4,188 matches
-
se întrunească. Dar și-a pierdut popularitatea. Burghezia participase prea puțin la agitația politică condusă de nobili și cler și Adunarea notabililor. Era rândul burghezilor ai stării a treia. Au început să bănuiască că ordinele privilegiate s-au opus despotismului ministerial pentru că voiau puterea. Au cerut dublă reprezentare pentru starea a treia și vot individual în locul celui pe stări. Știau că vor deține majoritatea, întrucât mulți reprezentanți ai stării întâi, preoți săraci, vor sprijini starea a treia. Agitația a fost organizată
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
1078, 19 februarie 1898. "Cum am ajuns socialist - Amintiri "-, semnat Step, IV, nr. 1079, 20 februarie 1898. "Statistica României", semnat Ștefan, IV, nr. 1080, 21 februarie 1898. "Guvernul și Macedonia", semnat Ștefan, IV, nr. 1081, 22 februarie 1898. "Consternația băncei ministeriale", semnat Erics, IV, nr. 1085, 28 februarie 1898. "D. Orbescu și Senatul", semnat Erics, IV, nr. 1086, 29 februarie 1898. "Discurs, nu glumă!", semnat Erics, IV, nr. 1087, 1 martie 1898. "În ajunul Waterloo-ului," semnat Erics, IV, nr. 1089, 4
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
IV, nr. 1259, 1 octombrie 1898. "Țara torturilor," semnat Ștefan, IV, nr. 1260, 2 octombrie 1898. "Victimele muncei," semnat Ștefan, IV, nr. 1261, 3 octombrie 1898. "Pentru d. ministru de justiție," semnat Ștefan, IV, nr. 1262, 4 octombrie 1898. "Cârpeală ministerială," semnat Step, IV, nr. 1262, 4 octombrie 1898. "Glasul sclavilor", semnat St. Petică, IV, nr. 1263, 6 octombrie 1898. "Studenții școalelor normale," semnat Step, IV, nr. 1263, 6 octombrie 1898. "Gospodărie comunală," semnat Ștefan, IV, nr. 1263, 6 octombrie 1898
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
instituții de stat. Situația legală din Germania este ceva mai complexă din cauza structurii federale a statului, cu administrației pe 3 nivele - federal, statal (pe landuri) și comunal. Însă, în vederea modificării ortografiei oficiale, în Germania este suficientă o dispoziție la nivel ministerial ("Erlass"), nefiind nevoie și de o lege ("Gesetz").) Hotărârea din 1998 a constat dintr-un compromis: atât ortografia germană veche cât și cea nouă au fost permise în paralel, pentru o perioadă de tranziție foarte lungă - până în anul 2005. Astfel
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
aflat în plin proces de consolidare. Pe baza acestor exerciții și a altor analize relevante, Alianța a declanșat, în 1999, implementarea completă a conceptului CJTF planificat să se încheie la sfârșitul anului 2004. Baza politică a fost decisă la Sesiunea Ministerială a Consiliului Nord-Atlantic, Oslo, iunie 1992. Miniștrii de Externe, Consilii Nord-Atlantice s-au intrunit la Oslo pentru ca NATO să susțină acțiuni menținere a păcii Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE / OSCE). S-au intrunit apoi la Bruxelles ca
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord () [Corola-website/Science/296611_a_297940]
-
la baza procesului de reactivare a UEO. Mai 1992: prima reuniune oficială a Consiliului UEO și a Consiliului Nord-Atlantic. SG al UEO a asistat în mod regulat la reuniunile minsteriale ale Consiliului Nord-Atlantic SG al NATO a participat la reuniunile ministeriale ale UEO. Consiliile UEO și Nord-Atlantic au început să se reunească de 4 ori pe ani si suplimentar Memorandum de întelegere NATO-UEO: UEO are acces la sistemul integrat de telecomunicații al NATO Summitul NATO, Bruxelles, 1994: Dezvoltarea unei Identități Europene
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord () [Corola-website/Science/296611_a_297940]
-
