4,644 matches
-
de: urs carpatin ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), mistreț ("Sus scrofa"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârșul de stejar ("Eliomys quercinus
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), mistreț ("Sus scrofa"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârșul de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
mistreț ("Sus scrofa"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârșul de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), șoarece pitic
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârșul de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de pădure ("Sorex
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârșul de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus")chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
prima reprezentație a „"ui"" a avut loc la 20 martie 1891, la Teatrul Național din București, sub conducerea artistică a lui George Stephănescu. De atunci a fost reprezentată de principalele companii de operă și operetă din România. Noua montare a „Liliacului" la Opera Română din București a avut loc la 11 martie 1968. Acțiunea se petrece în ultima zi a anului 1870 și în noaptea de revelion 1870-1871, în castelul austriac Weinberg. În casa familiei Eisenstein se întâlnesc câteva din personajele
Liliacul () [Corola-website/Science/307563_a_308892]
-
prietenul domnului Gabriel Eisenstein, pune la cale o farsă, pentru a se răzbuna pe Gabriel, pentru o poveste mai veche, când acesta, după un bal mascat, l-a lăsat pe Falke beat într-o grădină publică, îmbrăcat în costum de liliac, spre batjocura mulțimii, motiv pentru care lui Falke i-a rămas porecla de "Dr. Liliac". Ca urmare, face să parvină câte o invitație la balul Prințului Orlofsky, lui Gabriel, soției acestuia, Rosalinda și Adelei, nostima subretă a familiei, din partea surorii
Liliacul () [Corola-website/Science/307563_a_308892]
-
pentru o poveste mai veche, când acesta, după un bal mascat, l-a lăsat pe Falke beat într-o grădină publică, îmbrăcat în costum de liliac, spre batjocura mulțimii, motiv pentru care lui Falke i-a rămas porecla de "Dr. Liliac". Ca urmare, face să parvină câte o invitație la balul Prințului Orlofsky, lui Gabriel, soției acestuia, Rosalinda și Adelei, nostima subretă a familiei, din partea surorii sale, balerina Ida. Dar, începând cu noaptea Anului Nou, Gabriel are de ispășit o pedeapsă
Liliacul () [Corola-website/Science/307563_a_308892]
-
prietenii săi Lex Luger, Ric Flair și alții, a început să se picteze în culori exact în stilul lui Brandon Lee din Filmul „Corbul”. Sting se comportă mai ales voia să bage spaimă în public aducând câte un uliu sau lilieci. Lui Sting i-a fost greu să-și petreacă viața personală din cauza atacurilor lui Jeff Jarrett. Aceștia aveau un conflict imens în anul 2006. În sfârșit Sting câștigând centura NWA prinzându-l pe Jeff Jarrett într-un Scorpion deathlock și
Sting (wrestler) () [Corola-website/Science/307662_a_308991]
-
o casă de pe strada Păcurari nr. 87, astăzi nr. 91, unde au locuit neîntrerupt până în anul 1940. Casa din Păcurari era o de tip vagon, similară celei de pe strada Sărăriei. Avea o grădină și livadă unde avea plantate tufe de liliac și zarzavaturi. Această locuință era în apropierea fabricii de tutun, a multor ateliere și în colțul străzii denumită astăzi Octav Băncilă. Atelierul de pictură îl avea în camera din față, spre strada Păcurari, sau în sufrageria din fundul casei. Din
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
recoltei și "Ordonanța" în care se vede un cal fără stăpân adus acasă de un tânăr soldat care ține într-o mână sabia și în alta chipiul celui mort. Alături de picturi cu tematică socială, Băncilă a expus tablouri cu bujori, liliac, maci, trandafiri, ciuboțica cucului și ghiocei pe care pictorul îi denumea "Floarea săracului". Ca și Ștefan Luchian, Octav Băncilă a exprimat în lucrările sale cu flori simțăminte umane, ele nefiind făcute doar ca reprezentări decorative în scop de podoabă. Mai
