4,816 matches
-
align="aligncenter" width="510"] Laurențiu Ridichie, Fără titlu, 2013[/caption] Femeile muncitoare Mihai Davidoglu explorează tematica muncii în piese centrate, cu precădere, pe ierarhiile și pozițiile de putere din combinate, fabrici, uzine și mine. Dramaturgia lui Davidoglu - Cetatea de foc, Minerii, Schimbul de onoare</b>, <b>De trei ori ca la brigadă</b> - e construită în jurul unor personaje caracterizate prin acțiunile lor în spațiul muncii, și prin reflecțiile asupra acestor acțiuni în spațiul privat. Davidoglu acordă o atenție specială femeilor muncitoare
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
în umbra bărbaților și îi așteaptă, cu masa pusă, de la muncă, ci și femei active, care se definesc în raport cu ceea ce fac în contexte relevante pentru evoluția lor. Davidoglu lărgește astfel tipologia de gen a muncii. Pe lângă furnaliști, oțelari, topitori, brigadieri, mineri, frezori, motoriști, Davidoglu aduce în piesele sale, chiar dacă într-o proporție mult mai redusă, femei muncitoare care se luptă pentru drepturile lor într-o societate a muncii dominată de bărbați autoritari. Relațiile de muncă și conflictele dintre muncitori, împărțiți între
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
maistru furnalist, fiii - unul, maistru-oțelar și celălat, topitor, fiica - macaragiu), munca reprezintă cea mai importantă formă de solidaritate umană - unul dintre fii, Pavel, își acuză tatăl că nu se mai implică în producție așa cum o făcea odată. Grevă generală În Minerii (montată în 1949 la Teatrul Național din Cluj-Napoca, apoi la Teatrul din Reșița), acțiunea se petrece în iarna anului 1948), Mihai Davidoglu expune viața dintr-o colonie de mineri din Valea Jiului, cu accent pe munca în subteran, pe condițiile precare
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
mai implică în producție așa cum o făcea odată. Grevă generală În Minerii (montată în 1949 la Teatrul Național din Cluj-Napoca, apoi la Teatrul din Reșița), acțiunea se petrece în iarna anului 1948), Mihai Davidoglu expune viața dintr-o colonie de mineri din Valea Jiului, cu accent pe munca în subteran, pe condițiile precare, pe lipsa materialelor de lucru și pe conflictele care privesc procedeele și tehnicile de extracție a cărbunelului. Între Anton Nastai, miner, șef de grupă, alți mineri și președintele sindicatului
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
Mihai Davidoglu expune viața dintr-o colonie de mineri din Valea Jiului, cu accent pe munca în subteran, pe condițiile precare, pe lipsa materialelor de lucru și pe conflictele care privesc procedeele și tehnicile de extracție a cărbunelului. Între Anton Nastai, miner, șef de grupă, alți mineri și președintele sindicatului apar neînțelegeri privind mijloacele de exploatare a cărbunelui și noile regulamente de lucru. De asemenea, rezistența la riscurile extreme și fidelitatea față de lumea minei, moștenită din tată-n fiu, devin punctele de
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
o colonie de mineri din Valea Jiului, cu accent pe munca în subteran, pe condițiile precare, pe lipsa materialelor de lucru și pe conflictele care privesc procedeele și tehnicile de extracție a cărbunelului. Între Anton Nastai, miner, șef de grupă, alți mineri și președintele sindicatului apar neînțelegeri privind mijloacele de exploatare a cărbunelui și noile regulamente de lucru. De asemenea, rezistența la riscurile extreme și fidelitatea față de lumea minei, moștenită din tată-n fiu, devin punctele de sprijin care fac posibilă viața
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
în subteran: „Știi, Marie, că niciodată nu m’am gândit că s’ar putea să fiu și altceva decât subteran... locuri și oameni sunt peste tot: de seamă e să știi pentru ce trăiești” (Anton Nastai). Inspirată tot din viața minerilor, piesa lui I.D.Sârbu - Frunze care ard (inițial piesa s-a numit SOVROM Cărbune și avea acțiunea plasată în anii 60, ceea ce i-a adus autorului cenzura regimului; ulterior Sârbu a plasat evenimentele în 1941) - construiește două tipuri de conflicte
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
inițial piesa s-a numit SOVROM Cărbune și avea acțiunea plasată în anii 60, ceea ce i-a adus autorului cenzura regimului; ulterior Sârbu a plasat evenimentele în 1941) - construiește două tipuri de conflicte intercalate în structura dramaturgică: un conflict între minerii revoluționari care cred în forța grevei și protestului și cei care fac pactul cu puterea, pe de o parte, și un conflict între mineri și autorități, pe de altă parte. Frunze care ard</b> are, în loc de prefață, o adresă a