de interes comun, referitoare la securitate, apărare și rezolvarea crizelor, astfel încât crizele să fie înfruntate cu cea mai adecvată ripostă militară și cu asigurarea unei gestionari eficiente. Cel puțin trei întâlniri la nivel de ambasadori și o întâlnire la nivel ministerial la fiecare șase luni. Astfel, acum au loc ședințe regulate ale Comitetului poliție și de securitate al UE și Consiliului Nord-Atlantic, iar cele două organizații parcurg rapid drumul de la teoria ESDI/ESDP la consultări și cooperare, pe probleme concrete și
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord () [Corola-website/Science/296611_a_297940]
-
țării. Parlamentul orașului și landului este Casa Reprezentanților ("Abgeordnetenhaus"), care în prezent are 141 de locuri. Corpul executiv al Berlinului este Senatul Berlinului ("Senat von Berlin"). Senatul Berlinului constă din primarul guvernant ("Regierender Bürgermeister") și opt senatori ce dețin poziții ministeriale, iar una dintre ele deține titlul oficial de „primar” ("Bürgermeister"), ca deputat al primarului guvernant. Primarul guvernant este de asemenea lordul primar al orașului ("Oberbürgermeister der Stadt") și prim-ministrul Statului Federal ("Ministerpräsident des Bundeslandes"). Oficiul primarului guvernant este Rotes
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
și Consiliul (CEE/EURATOM). Consiliul de Miniștri a fost înființat la Londra în 1949, prin semnarea Statutului Organizației. Prin Tratatul de la Lisabona și-a schimbat denumirea în "Consiliul". Reprezintă toate statele membre, fiind compus de câte un reprezentant la nivel ministerial din fiecare stat membru UE, împuternicit să reprezinte guvernul statutului sau și să voteze. Compoenta este variabilă în funcție de ordinea de zi:afaceri generale, agricultură și ECOFIN. Dacă ordinea de zi cere miniștri de externe, numele devine din Consiliul Afaceri Generale
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
legătura filială dintre credincios și «păstorul» său. Conform unei accepțiuni care apare pe timpul papei Liberiu (352-366) și care cu timpul a fost adoptată în Occident, apelativul a sfârșit prin a fi aplicat exclusiv episcopului Romei. Acest uz corespundea unei preeminențe ministeriale recunoscută deja de mai înainte. În secolul al II-lea Irineu de Lyon, în opera lui de combatere a ereziei gnostice - "Adversus haereses" - sublinia primatul de doctrină constant învățat în Bisericile de origine apostolică de episcopii care - prin succesiune - au
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
dobândit calitatea de membru al Organizației Mondiale a Comerțului la 31 mai 2001. Ea dorește să adere și la OCDE și alte organizații occidentale. Lituania a stabilit relații diplomatice cu 149 de țări. În 2011, Lituania a găzduit întrunirea Consiliului Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. În 2013, Lituania a preluat Președinția prin rotație a Uniunii Europene. Lituania este și membru activ în cooperarea dintre țările Europei de Nord. Lituania este membru al Consiliului Baltic, de la înființarea acestuia
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
și după o scurtă perioadă ca director al Serviciului Național între anii 1916 și 1917, a devenit parlamentar, ca și tatăl său și fratele mai mare, în urma alegerilor generale din 1918, când avea 49 de ani. A refuzat un post ministerial minor, rămânând "backbencher" până în 1922. În 1923 a fost numit ministru al sănătății și apoi ministru de finanțe. După o scurtă guvernare laburistă, el a revenit în guvern la conducerea Ministerului Sănătății, introducând o serie de reforme între 1924 și
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
