4,186 matches
-
baltice au experimentat în perioada 2007-2008 poziții ale economiei caracterizate prin problema deficitelor gemene (twin deficits) - deficite bugetare și de cont curent ridicate, punând serioase probleme de sustenabilitate a finanțelor publice (detalii în tabelul 2.1). În condițiile unui mediu macroeconomic extern favorabil scăderii primei de risc pe piețele financiare, a ratei dobânzii, dar având în vedere gradul tot mai ridicat de integrare financiară la nivel regional și global, țările central și est europene și țările baltice au devenit puternic dependente
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
dependentă de intrările de fluxuri de capitaluri externe, dar nevoită să răspundă cu o consolidare fiscală puternică, bazată mai ales pe reducerea cheltuielilor bugetare, la rândul lor rigide. Tabelul 2.2 Analiza finanțării creșterii economice și a răspunsului de politici macroeconomice în România pentru perioada 1990-2010 Perioadă Rata medie de creștere economică Creșterea economică cumulată de-a lungul perioadei Capitaluri străine Răspunsul de politici 1990-1992 -9,1 -25,01 Intrări reduse de fluxuri de capitaluri 1993-1996 3,9 16,6 Intrări
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
bugetar structural este mai util pentru analiza poziției fiscale și a sustenabilității finanțelor publice decât soldul bugetar efectiv. Însă la rândul lui indicatorul sold bugetar structural pune serioase probleme de relevanță metodologică și de utilitate informațională pentru decidenții de politici macroeconomice atunci când există perioade de creștere explozivă a absorbției (absorption booms - creștere explozivă a cererii agregate interne). Jaeger și Klemm (2007), Lendvai et al. (2011) și alții discută problema construcției unui indicator care să măsoare corect sustenabilitatea fiscală luând în considerare
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
dintre absorbția actuală și cea „potențială”. Chinn și Prasad (2003) și mai târziu Lee et al. (2008) definesc absorbția „potențială” ca absorbția întâlnită în condițiile în care outputul se află la nivelul potențial iar contul curent este corelat cu fundamentele macroeconomice (cu alte cuvinte current account norms așa cum sunt definite de autorii citați - „valori ale contului curent consistente cu determinantele pe termen mediu ale balanței economii-investiții”). 2.3. Estimarea CAAB pentru România. Analiza comparativă CAB versus CAAB. Implicații pentru politicile macroeconomice
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
macroeconomice (cu alte cuvinte current account norms așa cum sunt definite de autorii citați - „valori ale contului curent consistente cu determinantele pe termen mediu ale balanței economii-investiții”). 2.3. Estimarea CAAB pentru România. Analiza comparativă CAB versus CAAB. Implicații pentru politicile macroeconomice Prima etapă în calculul CAAB în cazul României este legată de estimarea valorilor de echilibru ale contului curent (a*t - current account norms). Am estimat valorile de echilibru ale contului curent (current account norms) în raport cu fundamentele macroeconomice pentru perioada 2000-2012
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Implicații pentru politicile macroeconomice Prima etapă în calculul CAAB în cazul României este legată de estimarea valorilor de echilibru ale contului curent (a*t - current account norms). Am estimat valorile de echilibru ale contului curent (current account norms) în raport cu fundamentele macroeconomice pentru perioada 2000-2012, plecând de la metodologia macroeconomic balance approach (abordarea bazată pe ipoteza echilibrului macroeconomic). Această procedură pornește de la ipoteza că soldul contului curent în cazul unei țări este egal cu soldul balanței economii-investiții și deci, variabilele ce influențează procesele
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
calculul CAAB în cazul României este legată de estimarea valorilor de echilibru ale contului curent (a*t - current account norms). Am estimat valorile de echilibru ale contului curent (current account norms) în raport cu fundamentele macroeconomice pentru perioada 2000-2012, plecând de la metodologia macroeconomic balance approach (abordarea bazată pe ipoteza echilibrului macroeconomic). Această procedură pornește de la ipoteza că soldul contului curent în cazul unei țări este egal cu soldul balanței economii-investiții și deci, variabilele ce influențează procesele de economisire și investire într-o țară
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
estimarea valorilor de echilibru ale contului curent (a*t - current account norms). Am estimat valorile de echilibru ale contului curent (current account norms) în raport cu fundamentele macroeconomice pentru perioada 2000-2012, plecând de la metodologia macroeconomic balance approach (abordarea bazată pe ipoteza echilibrului macroeconomic). Această procedură pornește de la ipoteza că soldul contului curent în cazul unei țări este egal cu soldul balanței economii-investiții și deci, variabilele ce influențează procesele de economisire și investire într-o țară vor afecta și echilibrul/dezechilibrul extern. Metodologia bazată
