18,601 matches
-
pentru păstrarea domniei. Negru-Cioară intră cu sfială, cunoscând obiceiurile împărătesei. Evita cu multă abilitate loviturile de bici. De altfel, era singurul slujitor care nu făcuse cunoștință cu plumbii harapnicului cel mare. - La poruncă, Majestate! se înclină Ciorică. - Te-am chemat, maestre, să-ți spun că sunt tare supărată. Ținuturile noastre sunt mereu călcate de spioni și teroriști, îndemnând supușii să se răzvrătească. Toate aceste tulburări ne subminează imperiul, cauza tuturor relelor fiind vechiul nostru dușman, tâlharul de Soare-Împărat. Ce crezi tu
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
stupidă! îl întrerupse Iarna. Ce-o fi vrând nebuna? se întrebă Negru-Cioară speriat. - Am vrut să spun, Majestate, că slujitorii Măriei Tale sunt la posturi, își fac datoria și imperiul nostru niciodată nu a fost mai puternic ca... - Mă exasperezi, maestre! îl întrerupse Iarna iar, dând ochii peste cap. Dar dușmanul? Credeți voi că dușmanul doarme? - Să poftească, Majestate! Suntem pregătiți să... - Știu, îl întrerupse Iarna, să-l primiți cu pâine și sare! Numai de tâmpiți am avut parte! Negru-Cioară simți
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
repede decât s-ar fi așteptat împărăteasa, sala tronului se umplu cu toate urâciunile sale care nu se mai așezară la masa ovală, așteptând în picioare. - Scumpii mei slujitori, le spuse împărăteasa cu un calm neobișnuit, cred că iubitul nostru maestru v-a informat despre ce este vorba. Dușmanul nostru neîmpăcat, Soare-Împărat, dorește cu orice preț nimicirea noastră. Să-l lăsăm? - Nuuu! urlară urâciunile. - Atunci, să-l distrugem noi pe el, să-l atacăm prin surprindere și să-l nimicim odată
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
nu face, e și rămâne credibil pentru inocenți, doar nu le bagă mâna în pușculiță, ce mai! Peste toate, a rămas același conviv plăcut! Agreabil, plătește nemțește, împrumută, la nevoie, dar cu ceva dobândă, ajustată la buzunarul petentului. E și maestru de ceremonii al celor trei agape lunare. Face rezervarea măsuței lor în ziua cutare, ora cutare. Cunoscut ca un cal breaz de personal, rezolvă printr-un telefon. Atât! Și cele trei băute se petrec doar în ziua în care fiecare
LA O BĂUTĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382622_a_383951]
-
egală liniștii de început, o nesiguranță sfântă, ceva nedescifrat care rămâne ascuns undeva înlăuntrul lui pentru că doar el are cheile fermecate, cum spuneam mai sus, cu care deschide ușile sufletului nostru. SINFONIA BUCUREȘTI Orchestră “Sinfonia București” a fost înființată de maestrul Florin Totan în 1990 și a reprezentat la vremea respectivă prima inițiativa privată, nu doar în muzică, dar și în cultura românească. Orchestră este compusă dintr-un număr variabil de instrumentiști valoroși provin din principalele orchestre bucureștene precum Filarmonica George
CRISTI MINCULESCU ŞI IRIS ROCKOLINDE SIMFONIC LA SALA PALATULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382628_a_383957]
-
Ramona și au mai făcut aprecieri asupra activității: Emil Iordache Noni, președintele Cenaclului „Lectura”, George Militaru, Costel Ghiță, Octavia Crăciun, Elena Trifan. Farmecul poeziei a fost sporit de cel al muzicii de diferite genuri interpretate de persoane de vârste diferite: maestrul flautului Maxim Nicolae, care a asigurat și fundalul sonor, interpreta de muzică populară Georgeta Vasile Măsură, Ansamblul de copii al Școlii de Muzică „Cristea Zalu” din cadrul Asociației Culturale „Bucuriile Muzicii”, București. George Militaru a prezentat cartea „Libertatea gândului de a
TRIBUNA SCRIITORILOR FĂRĂ PREJUDECĂŢI, EDIŢIA A III-A, MAI 2015, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382652_a_383981]
-