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
ciuboțica cucului, toporași, panseluțe, gura leului, maci, ghiocei; multe astfel de tablouri au fost prezente la expozițiile pe care le-a făcut în anii 1923 și 1937. A pictat mulți bujori, trandafiri și crizanteme. Cea mai îndrăgită floare a fost liliacul, floare pe care artistul o avea în grădina sa de pe strada Păcurarilor din Iași. A folosit tonalitățile liliachii și în multe compoziții cu alte tematici, relevantă în acest sens fiind lucrarea intitulată "" (tematica țărănească) sau "" (tematica tigănească). Octav Băncilă nu
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
lungă și stufoasă. Tigratul (tabby) cu alb este desenul cel mai frecvent întâlnit, Norvegiana de pădure se găsește într-o gamă variată de culori și desene, excepție făcând acelea care ar indica o eventuală hibridizare (desenul siamezei, culorile ciocolatiu sau liliac). Ochii pot fi în diferite nuanțe de verde, auriu, verde-auriu, în timp ce exemplarele albe pot avea ochii albaștrii sau pot fi ceacâre. Nu vă lăsați păcăliți de musculatura bine conturată și de înfățișarea sălbatică. În ciuda anilor petrecuți în sălbăticie, în pădurile
Norvegiana de pădure () [Corola-website/Science/306515_a_307844]
-
banaticus"), barba ungurului ("Dianthus spiculifolius"), clopoțeii cazanelor ("Campanula crassipes"), breabănul ("Dentaria glandulosa"), sorbul dacic ("Sorbus dacica"), cimbrișor ("Thymus comosus"). Elemente mediteraneene ajung în Defileul Dunării la altitudini mari: cerul ("Querqus cerris"), gârnița ("Querqus frainetto"), scumpia ("Cotinus coggyria"), mojdreanul ("Fraxinus ornus"), liliacul sălbatic ("Syringa vulgaris"), alunul turcesc ("Corylus colurna"). Vegetația din spațiul Parcului Natural Porțile de Fier este alcătuită din păduri, tufărișuri, pajiști și grupări ruderale. Pădurea domină peisajul general și aparține în majoritate etajului nemoral. Subetajul făgetelor se desfășoară între 500
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Tulipa hungarica subsp. undulatifolia"), vișinul turcesc ("Padus mahaleb"), ghimpele ("Ruscus aculeatus"), cornișorul ("Ruscus hypoglossum"), vița sălbatică ("Vitis sylvestris"). În arealul Parcului Natural Porțile de Fier au fost identificate 34 de specii aparținând clasei Mammalia, care populează habitate diverse din parc. Liliecii, elemente de origine mediteraneană, populează peșterile din arealul parcului: Peștera Veterani, Peștera Ponicova, Peștera Gaura cu Muscă, Peștera fără Nume. Carnivorele populează suprafețele montane împădurite din parc. Sunt prezente atât prin speciile de mari dimensiuni cum ar fi ursul ("Ursus
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Un liliac este un mamifer din ordinul Chiroptera. Liliacul este singurul mamifer zburător. El comunică prin sunete ascuțite numite ultrasunete, sunete care nu se pot auzi de către om. Aripile liliacului sunt de fapt „mâini”. Aripile sunt formate prin unirea degetelor cu o
Liliac (animal) () [Corola-website/Science/307389_a_308718]
-
Un liliac este un mamifer din ordinul Chiroptera. Liliacul este singurul mamifer zburător. El comunică prin sunete ascuțite numite ultrasunete, sunete care nu se pot auzi de către om. Aripile liliacului sunt de fapt „mâini”. Aripile sunt formate prin unirea degetelor cu o membrană. Liliacul are un zbor iute și
Liliac (animal) () [Corola-website/Science/307389_a_308718]
-
Un liliac este un mamifer din ordinul Chiroptera. Liliacul este singurul mamifer zburător. El comunică prin sunete ascuțite numite ultrasunete, sunete care nu se pot auzi de către om. Aripile liliacului sunt de fapt „mâini”. Aripile sunt formate prin unirea degetelor cu o membrană. Liliacul are un zbor iute și în zigzag. Este un animal nocturn care trăiește în peșteri și poduri (de preferabil întunecoase). Noaptea este foarte activ iar ziua
Liliac (animal) () [Corola-website/Science/307389_a_308718]
-