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
plasat evenimentele în 1941) - construiește două tipuri de conflicte intercalate în structura dramaturgică: un conflict între minerii revoluționari care cred în forța grevei și protestului și cei care fac pactul cu puterea, pe de o parte, și un conflict între mineri și autorități, pe de altă parte. Frunze care ard</b> are, în loc de prefață, o adresă a Inspectoratului muncii din Deva, elaborată în 1941, în care se precizează: „La petiția dv. nr. 6546/1941, avem onoarea de a vă confirma că
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
se face aprovizionarea către noua galerie. Tuburile de aeraj nu pot fi prelungite deoarece, în mină, se face economie, ceea ce duce la explozia galeriei și la moartea lui Aurel, alături de alți patru muncitori. Viața în Valea Plângerii, cum o numesc minerii, e un lung șir de umilințe: „Salariul abia ne ajunge ca să răsuflăm; mâncăm mălai uscat, margarină. Copiii, să-i vezi, îs umflați la burtă cu ciorbă de buruieni... Și toate astea n-ar fi nimic de nu ți s-ar
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
să-i vezi, îs umflați la burtă cu ciorbă de buruieni... Și toate astea n-ar fi nimic de nu ți s-ar împuia capul cu vorbe goale, cu minciuni” (Aurel). Scena înmormântării, la care participă diferite oficialități (primar, ministru), mineri, soțiile și mamele celor morți este una dintre cele mai puternice scene de confruntare dintre autorități și muncitori din dramaturgia românească. O scenă în care revolta mocnită a umiliților, obligați să-și plângă morții în timp ce ascultă discursul ipocrit al celor
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
de David Schwartz Teatrul SubPământ. Valea Jiului după 1989</b><i> este un proiect de observație cotidiană și analiza critică a existenței unor comunități afectate decisiv de schimbarea politică din anii ’90. Proiectul documentează situația economică, viața și munca minerilor în post-socialism. Spectacolul Sub Pământ are la bază o cercetare în Valea Jiului, coordonată de Mihaela Michailov (dramaturg), Vlad Petri (fotograf), David Schwartz (regizor). Cercetarea a avut mai multe direcții - ateliere, discuții libere și interviuri cu mineri, soții de miner, pensionari
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
economică, viața și munca minerilor în post-socialism. Spectacolul Sub Pământ are la bază o cercetare în Valea Jiului, coordonată de Mihaela Michailov (dramaturg), Vlad Petri (fotograf), David Schwartz (regizor). Cercetarea a avut mai multe direcții - ateliere, discuții libere și interviuri cu mineri, soții de miner, pensionari, paznici de mină, lideri de sindicat, oameni care trăiesc din furtul de cărbune, copii. Spectacolul Sub Pământ a fost prezentat, în cursul anului 2012, în comunități minerești și muncitorești din 11 orașe din Transilvania (Aninoasa, Lupeni
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
munca minerilor în post-socialism. Spectacolul Sub Pământ are la bază o cercetare în Valea Jiului, coordonată de Mihaela Michailov (dramaturg), Vlad Petri (fotograf), David Schwartz (regizor). Cercetarea a avut mai multe direcții - ateliere, discuții libere și interviuri cu mineri, soții de miner, pensionari, paznici de mină, lideri de sindicat, oameni care trăiesc din furtul de cărbune, copii. Spectacolul Sub Pământ a fost prezentat, în cursul anului 2012, în comunități minerești și muncitorești din 11 orașe din Transilvania (Aninoasa, Lupeni, Petrila, Petroșani, Uricani
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
industriale, problemele cele mai acute, legate de sărăcie și migrație, si imaginarea unor eventuale soluții și a unul viitor posibil. Au participat spectatori de vârste diferite, de la copii la oameni trecuți de 80 de ani, din grupuri sociale foarte diverse (mineri, muncitori și muncitoare, intelectuali locali, paznici, șomeri, pensionari, romi afectați de sărăcie extremă). Într-un singur loc, la Tăuții Măgherăuși, a asistat la dezbatere primarul localității. Spectacolele și dezbaterile au avut loc în Casele de Cultură locale sau în școli
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
culegători de folclor minier! Și bunicul meu avea un cântec, zicea că ”plec din brațele mândruței, îmi iau lopată și mă duc”, așa ceva... Cu jale, dar și cu mândrie. E chiar frumos de studiat, sunt și lucruri frumoase în viață minerilor, nu e doar așa că intră acolo, sunt negri, ies afară, merg și beau, vin acasă, își bat nevestele, e mult mai mult de atât. Fiecare om are povestea lui!</b> Putem face o paralelă asupra căreia se va discuta enorm
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
