4,730 matches
-
în registrul pre- lu crării grandorii, dar și al onorabilității într-un sens al sensibilității burgheze dilatate emoțional stă și „cumetria” cu Papa căruia Garibaldi îi botează un copil. Măreția a basculat în grotesc, exagerarea își găsește registrul potrivit în miraculosul popular la confiniile cu prostia și respecta- bilitatea familiei burgheze. De aici exagerările își urmează cursul firesc, noțiunea de Republică dobândește o accep- ție hilară, prin consfințirea dreptului de a nu avea nicio obligație, cu anularea oricărei forme de fiscalitate
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
confirme actualitatea deformării, capacitatea unei viziuni deformatoare de a se substitui realității românești generice, dincolo de contextul istoric, evidențiindu-i astfel caracterul ucronic, dar și caracterul arhetipal, identitar : „Departe de a fi «datat», De ce trag clopotele, Mitică ? e de o actualitate miraculoasă. El ar putea fi făcut, la fel de bine, azi, sau mâine”<footnote id=”2”> 2. Ibidem, p. 343 (în România literară, 1990). Nota bene, nu mai este vorba despre opera lui I.L.Caragiale, ci de o lectură a ei cu indicele
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
modului Apollo care a aselenizat. Știu că tata a cumpărat televizorul (primul și singurul) cu ocazia acestui eveniment mondial pe care l-am urmărit cu sufletul la gură și ochii la luna de pe cer când nu erau cufundați în ecranul miraculos. Dacă ar știi săracul tata ce-am văzut eu azi! Costumele cosmonauților și sistemele lor de aclimatizare și igienizare. O întreagă poveste la care nu m-aș fi gândit. Sâmbătă, 6 ianuarie 2001 Au venit de la New Jersey Maneta și
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pe sub cort la cât de frumos arată iarba cosită zilele trecute. Na! Că a nimerit gaura de sus. Fu greu! Acum a mutat scara. Dar nu-i de ajuns. Doamne! Se suie în palme unui brunețel cu mustață. Ce puteri miraculoase deține acesta de-l poate susține cu bocanc cu tot! Stop! Ședință! Se critică munca depusă până acum și se pare că trebuie revizuit ceva. Se aude un ciocan. Nu merge cu ciocanul. Aaa! E țărușul bătut strâmb. Așa, măi
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Al. Husar, M. Dinu, E. Bold, cu colegii și colegele, cu anii aceia minunați ai studenției. Nu mai eram aceiași, ne albiseră vremile și grijile, dar la "banchetul' organizat cu acest prilej am redevenit treptat cei de altădată, pășind parcă miraculos printr-un tunel al timpului. Fuseserăm niște mânji frumoși, mângâiați în anii aceia de visele noastre și de soarele blând al Ieșilor. Eram cu toții la fel, ne diferențiam doar prin notele de la examene și nicidecum prin "țoale, celulare, merțane" etc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de contract nu se respectau așa că... Mai funcționa "piața gerovitalului", grație Anei Aslan, și mulți chilieni și chilience cu stare au trecut oceanul pentru a se trata în România. Se spune că și "generalul" ar fi utilizat "în secret" produsele miraculoase Gerovital H3. Dacă se confirmă zvonul, înseamnă că și noi am contribuit la cei 91 de ani ai săi! Am reușit în această situație să "promovăm" produse românești noi pe piață: geamuri și ARO! Am pornit la drum cu teamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
meserie". Secretul era nada, respectiv râmele adunate de nu știu pe unde de "colectivul ambasadei", din fiecare deplasare, în afară de 20-30 de crapi, întorcându-ne și cu câteva sticle de Pisco sau whisky, primite cadou de șoferul meu pentru câteva râme "miraculoase". La înapoierea din expediție, toată suflarea din ambasadă trecea la curățat, prăjit, învârtit mămăliga sau mujdeiul. Era o masă pe cinste și ce nu se consuma pe loc se punea, la dispoziția tuturor, în lada frigorifică. Vara, din când în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mai bine și mai Îndrăcit ca Toscanini. O atracție „irezistibilă“ Cred că m-am Îndreptat spre teatru nu doar ca să evadez din realitatea cenușie a vieții, dar și pentru că aveam un vis. Eram, ca orice copil, În căutarea extraordinarului, a miraculosului. Am avut de mic o neliniște, o agitație de care nu am scăpat nici până azi. Dar și o intuiție că de partea cealaltă a cortinei se află ceva cu totul altfel decât tot ceea ce știam că există În jurul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
noua adresă de Radu Penciulescu, care mi-a dat șansa să mă alătur unui mic nucleu de tineri inteligenți și aventuroși, porniți să reinventeze regia. Sper, retrospectiv, că nu l-am deziluzionat pe Radu. Pluta, mărul și muza În mod miraculos, odată ajuns la Regie, am simțit că de acum puteam să lucrez cu adevărat. Aterizând la clasa lui Penciulescu, ceva În mine s-a calmat brusc și am Început să am Încredere, ca și cum În sfârșit călcam pe pământ ferm. Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
loc, am știut cine ești și că ne vom reîntâlni curând să lucrăm Împreună.“ Așa funcționează Ellen. E o persoană cu totul aparte, suspectată de mulți că ar avea puteri de vrăjitoare. În orice caz, atunci ele s-au confirmat miraculos. În drum spre oraș, spunându-i că nu mi se dă pașaportul, că vor să fie trimis altcineva În locul meu, ea a cerut să ne oprim la Casa Scânteii. Fără să fie anunțată, a intrat pe lângă gărzile de serviciu, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