pamflete.. ca la Tănase» o colecție de texte care să descrețeasca frunțile tuturor. Dinu Săraru, unul dintre cei mai renumiți publiciști, dramaturgi și romancieri contemporani, membru al Uniunii Scriitorilor din România, este cel care a încurajat acest demers literar al maestrului Nae Cosmescu. «M-a preluat cunoscutul romancier Dinu Săraru, care pe vremea aceea răspundea de destinele Cronicii Române și m-a invitat să continui proiectul. Cartea este rezultatul unui an de colaborare cu binecunoscutul cotidian», spune regizorul care a colaborat
VIVA REVISTA PEREGRINÂND MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383810_a_385139]
-
Articolele Autorului PACALIREA MORTII - Cumpăna nr. 2 În anul 1966 încă îmi satisfăceam serviciul militar pe nava DR 5 (dragor de radă), navă care nu era așa de mare, avea doar 37 metri lungime și 5,2 metri la cuplul maestru,[ - Partea cea mai lată a unei nave.] adică partea cea mai lată din punte. Destinația navei era descoperirea minelor plantate de inamic în caz de război și descoperirea submarinelor pe care le puteam bombarda cu grenade marine speciale. Niște butoaie
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383863_a_385192]
-
calitatea scrierii, fără a condiționa apartenența la o anumită grupare, declarată sau nu, reviste ale căror fondatori sunt adevărați promotori ai culturii, asemeni coordonatorilor antologiilor actuale de poezie sau proză, deschizători de drumuri noi în labirintul literaturii, prin publicarea scrierilor maeștrilor penelului și nu în ultimul rând, creațiile literare și cronicile de cărți ale scriitorilor români publicate în reviste culturale străine, din alte țări de pe mapamond, nesponsorizate de statul român. Datorită puternicii mediatizări a primei categorii menționate mai sus, aceasta este
”CONSIDERAŢII PRIVIND CÂTEVA ASPECTE ALE LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383991_a_385320]
-
PANTALONII!”- folosită numai în teatru (ridică și coboară panourile laterale) A..., uitam să vă povestesc, e-he!... că nu mică le-a fost surpriza când au descoperit cum funcționează (pupitrul) masa de lucru (punctul de comandă cu aparatura electronică) de unde maestrul de sunet asigură buna transmisie a vocilor protagoniștilor de pe secenă, a orchestrei (li s-a explicat pe înțelesul lor despre „acustica unei săli de teatru” - o adevărată artă ce-o folosesc arhitecții în construcția sălilor de spectacol pentru eliminarea ecoului
AȘ VREA SĂ FIU COPIL CA ALTĂDATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384026_a_385355]
-
Opera Comică pentru Copii: distinsei doamne, celebra soprană FELICIA FILIP - director general, regizorului Cristian Mihăilescu, Emil Pantelimon - director de imagine, Valentin Racoveanu - director artistic, orchestrei al cărei dirijor Cristian Teodorașcu a impresionat prin precizia redării partiturii mozarzartiene, pianistului Tudor Scripcariu, maestru de balet Cătălin Cracaș, neuitându-i pe cei din spatele scenei care dau lumină, sunet și ne încântă cu decoruri alese, și în final, pntru toți UN SALUT CORDIAL! smnează Marin Voican-Ghioroiu AȘ VREA SĂ FIU COPIL CA ALTĂDATĂ Mi-e
AȘ VREA SĂ FIU COPIL CA ALTĂDATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384026_a_385355]
-
de scaun voivodal - Târgoviște, au să le dea iubitorilor de muzică bună... câteva seri de neuitat. Un alt fiu al plaiurilor dâmbovițene, care prin activitatea sa prodigioiasă a ținut drapelul creației corale la mare înălțime; dirijor celebru, compozitor prolific, distinsul maestru Voicu Enăchescu - Președintele juriului Festivalului Național de Creație și Interpretare a Romanței Românești, a avut o sarcină foarte grea să stabilească premiile..., fiindcă atât compozitorii cât și interpreții s-au dovedit a fi bine pregătiți pentru un examen de prestigiu
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