în care protectorul său a fost la cârma Uniunii Sovietice, Gorbaciov a fost promovat în funcția de secretar al partidului pentru problemele de cadre. Colaborând cu Andropov, Gorbaciov a schimbat peste 20% din membrii eșaloanelor superioare de conducere la nivel ministerial și regional. În această perioadă au ajuns în importante funcții de conducere Grigori Romanov, Nicolai Rîjkov și Egor Ligaciov, ultimii doi fiind mai târziu printre cei mai apropiați colaboratori ai lui Gorbaciov. A fost de asemenea un apropiat al lui
Mihail Gorbaciov () [Corola-website/Science/298050_a_299379]
-
este generalul Than Shwe care deține titlul de „președinte al Consiliului de stat pentru pace și dezvoltare”. Primul său ministru numit a fost Khin Nyunt până la 19 octombrie 2004, când a fost înlocuit de locotenent-general Soe Win. Aproape toate fotoliile ministeriale sunt deținute de ofițeri militari. Sancțiunile SUA împotriva guvernului militar au fost în mare măsură ineficiente, datorită breșelor și dorinței, în principal a afaceriștilor asiatici, de a continua să investească în și să inițieze noi investiții, în principal în exploatarea
Birmania () [Corola-website/Science/298195_a_299524]
-
să colaboreze efectiv pentru rezolvarea definitivă a problemei evreiești, nu numai locale, dar și europene”. Politica de purificare etnică declanșată și controlată de Ion Antonescu a fost aplicată atât prin declarații personale, cât și în cadrul ședințelor de cabinet, ca directive ministeriale. Într-o scrisoare de răspuns trimisă unui intelectual care i-a elogiat politica antisemită, Antonescu s-a obligat să-i elimine complet pe evreii din România: "„Nimeni și nimic nu mă va împiedica, atâta timp cât voiu trăi, de a împlini opera
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
eșuării diferitelor încercări de refacere a unității PNL, în 1891 Take Ionescu se alătură Partidului Conservator. În 1908 fondează Partidul Conservator-Democrat, al cărui președinte a fost până la moarte. Pe parcursul carierei sale politice, Take Ionescu a ocupat o serie de poziții ministeriale, cum ar fi ministru al instrucțiunii publice și cultelor (1891-1898), ministru de finanțe (1904-1907), ministru de externe (1912-1914) și în cele din urmă, președinte al Consiliului de Miniștri (1921-1922). S-a făcut remarcat prin calitățile sale oratorice, căpătându-și în
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
și umilitor, din cauza originii sale modeste. La insistențele prietenului său Alexandru Lahovary decide să se alăture conservatorilor. Ministru al cultelor și instrucțiunii publice - 1891-1895 La 18 decembrie 1891, la vârsta de 33 de ani, Take Ionescu ocupă prima sa funcție ministerială, aceea de ministru la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, în guvernul Lascăr Catargiu. Titu Maiorescu, deși manifestase rezerve serioase, atât față de trecutul liberal cât și față de acțiunile ulterioare în cadrul Partidului Conservator ale lui Take Ionescu, are cuvinte elogioase despre activitatea
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
serie de legi importante în domeniu, cum ar fi: "Legea asupra organizării administrației centrale a Ministerului Instrucțiunii Publice și Cultelor" (1892), "Legea învățământului primar" (1893), "Legea clerului mirean și a seminariilor" (1893) și reglementarea pentru fixarea parohiilor (1894). Primul mandat ministerial a lui Take Ionescu a fost marcat de două probleme politice majore . Prima a fost sprijinul pentru românii din Imperiul Austro-Ungar. Take Ionescu, fără știrea niciunui din membrii guvernului, a alimentat în secret, din fondurile ministerului, lupta românilor ardeleni de
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
erau numiți de către monarh și trebuiau să nu fie în același timp miniștri într-unul din cele două state. Austro-Ungaria ca întreg nu avea un șef de guvern, dar avea un: În luarea deciziilor, împăratul era ajutat de un Consiliul Ministerial pentru Afaceri Comune. Fiecare jumătate a monarhiei avea, în plus, încă un Minister al Apărării propriu, responsabil pentru forțele de apărare separate ale fiecăreia - Forțele de apărare cezaro-crăiești, respectiv Forțele de apărare regale maghiare. Controlul finanțelor în afacerile comune era
