4,260 matches
-
1972). Pentru a prezenta un peisaj necunoscut și amenințător, autorul utilizează "retorica indicibilului" pe care o analizează J. Bellemin-Noël (1971), și ale cărei procedee majore sînt utilizarea negației, ghilimelele, metafora și comparația. a) Negația În cursul unei expediții pe un meleag străin, Pămîntenii descoperă un peisaj cu înfățișare necunoscută lor, ceea ce îl determină pe autor să facă descrierea "în lipsa" unei referințe la universul cunoscut: Ceea ce ei numeau oraș nu semăna în realitate cu nici o așezare de pe Pămînt. Masive înalte și sumbre
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
istorice specifice de existență. Secole de-a rândul, datorită străvechilor sale îndeletniciri (păstoritul și agricultura), românul a trăit nemijlocit în cadrul naturii. Contactul permanent cu natura, cu fenomenele ei ciclice, au statornicit în conștiința oamenilor un sentiment de înrudire trainică cu meleagurile acestei țări. În cazul poporului român, sentimentul naturii nu poate fi disociat de istoria sa zbuciumată, care vorbește despre numeroasele retrageri ale oamenilor în păduri, în munți în fața invaziilor repetate ale celor care râvneau la colțul acesta de lume; asemenea
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
pună în evidență multiplele relații dintre artă și mediul ei (sol, climă, rasă, cultură, moment). Totuși, dacă desemnează sau subliniază relații între elemente distincte, el nu gândește natura acestei relații altfel decât în termeni cauzali: Am putea spune că pe meleagurile acestea [Țările de Jos], apa face iarba, care face vitele, care fac brânza, untul și carnea, care, toate laolaltă și împreună cu berea, fac populația". Ibidem, p. 107. Pentru a înțelege registrul epistemologic (destul de depășit) al acestui autor clasic, cel mai
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
GARY: Salut! Spune-mi, nu-i așa că ești nou pe la clubul ăsta? JEAN: Da, e de-abia a doua oară când vin. M-am mutat de curând în oraș. GARY: Și eu sunt novice aici. Cum ai ajuns pe aceste meleaguri? JEAN: Compania unde lucrez s-a mutat aici din statul vecin, eu sunt contabilul șef, GARY: Te admir că îți poți asigura existența, având grijă de situația financiara a unei companii. Eu sunt fotograf la Daily Sun și de multe
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
de fondație, avea să se mențină aproape 100 de ani, ca dovadă a respectului pe care generații de-a rândul au știut să-l acorde voinței strămoșești, în ultimă instanță cea mai sigură garanție a perenității moștenirii noastre pe aceste meleaguri, iar pe Dimitrie Drăghici să-l consacre pentru veșnicie ca inițiatorul activității medicale în ținutul Vasluiului, care avea să aibă o evoluție atât de frumoasă în slujba sănătății trăitorilor acestor locuri atât de încărcate de istorie. Elena Șubin a fost
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de știință, trecând de la stadiul medicinii descriptive la stadiul de medicină bazată pe cauzalitate și dovezi argumentate științific. Înființarea școlilor medicale românești de la București și Iași, aveau să catalizeze energiile creatoare ale multor medici, unii dintre ei truditori pe aceste meleaguri, alții având legături foarte strânse cu această zonă. Nu e de mirare că în acest context, nume cu rezonanță istorică din medicina românească se regăsesc în istoria medicinii vasluiene. De aceea ne facem o datorie de onoare trecând în revistă
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
și răniți de pe front. A condus spitalul Drăghici timp de 21 de ani (1918 1939), deși a avut numeroase oferte pentru București, ca medic și organizator de sănătate publică în cadrul Ministerului Sănătății, dovedind, prin acest gest, un atașament pentru aceste meleaguri și oamenii locului, rar întâlnit. Foarte bun specialist și organizator, este unul din medicii care a adus cele mai notabile servicii în modernizarea spitalului și dotarea lui. Considera că medicul trebuie să fie un „doctus” adică un cunoscător a celor
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
combaterea și tratamentul epidemiilor de febră tifoidă și tifos exantematic care făceau adevărate ravagii printre combatanți și localnici. Și aici remarcabilă este activitatea doctorilor: Gheorghe Andreescu, Ioan Ovanez, Alexandrina Holban. Nu am putut trece peste faptul, extrem de onorant pentru aceste meleaguri, că în evoluția școlii medicale românești din secolul al XX-lea, printre fondatorii și reprezentanții de seamă ai acesteia se numără mulți medici ridicați din fostul județ istoric al Vasluiului. Printre personalitățile marcante, adevărați creatori de școală, la Universitatea de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