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de la ipoteza că soldul contului curent în cazul unei țări este egal cu soldul balanței economii-investiții și deci, variabilele ce influențează procesele de economisire și investire într-o țară vor afecta și echilibrul/dezechilibrul extern. Metodologia bazată pe ipoteza echilibrului macroeconomic (macroeconomic balance approach) a fost dezvoltată de Chinn și Prasad (2003) și Lee et al. (2008). Lendvai et al. (2011) au comparat valorile estimate ale CAB și CAAB în perioada 2005-2009 pentru țările UE. Datele utilizate au fost obținute din
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ipoteza că soldul contului curent în cazul unei țări este egal cu soldul balanței economii-investiții și deci, variabilele ce influențează procesele de economisire și investire într-o țară vor afecta și echilibrul/dezechilibrul extern. Metodologia bazată pe ipoteza echilibrului macroeconomic (macroeconomic balance approach) a fost dezvoltată de Chinn și Prasad (2003) și Lee et al. (2008). Lendvai et al. (2011) au comparat valorile estimate ale CAB și CAAB în perioada 2005-2009 pentru țările UE. Datele utilizate au fost obținute din baza
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
-7,5% din PIB iar CAB = -7,8% din PIB). În perioada de boom (absorption gap), diferențele destul de mari între CAB și CAAB în Bulgaria, țările baltice și România indică faptul că politicile Capitolul 2. Reforma indicatorului sold bugetar structural macroeconomice ar fi trebuit concentrate mai mult pe împiedicarea adâncirii dezechilibrului din contul curent, contribuind astfel la menținerea unui mediu macroeconomic sustenabil. În plus, capacitatea de semnal a indicatorului sold bugetar structural CAB pare a fi mult mai redusă decât cea
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
CAB și CAAB în Bulgaria, țările baltice și România indică faptul că politicile Capitolul 2. Reforma indicatorului sold bugetar structural macroeconomice ar fi trebuit concentrate mai mult pe împiedicarea adâncirii dezechilibrului din contul curent, contribuind astfel la menținerea unui mediu macroeconomic sustenabil. În plus, capacitatea de semnal a indicatorului sold bugetar structural CAB pare a fi mult mai redusă decât cea a CAAB, în condițiile în care analiza evoluției celui din urmă indicator amintit ar fi presupus adoptarea unei politici fiscalbugetare
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
prudentă, aplicată înainte de apariția puternică a efectului de contagiune și a celui de cauzalitate cumulativă în economia românească, ar fi determinat nevoia unei ajustări fiscale mai puțin largi decât cea experimentată de țara noastră în ultimii 3 ani. Corecția dezechilibrelor macroeconomice ar fi fost mai puțin dură decât cea înregistrată în ultimii ani, recesiunea nu ar fi fost atât de pronunțată, s-ar fi putut probabil evita intrarea României în criza de lichiditate din trezorerie în primul trimestru din 2009, ar
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
indicatorului sold bugetar structural 2.4. Deficitul bugetar amânat - problema arieratelor în cazul României. Propuneri de implementare a indicatorului core deficit Dincolo de propunerile de îmbunătățire a indicatorului sold bugetar structural - prezentate în subcapitolul anterior - o provocare pentru decidenții de politici macroeconomice și pentru teoreticieni deopotrivă o constituie construirea și implementarea indicatorului core deficit (deficitul de bază). Este o variantă a deficitului bugetar de tip structural, care elimină nu numai efectele datorate ciclicității economiei, ci și pe cele ale șocurilor temporare, ca
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ciclicității economiei, ci și pe cele ale șocurilor temporare, ca de exemplu arieratele, anumite impozite introduse temporar, amânări ale creșterilor salariale etc. (în țările aflate în tranziție pot apărea anumite perturbații care pot influența semnificativ mărimea PIB). Literatura științifică. Efectele macroeconomice ale arieratelor Există relativ puține studii care să testeze impactul real al arieratelor asupra agregatelor macroeconomice. De obicei, problema arieratelor este tratată subsecvent celei de reformă a sectorului public, cu țintire pe restructurarea sectorului companiilor de stat. Distorsionarea corectitudinii măsurării
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
temporar, amânări ale creșterilor salariale etc. (în țările aflate în tranziție pot apărea anumite perturbații care pot influența semnificativ mărimea PIB). Literatura științifică. Efectele macroeconomice ale arieratelor Există relativ puține studii care să testeze impactul real al arieratelor asupra agregatelor macroeconomice. De obicei, problema arieratelor este tratată subsecvent celei de reformă a sectorului public, cu țintire pe restructurarea sectorului companiilor de stat. Distorsionarea corectitudinii măsurării evoluției fiscal-bugetare din cauza arieratelor este explicată în lucrarea autorilor Diamond și Schiller (1987). Ei propun o
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
sectorului companiilor de stat. Distorsionarea corectitudinii măsurării evoluției fiscal-bugetare din cauza arieratelor este explicată în lucrarea autorilor Diamond și Schiller (1987). Ei propun o „strategie de combinare a unui program de reducere a arieratelor cu un sistem de monitorizare a agregatelor macroeconomice legate de cheltuieli, pentru a preveni acumularea de noi arierate”. O explicație pentru specificul existenței arieratelor interîntreprinderi în economiile postcomandă (cu detalii pe cazul României), regăsim la Khan și Clifton (1992). Autorii găsesc că situația neclară a drepturilor de proprietate