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
PSAC. În 2009 , Tratatul de la Lisabona a preluat clauza de apărare reciprocă a UEO . Nu a fost discutat mult despre ce să facă cu UEO în urma Tratatului de la Lisabona , inclusiv planurile pentru desfiintare. La 30 martie 2010 într-o Declaratie ministerială scrisa de ministrul de externe britanic Chris Bryant a dat aviz că Marea Britanie intenționează să se retragă din Uniunea Europei Occidentale într-un an . La 31 martie 2010 Ministerul Afacerilor Externe german a anunțat intenția Germaniei de a se retrage
Uniunea Vest-Europeană () [Corola-website/Science/317228_a_318557]
-
Mizil promova în Divizia B, după un parcurs extrem de strân cu Chimia Brazi. Denumirea ”Steaua” se explică prin relația privilegiată pe care fosta asociație sportivă (A.S.A. Mizil, A.S. Mizil) a avut-o cu clubul Steaua București, aceasta datorîndu-se subordonării ministeriale (M.Ap.N.) pe care o avea Uzina Mecanică din Mizil, cea care finanța principala activitate sportivă din oraș. Această relație de tip club-satelit a făcut ca la Mizil să sosească an de an juniori proveniți din loturile Stelei București pentru experiența
Steaua Mizil () [Corola-website/Science/318136_a_319465]
-
să rămână calmi. După 2 săptămâni de tensiuni extreme între cele două tabere politice rivale - cu Ravalomanana adoptând o poziție bazată pe forță cu suportul constituțional de lider al armatei - pe data de 10 martie, liderii armatei au forțat apărarea ministerială recent numită în funcție să demisioneze (această decisese să demisioneze după omorurile gărzii prezidențiale din 7 februarie 2009). Au anunțat, deasemenea, că au dat oponenților 72 de ore pentru a găsi o soluție la criza, prin dialog, înainte de a organiza
Alegeri prezidențiale în Madagascar, 2006 () [Corola-website/Science/319510_a_320839]
-
liderii partidelor militare anunțaseră cu o zi înainte ca nu vor mai execută ordine care vin din partea președenției din moment ce datoria lor este să protejeze poporul, nu să îl opreseze, așa cum făcuseră cu câteva zile în urmă. Imediat după demisia apărării ministeriale, Ravalomanana s-a adresat poporului. A acceptat faptul că a făcut greșeli și a promis să asculte doleanțele protestatarilor. Unii s-au gândit că Ravalomanana a demisionat pe 17 martie 2009 după pierderea suportului militar și sub o intensă presiune
Alegeri prezidențiale în Madagascar, 2006 () [Corola-website/Science/319510_a_320839]
-
să rămână calmi. După 2 săptămâni de tensiuni extreme între cele două tabere politice rivale - cu Ravalomanana adoptând o poziție bazată pe forță cu suportul constituțional de lider al armatei - pe data de 10 martie, liderii armatei au forțat apărarea ministerială recent numită în funcție să demisioneze (această decisese să demisioneze după omorurile gărzii prezidențiale din 7 februarie 2009). Au anunțat, deasemenea, că au dat oponenților 72 de ore pentru a găsi o soluție la criza, prin dialog, înainte de a organiza
Alegeri în Madagascar () [Corola-website/Science/319508_a_320837]
-
liderii partidelor militare anunțaseră cu o zi înainte ca nu vor mai execută ordine care vin din partea președenției din moment ce datoria lor este să protejeze poporul, nu să îl opreseze, așa cum făcuseră cu câteva zile în urmă. Imediat după demisia apărării ministeriale, Ravalomanana s-a adresat poporului. A acceptat faptul că a făcut greșeli și a promis să asculte supărările protestatarilor. Unii s-au gândit că Ravalomanana a demisionat pe 17 martie 2009 după pierderea suportului militar și sub o intensă presiune
Alegeri în Madagascar () [Corola-website/Science/319508_a_320837]