unde „buciumă vise” își adună ficțiunile în reluate discursuri impresive; rămase întocmai ca la începuturi, izvoare, dihănii și celelalte sunt repere familiare, niște constante afective într-o geografie a satului arhetipal. Nostalgia alpestră este cel mai adesea în legătură cu sentimentul pierderii meleagului originar al copilăriei și reluarea imaginilor în care seninătatea ascensională ficționează cu tentă edenică, transformă spațiul poetic în priveliște mitică: „În munții noștri astăzi zăpezile torc leneș Izvoarele îngheață în clinchete subțiri Și caprele de munte nervoase prin poene-și Urmează
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
un imperativ pentru noi toți care te iubim. Chiar dacă ceea ce ni se oferă reprezintă un genocid bine organizat pentru suprimarea noastră, vom găsi o posibilitate de ieșire din acest impas. Noi nu trebuie să le dăm satisfacția plecării către alte meleaguri. Nu trebuie să disperi, vom căuta să te refacem. Dar cea mai bună hrană este voința și încrederea în tine. - Mulțumesc, profesore pentru grija ce mi-o porți. Ai făcut tot ce-a fost posibil, toate sunt zadarnice acum. Vrei
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
primară. Clar ca lumina zilei zicerea prelatului grec, dar erau și în Palestina acești eseni, adică geți din Frăția Celui Ales, amintiți chiar de tartorii iudaismului, marii rabini plăsmuitori și scornitori Filon și J. Flavius, însă își duceau viața pe meleagurile Palestinei cu vreo 200 de ani înaintea minciunilor lui Saul. Episcopul Meliton din Sardes spunea pe la anul 176 că filozofia creștină a venit de la barbari și s-a răspîndit în imperiul roman iar Justin Martirul înainte de anii 150 scrie despre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
aceste urgii și nu s-au pocăit ca să-i dea slavă.” Cred că este vorba de seceta din vara anului 377 care a dus la o lipsă cumplită de alimente în Balcani în rîndul ostrogoților veniți de curînd pe aceste meleaguri. Grecii care erau samsarii locului, au ridicat prețurile foarte mult, fapt ce a dus la revolta goților și în bătălia de la Adrianopol din 9 august 378, trupele imperiale sînt înfrînte iar împăratul Valens cade pe cîmpul de luptă. În noiembrie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a slobozit haitele de draci pe la mijlocul secolului XVll î.e.n. și a adus cele mai cumplite geruri peste Carpați. Sîntem Fiii Oii și nu ai ploii sau prepuțiului tușinat, adică neam de oieri ce am fost de-a pururi pe aceste meleaguri și de aceea ne-am legat existența de o Mioriță, care prin harul și darul ei ne-a vegheat calea în istoriei și înveșnicire. Dacă eram înfrățiți cu Satana, ne mîndream ca fii ai ,,legămîntului” lui Avram și nimic mai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
frapante pentru străini!), ci par mai degrabă mulțumiți să le acopere cu un verbiaj ideologic și să se consacre apoi cu toate forțele campaniei antiglobalizare și dramei Lumii a Treia (numită de ei „Sudul Global”), mutându-și utopiile pe alte meleaguri. De ce oare nu au acești pseudoliberali un impact mai mare asupra propriei lor societăți, dacă ținem seama și de faptul că un considerabil procent al populației le trece prin mână cel puțin în timpul celor patru ani de colegiu? De ce și-
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cultură ale sindicatelor proiectate de arh. Nicolae ("Gipsy") Porumbescu și emulii săi în anii șaptezeci și optzeci (cu un apogeu aberant la Satu Mare). 21 Absența spiritului critic, rezistent, deschizător de drumuri - cu un cuvânt: avangardist - este mai degrabă norma acestor meleaguri, care și-au exportat avangardiștii și modernii sau i-au marginalizat. Eforturile de a-i re-apropria pe Tzara, Janco, pe Brâncuși și Ionesco, pe Cioran și Eliade nu pot camufla faptul că, pentru a-și împlini destinul artistic sau literar
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Neamul Românesc, încheia prin afirmația ,,A trăit ca un mucenic și a murit ca un sfânt”. A doua personalitate de excepție în domeniul științelor medicale și sociale pe care doresc să o evoc este Grigore T. Popa (182-148), originar de pe meleagurile vasluiene, văzând lumina zilei în satul de răzeși Șurănești. Anatomist de formație, profesor de anatomie la Facultatea de Medicină din Iași și București, cercetător asociat al Universității din Cambridge, și-a înscris numele în panoplia savanților români de primă mărime
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
medicină a timpului “Traite du Medecine par Lancereaux et Paulesco”. În egală măsură, autorul subliniază, ca o trăsătură definitorie, dragostea de neam și țară pentru care Paulescu nu a ezitat să-și sacrifice poate un destin mai fericit pe alte meleaguri, în dorința mărturisită de a contribui la propășirea învățământului medical românesc și a climatului socio-cultural al țării sale. Încheie această schiță biografică cu dezamăgirea profundă a lui Paulescu după furtul intelectual realizat de către cei 4 canadieni (Banting, Macleod, Best și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
