci a ultimului deceniu al secolului trecut. Pentru a înțelege ce a însemnat revoluția pentru schimbarea postcomunistă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
exemplu la renumita "terapie de șoc" a guvernului Ciorbea) în direcția privatizării și restructurării, dar cadrul legislativ și economic a devenit extrem de instabil. Restructurarea a vizat toate dimensiunile vieții economice, de la piețele de producție, de consum și de capital la liberalizarea prețurilor și a cursurilor de schimb valutar. Privatizarea rapidă a devenit pentru guvernele de dreapta un fel de panaceu pentru rezolvarea problemelor țării, și s-au lansat alte sloganuri precum "privatizare în 100 de zile", "privatizare pe un leu" menite
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Atât câștigurile, cât și economiile omului de rând au fost dinamitate de evoluțiile impredictibile, chiar explozive, ale inflației (Tabel 4). Puterea de cumpărare, de exemplu, a revenit abia după 16 ani, în 2006, la valoarea din 1990, când a început liberalizarea prețurilor. Tabel 4. Rata anuală a inflației 1991-2006 An % An % An % An % An % 1991 170 1993 256 1997 155 2001 35 2005 9 1992 210 1994 137 1998 59,1 2002 23 2006 6,6 1995 32,3 1999 46
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
domeniul structural și instituțional având ca scop descentralizarea serviciilor, cu scopul creșterii calității și eficienței serviciilor. În acest context abordarea dezvoltării sectorului Energetic din România se bazează pe o deschidere graduală a pieții competitive, ca parte integrantă a conceptului de liberalizare a economiei naționale și de liberă circulație a bunurilor și serviciilor. Abordarea dezvoltării sectorului Energetic din România are ca țel să creeze acele structuri și condiții care să corespundă și să facă față pieței energetice europene aflată într-un continuu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
un continuu proces de integrare, unde piețele naționale își pierd treptat granițele tradiționale, devenind parte integrantă a pieței comune europene. În ultimii 3 ani, s-au făcut pași importanți în restructurarea sectorului de energie din România prin implementarea procesului de liberalizare bazat pe principii de piață și libera competiție că și prin promovarea unui proces de privatizare susținut. În acest sens în sistemul energetic din România s-au realizat următoarele: - Restructurarea companiilor integrate vertical în companii autonome de producere, transport, distribuție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
procesul de monitorizare a pieței și a rezolvării disputelor autoritățile de reglementare vor juca un rol semnificativ. 4. Rolul operatorilor de piață (energie electrică, gaze naturale) în operațiile de pe piețele en-gros va fi revizuit și diversificat, pentru a corespunde cu liberalizarea pieței și creșterea competiției. Aceste tendințe fac necesară implementarea unei burse specializate de energie (financiare și materiale), care să fie administrată de Operatorul Comercial. Având în vedere experiența acumulată și capacitatea individuală de funcționare, operatorii de piață vor juca un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
indicatori trebuie să respecte tendințele pe plan european și internațional, reflectați de reglementările în vigoare sau în curs de elaborare la nivelul Uniunii Europene și de reglementările similare de pe alte piețe de energie electrică, aflate într-un stadiu avansat de liberalizare. Articolul 23 Compartimentul de monitorizare al Autorității Competente, împreună cu compartimentele de Supraveghere a pieței de la OPEE și OTS: a) Definesc, în conformitate cu prezenta metodologie și procedurile proprii de supraveghere ale operatorilor, indicatori privind eficienta funcționării piețelor de energie electrică supravegheate, structura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184058_a_185387]
-
abordarea defalcată a dimensiunilor globalizării în cele ce urmează este de natură nu numai să elucideze dinamica globalizare-localizare în cadrul perechilor menționate, ci și să delimiteze specific termenul globalizare în raport cu alți termeni frecvent uzitați interșanjabil în literatura de specialitate, precum internaționalizare, liberalizare, universalizare, mondializare, occidentalizare sau modernizare. Aferenți unor abordări teoretice diferite (de exemplu, a sistemelor mondiale, a culturii globale, a societății globale, a capitalismului global), acești termeni se adresează de fapt unor dimensiuni diferite ale globalizării (de unde și o identificare diferită
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
acestuia; 2001-2006 - perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană; 2007-2012 - perioada de postaderare sau de integrare. Ca factori cu influență strategică deosebită pentru volumul, structura și dinamica investițiilor străine directe în România au fost luați în considerare următorii factori favorizanți: liberalizarea comerțului exterior și a cursului de schimb (trecerea la convertibilitatea totală); implicarea în procese la nivel regional european și internațional de abordare strategică și de implementare a politicilor dezvoltării durabile; aderarea României la NATO (în anul 2004); strategia de preaderare
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de origine și țările-gazdă, pe diferite orizonturi de timp. În prezent, există mai multe definiții ale investiției străine directe, care mai degrabă au un caracter complementar, în funcție de obiectivele urmărite de diferitele proiecte de cercetare. Conform OECD<footnote OECD - Codul de liberalizare a mișcărilor de capital. footnote>, investiția străină directă este investiția realizată cu scopul stabilirii de relații economice de durată, care permite exercitarea unei influențe semnificative asupra managementului și care se realizează, în țara-gazdă, de nerezidenți sau, în străinătate, de rezidenți
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]