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
mult, arieratele totale atinseseră la sfârșitul anului 1991 în jur de 81% din PIB. În mod normal, arieratele reprezintă mai ales o problemă specifică țărilor în tranziție. În fapt, arieratele reprezintă o formă alternativă de finanțare, cu impact micro și macroeconomic consistent, aflat în directă relație cu amplitudinea acestor forme de creanțe. În România, practica arieratelor reflectă constrângeri bugetare slabe, așa cum indică Croitoru și Schaffer (2002). Folosite drept sursă de finanțare alternativă, ieftină, arieratele determină creșterea incertitudinii și a costurilor de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
forme de creanțe. În România, practica arieratelor reflectă constrângeri bugetare slabe, așa cum indică Croitoru și Schaffer (2002). Folosite drept sursă de finanțare alternativă, ieftină, arieratele determină creșterea incertitudinii și a costurilor de tranzacție în mediul de afaceri, afectând negativ agregate macroeconomice precum șomajul, inflația și creșterea economică. Combinată cu o slabă colectare a veniturilor la buget, problema arieratelor către bugetul de stat și bugetele sociale cauzează ceea ce se numește amânarea deficitelor, determinând costuri de oportunitate ridicate în ceea ce privește alocarea resurselor de finanțare
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
că existența constrângerilor bugetare slabe au permis utilizarea arieratelor drept mijloc de protecție socială, mai ales în cazul datoriilor amânate la plățile către bugetele publice și în cazul marilor companii de stat. Dăianu (2000) aduce în discuție legătura dintre dinamica macroeconomică din România din perioada 1990-2000 și două probleme majore: moștenirea alocării greșite a resurselor și fragilitatea instituțională. Autorul consideră că „moștenirea alocării greșite a resurselor are ca rezultat o tensiune foarte intensă în interiorul sistemului când există o schimbare violentă și
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
schimbare violentă și dramatică a prețurilor relativ la nivelurile de echilibru ale pieței. Încordarea sau tensiunea implicată explică de ce deficitele cvasifiscale mari sunt o caracteristică a economiilor postcomandă, care creează o prociclicitate autohtonă pentru inflația mare”. În articolul „Structure, strain and macroeconomic dynamic in Romania” (RCEP/WP No. 2/Octombrie 2000), autorul Daniel Dăianu consideră că „un simptom al tensiunii sistemice îl reprezintă arieratele inter-întreprinderi. Sub formă de bani cvasiinteriori temporar, arieratele interîntreprinderi endogenizează creșterea masei monetare într-un mod vicios, și
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Caldara și Kamps (2008) folosesc procedura Blanchard-Perotti și găsesc o relație liniară între stabilizatorii automați și semnul și magnitudinea estimate ale răspunsului PIB la șocul exogen determinat de dinamica taxelor. Cu privire la legătura dintre efectele acțiunilor de politici fiscal-bugetare și variabile macroeconomice fundamentale relevante sunt cercetările făcute de Taylor (2000) și Woodford (2001) asupra potențialei legături dintre politica fiscală și nivelul prețurilor. Perotti (2002) analizează efectele politicii fiscale asupra PIB și componentelor sale, ratei dobânzii și nivelului prețurilor. Rezultatele obținute sunt importante
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
publice poate fi satisfăcută prin funcționarea adecvată a stabilizatorilor automați, ca instrument principal al stabilizării fiscale. Subcapitolul de față estimează mărimea stabilizatorilor automați în cazul României, în scopul evaluării rolului de stabilizator România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare 60 macroeconomic al politicii fiscale românești în perioada 2000-2010, utilizându-se metodologiile oficiale ale Fondului Monetar Internațional și ale Comisiei Europene. În prezent, extinderea tehnicilor econometrice a reîncărcat dezbaterile legate de eficiența politicii fiscale ca stabilizator al economiei (detalii se pot citi
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
economică. Faptul demonstrat în lucrarea de față cu privire la prociclicitatea politicii fiscale în țara noastră poate sugera o mai mare atenție asupra stabilirii unei traiectorii sustenabile de finanțare. În România creșterea rolului stabilizatorilor automați ar trebui să reprezinte o prioritate. Teoria macroeconomică stipulează clar faptul că stabilizatori automați mai puternici înseamnă o variație mai mică a output gap-ului, lucru pozitiv în perspectiva aderării României la condiționalitățile prevăzute în Tratatul Fiscal. Capitolul 4 Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
înseamnă o variație mai mică a output gap-ului, lucru pozitiv în perspectiva aderării României la condiționalitățile prevăzute în Tratatul Fiscal. Capitolul 4 Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România Criza datoriilor suverane și necesitatea asigurării unui climat macroeconomic stabil și predictibil au determinat explozia introducerii de reguli fiscale pe soldul bugetar, cheltuieli, venituri sau pe datoria publică. Instituțional, multe țări au adoptat Legi ale Responsabilității Fiscale și au favorizat crearea de Consilii Fiscale, instituții independente care să asigure
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]