un mamifer din ordinul Chiroptera. Liliacul este singurul mamifer zburător. El comunică prin sunete ascuțite numite ultrasunete, sunete care nu se pot auzi de către om. Aripile liliacului sunt de fapt „mâini”. Aripile sunt formate prin unirea degetelor cu o membrană. Liliacul are un zbor iute și în zigzag. Este un animal nocturn care trăiește în peșteri și poduri (de preferabil întunecoase). Noaptea este foarte activ iar ziua doarme atârnat cu capul în jos. Membrele anterioare sunt aripi. Dinții sunt ca la
Liliac (animal) () [Corola-website/Science/307389_a_308718]
-
aripi. Dinții sunt ca la cârtiță. Femela naște un pui care are ochii închiși și nu are păr. El este hrănit cu lapte iar iarna hibernează (de exemplu în poduri sau peșteri). Prin sensibilitatea la poluare și prin nutriția diversificată, liliecii sunt considerați indicatori ecologici. Într-un articol publicat în decembrie 2011, se arată că, în galeriile de la Roșia Montană și în sat, față de cele 9 specii de lilieci cunoscute anterior la Roșia Montană s-au identificat alte 3 specii noi
Liliac (animal) () [Corola-website/Science/307389_a_308718]
-
în poduri sau peșteri). Prin sensibilitatea la poluare și prin nutriția diversificată, liliecii sunt considerați indicatori ecologici. Într-un articol publicat în decembrie 2011, se arată că, în galeriile de la Roșia Montană și în sat, față de cele 9 specii de lilieci cunoscute anterior la Roșia Montană s-au identificat alte 3 specii noi ("Rhinolophus hipposideros", "M. brandtii" și "Pipistrellus (=Hypsugo) savii"). Numărul mare de specii de lilieci confirmate la Roșia Montană: 12, față de 34 în toată România sau 45 în Europa
Liliac (animal) () [Corola-website/Science/307389_a_308718]
-
că, în galeriile de la Roșia Montană și în sat, față de cele 9 specii de lilieci cunoscute anterior la Roșia Montană s-au identificat alte 3 specii noi ("Rhinolophus hipposideros", "M. brandtii" și "Pipistrellus (=Hypsugo) savii"). Numărul mare de specii de lilieci confirmate la Roșia Montană: 12, față de 34 în toată România sau 45 în Europa este un indicator pentru biodiversitate; Importanța speciilor de la Roșia Montană în raport cu legile și convențiile de conservare a faunei:
Liliac (animal) () [Corola-website/Science/307389_a_308718]
-
include Tasmania, Noua Guinee și Insula Cangurului. Aceste monotreme sunt total absente în restul lumii. Pe de altă parte, în Australia lipsesc multe grupuri de mamifere placentare, care sunt comune pe alte continente (Carnivora, artiodactyls, chițcani, veverițe, lagomorfe), deși au lilieci indigeni și rozătoare, care au ajuns mai târziu. Mamiferele placentare au evoluat în Eurasia și au făcut să dispară marsupialele și monotremele oriunde s-ar răspândi. În Australasia nu au ajuns decât recent. Acesta este motivul simplu de ce Australia are
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
la menținerea biodiversității locale, vegetația sa este majoritar arboricolă, cu o compoziție peisagistică apreciată pentru frumusețe, echilibru și valoare ecoprotectivă. Fondul principal este compus din tei, frasin și arțar, complementat de prezența a trei tipuri de arbuști: forsiția, iasomia și liliacul. Peisajele specifice grădinii includ un triplu aliniament de tisă pe latura estică, o pădurice de molid la nord și aliniamente de chiparos californian și de "Thuja gigantea" de-a lungul parterului central. Vegetația sa constituie o zonă de habitat natural
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
monumentul obeliscului, sunt construite din piatră de Șcheia. Vegetația este majoritar arboricolă, cu un fond principal compus din triada "Tilia tomentosa" (tei) - "Fraxinus angustifolia" (frasin) - "Acer platanoides" (arțar), complementată de prezența unificatoare a trei tipuri de arbuști: forsiția, iasomia și liliacul. Această compoziție peisagistică a fost descrisă ca fiind "„unică în Moldova și probabil în România”", fiind apreciată pentru frumusețe, echilibru și valoare ecoprotectivă. Dealul Copoului este situat la nord-nord-vest de centrul orașului Iași și face parte din relieful general al
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]