adunat atâta aur fin din Grădina Raiului Folcloric, o simțeam în cântecul interpreților, în compozițiile condeierilor ale căror note vrăjite încântau publicul ascultător, fiindcă unduitoarele armonii ce se revărsau ca o binefacere peste o lume dornică de înnoire se datorau maestrului Dan Ardelean, dirijorul formației „ROMANTICII” Sfinte, ce mi-a fost dat să văd!... Abia mă trezisem din starea de beatitudine când pe scena Teatrului Tony Bulandra, în acordurile fermecătoare care izvorau cu nestins dor și patimă din struna prim-violonistului
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
grădina Crizantemei pe marea doamnă a cântecului popular, MARIA TĂNASE care era însoțită de buna ei prietenă - IOANA RADU ei, inegalabila cântăreață de romanțe. De la prima seară a Festivalului de Creație și Interptretare, când voalul timpului a fost ridicat de maestrul Octavian Ursulescu și artista Alexandra Velniciuc, poftind la rampă concurenții spre a-și încânta spectatorii și (telspectatorii din țară și străinătate - la Gala de premiere), manifestarea cultural-artistică a fost un adevărat regal, iar mie ca scriitor îmi revine datoria să
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
câteva poeme noi, în lectură Loredanei Tudor-Tomescu. Această din urmă va prezenta un medalion poetic din volumul aflat în lucru, "Iubirea pe stil vechi", printr-un minirecital de interferență a artei păpușărești cu cea poetica, susținut de regizoarea Maddy Slabacu (maestru păpușar) și Shabnam Tavakol (actrița/păpușar). Tot în viitorul volum al Loredanei se înscriu și poemele a caror lectură o va face Anamaria Beligan (seria "Lucianism(e)"). Un alt punct de atracție, speram noi, îl va constitui și prezența muzicii
COMUNICAT DE PRESA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383353_a_384682]
-
geniu. Raportat la cei mari. A fost seara unui cărturar de excepție. Unic prin postură, dicție și retorică. Nu am mai văzut pe cineva care să vorbească, atât de expresiv, românește, de la Profesorul Tohăneanu încoace. Mă uit la studenți, atunci când Maestrul recită. Sunt fascinați. Mă uit la studenți, atunci când Maestrul vorbește despre antologie. Sunt curioși. Mă uit la studenți, atunci când Maestrul se referă la mine. Sunt mândri. Un mănunchi de suflete curate. Au văzut un Poet” (pagina 144). Mirela-Ioana a dorit
CONSTANTIN STANCU, TIMPUL CA UN GLONŢ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383360_a_384689]
-
cărturar de excepție. Unic prin postură, dicție și retorică. Nu am mai văzut pe cineva care să vorbească, atât de expresiv, românește, de la Profesorul Tohăneanu încoace. Mă uit la studenți, atunci când Maestrul recită. Sunt fascinați. Mă uit la studenți, atunci când Maestrul vorbește despre antologie. Sunt curioși. Mă uit la studenți, atunci când Maestrul se referă la mine. Sunt mândri. Un mănunchi de suflete curate. Au văzut un Poet” (pagina 144). Mirela-Ioana a dorit să transmită cititorului plenitudinea vieții. Cum Dumnezeu este departe
CONSTANTIN STANCU, TIMPUL CA UN GLONŢ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383360_a_384689]
-
mai văzut pe cineva care să vorbească, atât de expresiv, românește, de la Profesorul Tohăneanu încoace. Mă uit la studenți, atunci când Maestrul recită. Sunt fascinați. Mă uit la studenți, atunci când Maestrul vorbește despre antologie. Sunt curioși. Mă uit la studenți, atunci când Maestrul se referă la mine. Sunt mândri. Un mănunchi de suflete curate. Au văzut un Poet” (pagina 144). Mirela-Ioana a dorit să transmită cititorului plenitudinea vieții. Cum Dumnezeu este departe pentru unii, cum omul este poemul ieșit din cuvintele Creatorului, ea
CONSTANTIN STANCU, TIMPUL CA UN GLONŢ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383360_a_384689]