cu totul. S., profesoara: Nu știu dacă vă puteți imagina, dar cândva, în Baia Sprie, venea Opera din Cluj cu spectacole, venea Satu-Mare cu teatru, reprezentațiile erau destul de dese! TĂUȚII MĂGHERĂUȘ: N., cântăreț de muzică populară: Tatăl meu a fost miner la exploatarea Săsar. Frații mei, Nuțu și Gavrilă, au fost mineri la mină Nistru. Cumnatul meu, Ioani Hupșii și-a Mierlușii, a lucrat în mină ”9 Mai” de la Nistru și a fost zdrobit de bolovăni cu încă doi oameni, doi
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
cândva, în Baia Sprie, venea Opera din Cluj cu spectacole, venea Satu-Mare cu teatru, reprezentațiile erau destul de dese! TĂUȚII MĂGHERĂUȘ: N., cântăreț de muzică populară: Tatăl meu a fost miner la exploatarea Săsar. Frații mei, Nuțu și Gavrilă, au fost mineri la mină Nistru. Cumnatul meu, Ioani Hupșii și-a Mierlușii, a lucrat în mină ”9 Mai” de la Nistru și a fost zdrobit de bolovăni cu încă doi oameni, doi ortaci. Au fost puși în niște lăzi și trimiși la fiecare
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
și-a Mierlușii, a lucrat în mină ”9 Mai” de la Nistru și a fost zdrobit de bolovăni cu încă doi oameni, doi ortaci. Au fost puși în niște lăzi și trimiși la fiecare acasă. Sunt legat de acești oameni, de mineri. Pentru acest lucru m-am aplecat și eu cu pioșenie asupra demnității acesteia de a fi miner și de-a lungul anilor am cules folclor mineresc. Mă bagă-n ocna de sare, S-aibă domnii de mâncare. Eu puținul ce
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
cu încă doi oameni, doi ortaci. Au fost puși în niște lăzi și trimiși la fiecare acasă. Sunt legat de acești oameni, de mineri. Pentru acest lucru m-am aplecat și eu cu pioșenie asupra demnității acesteia de a fi miner și de-a lungul anilor am cules folclor mineresc. Mă bagă-n ocna de sare, S-aibă domnii de mâncare. Eu puținul ce-l cinez, Tot cu lacrimi îl sărez. Tot ce ați spus dumneavoastră se regăsește în versuri populare
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
ce ați spus dumneavoastră se regăsește în versuri populare. Scrise cu o înțelepciune clară. Omul acela care îl îneacă gazele din mină, care-și pune capăt vieții prin suitoare, prin explozii, în abataje și așa mai departe, isi grăbește sfârșitul. Minerii sunt oameni hotărâți, minerii sunt oameni deosebiți. M., pensionara: Cu modestie, cred că am trăit cel mai intens ce ați spus aici, pentru că eu am trăit 26 de ani la Petrila, am lucrat la mină, am regăsit aceste personaje. F.
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
se regăsește în versuri populare. Scrise cu o înțelepciune clară. Omul acela care îl îneacă gazele din mină, care-și pune capăt vieții prin suitoare, prin explozii, în abataje și așa mai departe, isi grăbește sfârșitul. Minerii sunt oameni hotărâți, minerii sunt oameni deosebiți. M., pensionara: Cu modestie, cred că am trăit cel mai intens ce ați spus aici, pentru că eu am trăit 26 de ani la Petrila, am lucrat la mină, am regăsit aceste personaje. F., pensionara: Din 1989 nu
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
soluție supraviețuirea? Aș vrea să aud o părere și din partea regizorilor și actorilor, din partea tuturor. Pentru că am văzut că sunt și lucrări care tratează subiectul asta, chiar am văzut una ” Supraviețuirea ca mod de viață” sau așa ceva. G., pensionar, fost miner: Pentru zootehnie, zona Văii Jiului ar fi bună. Existau stane înainte, acuma sunt pet</i>-uri und erau stanele înainte, stanele au dispărut și acum sunt zone, suprafețe imense cu <i>pet</i>-uri. C., fostă inginer minier: Acum nu
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
husky voice. We recognized our grandparents, we recognized our uncles, we recognized perhaps... our widows, because we, too, have enough widows here, being a mining area. We have the same problems, șo we were a little „shaken” by the show. Miner pensioner (Aninoasa): This area is very good for cattle and for sheep! There used to be here 10.000 sheep, only în Aninoasa. There were 7 herds. Șo I think the best solution would be to go back to animal
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
Aninoasa): This area is very good for cattle and for sheep! There used to be here 10.000 sheep, only în Aninoasa. There were 7 herds. Șo I think the best solution would be to go back to animal farming. Miner - electrician (Petrila): I noticed that everybody accepts very easily this concept of „survival” instead of the terms of growing and sustainability. I think we have to ask ourselves this question: when and why is „survival” really the solution? and for
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]