NAUM, Andrei (18.VIII. 1875, București - 18.VIII.1917, Mărășești), poet și traducător. Probabil că s-a născut pe meleaguri prahovene, căci absolvea, în 1893, Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești. După efectuarea serviciului militar, a urmat o școală de ofițeri și a devenit sublocotenent, dar nu a fost ofițer activ decât un an, preferând să lucreze ca funcționar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288371_a_289700]
-
a avea universalitate umană, fiind la fel de natural "ca și iubirea de mumă și de tată" (Aaron, 1843, p. 1). Totuși, în ciuda aparenței de naturalețe, patriotismul este cauzat de simpla obișnuință, de efectul expunerii sistematice la obiceiurile, tradițiile, limba etc. specifice meleagurilor natale. Chiar dacă are statutul unei universale umane, patriotismul poate și trebuie să fie defalcat în două categorii diferite ierarhic: i) un patriotism primitiv sau tribal, care presupune "numai o iubire patologică" de nație, care se găsește inclusiv la "dobitoace" (sic
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
viață și plenitudine. Sevele din natură pătrund și în oamenii entuziasmați de dorul și nevoia expansiunii, a evadării, căci: „De-atât fior li-i inima năucă/ Atuncea prind hagii dor de ducă,/ Iar pălmierii află-ndemn să cate/ Altare pe meleaguri depărtate”249. Călătoria devine o formă de eliberare, de cunoaștere, de reflecție și de sfințire, cu toate că lumea lui Geoffrey Chaucer nu este străbătută de un fior mistic autentic, este mult prea ancorată în real, iubește prea mult viața în toată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dând textul german. Revenirile lui G. Călinescu mai ales în cele patru ediții ale sale din „Viața lui Mihai Eminescu” sunt destul de numeroase și schimbă imagini, afirmații, convingeri chiar. Pagina din Universul mai cuprinde o însemnare a lui I.Gr. Oprișan: „Meleagurile lui Eminescu” (excursie la Mânăstirea Agafton și întâlnire cu o măicuță bătrână care l-a cunoscut pe poet, fără a nota vreo informație de la ea) și un fragment din amintirile lui T. V. Ștefanelli, din 1914, despre Eminescu și Ioniță
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ale consilierilor care fuseseră recunoscuți pentru lenea lor mă deranjau când erau pronunțate în prezența mea. Însă trebuie să prezentăm starea lucrurilor: agitații groaznice în întreg regatul, înainte de a atinge vârsta majoratului (este vorba despre Frondă, n. n.); un război pe meleaguri străine, iar aceste probleme din interiorul regatului au condus la pierderea a mii și mii de avantaje pentru Franța; un prinț de același sânge cu mine (Ludovic al II-lea de Burbon, duce d'Enghien și mai apoi prinț de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Pe măsură ce ne adâncim în conținutul ei, cartea se transformă dintr‐o „istorie” într‐o epopee. Fapte, întâmplări, portrete, microbiografii, frânturi de creații literare, simpla enumerare a unor personalități intrate în Panteonul literaturii române, ce‐ au trăit, gândit și creat pe meleagurile Bârlad ului și a fostului județ Tutova - Țara de Jos - cum mai era numit pământul pe unde a călcat cel puțin de trei ori Măritul Ștefan, odată nu cu mult timp înaintea bătăliei de la P odul Înalt (1475), întregul tezaur
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
titlul lucrării aparținând scriitorului și monografistului Traian Nicola din Bârlad aju nsă la al V‐lea tom despre care scria Evenimentul de Iași, Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava și Vaslui la 8 septemb rie 2003. „Lucrarea cuprinde date despre personalitățile acestor meleaguri sau care s‐ au născut aici. Volumul precedent a fost lansat în cadrul zilelor „Culturale ale Bârladului la sfârșitul lunii mai” spunea ziarul care cita și referirile purtătorului de cuvânt al primăriei locale: „Intenția noastră este ca acest volum să iasă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ce părere aveți despre ziarul nostru? „ Scris cu pricepere, cu tragere de inimă și entuziasm și cu o înțelegere deplină a nevoilor sufletești de astăzi ale țărănimii noastre, „ Glasul nostru" este una din publicațiile culturale menite să deschidă pârtie pe meleagurile destul de friguroase ale vieții noastre culturale de astăzi. Acei care scriu această gazetă să se pătrundă de adevărul că noi avem comori sufletești de o rară bogăție și o limbă foarte puternică și cu care se pot exprima și cele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]