-
spre parc era stația de taxiuri și în câteva minute se aflau în fața blocului. Andrei și Marian cum au văzut că familia lui Cris a părăsit barul s-au dus direct la sărbătorit care nu se mai dezlipea de Andrada. - Maestre, se adresară cei doi zâmbind, ne-ai promis că mergem la Traian dacă pleacă mai devreme părinții și bunicii tăi. Ce faci, te mai ții de promisiune? - V-am promis, măi figurilor, dar nu vedeți că încă suntem cu toții aici
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383452_a_384781]
-
era suficient de beat ca să-i dea lacrimile (nu știm de ce!) și să declare: - Băiii, om te fac! Te public, bă, în revista mea care-i cea mai tare! Da’ și tu tre’ să ai grijă dăăă... - Vaiii, se poate maestre, io, oricând ziceți matali, mă prezint! Vergică încerca să își ascundă spaimele, că mde, de unde bani pentru maestrul, însă poștașul îi făcu cu ochiul și asta-i mai dădu un pic de curaj. Prin urmare, lăsă opera pe mâna maestrului
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
Te public, bă, în revista mea care-i cea mai tare! Da’ și tu tre’ să ai grijă dăăă... - Vaiii, se poate maestre, io, oricând ziceți matali, mă prezint! Vergică încerca să își ascundă spaimele, că mde, de unde bani pentru maestrul, însă poștașul îi făcu cu ochiul și asta-i mai dădu un pic de curaj. Prin urmare, lăsă opera pe mâna maestrului și plecară amândoi la cârciumă să discute amănuntele istoricei vizite. Spre norocul său, când a ajuns acasă nevastă
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
maestre, io, oricând ziceți matali, mă prezint! Vergică încerca să își ascundă spaimele, că mde, de unde bani pentru maestrul, însă poștașul îi făcu cu ochiul și asta-i mai dădu un pic de curaj. Prin urmare, lăsă opera pe mâna maestrului și plecară amândoi la cârciumă să discute amănuntele istoricei vizite. Spre norocul său, când a ajuns acasă nevastă-sa adormise frântă de muncă, iar el s-a strecurat sub plapumă, ușurel, a adormit și a visat frumos. Dacă a visat
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
ruși spre altă parte de Românie, dominată de nemți, ambele, nici până azi nemaireunite în matca naturală. Ion Vanica începuse studii muzicale la Conservatorul din Chișinău, dar le-a continuat și absolvit la Conservatorul Regal din București unde, ajungând un maestru dirijor, cel mai mare dirijor de copii din România, va ctitori în 1945 Corul de Copii Radio. Stabilindu-se la București, cu toții aveau să cucerească înălțimile cu luminozitate ale muzicii, devenind nume proeminente între celebritățile unui spectru cuprinzător de genuri
MIHAI VANICA. ODISEEA VIEŢII, ODISEEA MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382842_a_384171]
-
dânsului, comparativ cu bogăția spirituală pe care mi-a lăsat-o, punându-și amprenta pe stilul meu de creație. Îl declar ca fiind al doilea mentor, trimis de Bunul Dumnezeu, care are un plan personal cu mine. Întâlnirea spirituală cu maeștrii mei pământeni, nu face decât să îmi confirme că Dumnezeu vrea să cresc într-o zi cât într-o lună. Eu încă nu știu exact ce dorește să transmit, dar înțeleg foarte bine că vrea să mă șlefuiască repede, ca să
DOUĂ ARIPI ÎNSPRE ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382752_a_384081]
-
trăiri iradiate de la strămoși până azi când iremediabil s-a ajuns la capăt, de aici încolo, Bacăul de ieri intrând într-o nouă dimensiune nimbată a conștiinței istoriei muzicii folclorice românești. Aceste rânduri puteau însele să nu fie scrise dacă maestrul Benone Sinulescu nu mă incita cu glasul și personalitatea acestui artist și om al pământului Bacăului, muncit greu într-o durată milenară, dar iubit și apărat cu vrednicie, păstrat curat și roditor. „Ai greși să nu scrii despre Nelu Huțu
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]