fost imediat cooptat și, la Început cel puțin, am devenit centrul atenției. Cu toții așteptau cu o curiozitate de connaisseurs să vadă cum reacționez. Mare le-a fost surpriza să constate că Încercările mele repetate de a trage În piept fumul miraculos nu mă schimbau cu nimic: nici o reacție, zero efect! Am tras deci concluzia că eram imun la droguri. Stăpân peste viciu (mi-am zis, mândru de mine), pot să fumez, dacă vreau să fac impresie, din moment ce nu mi se Întâmplă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Întorci În România, e bine să ai un prieten În nopțile lungi de iarnă. Îți ofer o carte. Citește-o În liniște și, după ce o termini, sunt curios să-mi comunici ce impresie ți-a lăsat. Se numește În căutarea miraculosului. Fragmente dintr-un Învățământ necunoscut. Aveam să aflu mai târziu, citind-o pe nerăsuflate, că această carte descrie captivant relația extraordinară a autorului ei, Piotr Uspensky, cu G.I. Gurdjieff, enigmaticul filosof care a exercitat o puternică influență asupra spiritualității secolului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
puternică: o scenă goală ar fi părut neconvingătoare. Cei doi scenografi au reconstituit aproape fotografic Piața Roșie și Kremlinul. Ideea era că odată ce atmosfera moscovită era prezentată În cel mai mic detaliu, cu un naturalism ce se apropia de cinema, miraculosul poveștii, cu aventura zborului Margaretei deasupra Moscovei călare pe o mătură, s-ar fi suprapus, sugerând, ca și În roman, un tablou demn de Chagall. Andrzej Seweryn, actorul polonez din filmele lui Wajda, și Bruce Meyers, coleg și prieten de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Arts Florissants Medicamentul care mi-a Întărit tonusul vital s-a numit Indiile galante, opera magică În stil baroc a lui Rameau. Călătoria imaginară În căutarea dragostei pe tărâmuri exotice (Persia, Turcia, Peru și Indii, toate descrise ca desene animate miraculoase) Începe cu un prolog În cer, unde zeița Hebe celebrează iubirea, Înconjurată de cupluri de Îndrăgostiți. Totul e miere și senzualitate, până apare Bellone, zeița războiului (interpretată de un bariton, cu fustiță și barbă), care Îi incită pe bărbați să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
prezente. Singurul act voluntar este cel al preparării corpului, afectului și minții pentru această sacră Întâlnire Între vibrațiile materiale și spirituale și propria noastră ființă. Un sacrificiu este necesar - al abandonării obișnuințelor motrice, afective și mintale, În așteptarea Întâlnirii cu miraculosul și necunoscutul. Astfel putem Înțelege deconcertantele și Îndelungile exerciții pe care Andrei Șerban le face cu actorii Înaintea pregătirii unui spectacol. Cunosc bine Îndreptățita aversiune a lui Andrei Șerban față de imixtiunea oricărei teorii - estetice, filosofice sau științifice - În spațiul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
țin minte; aveam obiceiul să mestec un colț al cearșafului până se uda complet și apoi Înfășuram strâns oul În el, ca să pot admira și linge din nou luciul brun-roșcat al fațetelor frumos Înfășurate, care răzbătea prin țesătură cu o miraculoasă perfecțiune de strălucire și culoare. Dar nu atunci m-am apropiat cel mai mult de starea În care să mă hrănesc din frumusețe. Cât de mic este cosmosul (ar Încăpea În marsupiul unui cangur), cât de jalnic și plăpând este
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
auzea glasul domnișoarei Golai, o cucoană bătrână, afectată și pesimistă, care fusese guvernanta mamei și mai locuia Încă la noi (certându-se Îngrozitor cu guvernantele noastre). Din locul meu de la masă vedeam brusc, printr-una din ferestrele dinspre apus, un miraculos caz de levitație. Acolo era expusă, pentru o clipă, silueta tatei În costumul lui alb de vară, umflat de vânt, desfășurându-se superb În văzduh, cu membrele Într-o postură ciudat de degajată și cu fața lui frumoasă, imperturbabilă, Întoarsă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
un serviciu năprasnic În stilul lui Frank Riseley și un frumos „lifting drive“) ne Întreba pedant pe fratele meu și pe mine dacă am izbutit să intrăm În acea stare de grație care este „urmărirea continuă a mingii“. Uneori, o miraculoasă spargere de nori ne obliga să ne Înghesuim sub un adăpost dintr-un colț al terenului, În timp ce bătrânul Dmitri era trimis să aducă din casă umbrele și mantale de ploaie. După un sfert de ceas, reapărea sub un maldăr de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
se hrăneau cu frunze de urzici (secretând interesante grămăjoare de excremente de culoare oliv, cu formă de butoiașe). Mușamaua de pe masa rotundă mirosea a clei. Miss Clayton mirosea a Miss Clayton. Alcoolul sângeriu din termometrul exterior se ridicase În mod miraculos, victorios, până la 24o Réaumur (86o Fahrenheit) la umbră. Privind pe fereastră, vedeai tinere țărănci cu broboade pe cap curățând În patru labe bălăriile de pe o cărare din grădină sau greblând ușor nisipul pătat de soare. (Nu apăruseră Încă la orizont
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
știut că citesc În globuri de cristal, aș fi putut vedea o odaie, oameni, lumini, copaci În ploaie - o Întreagă perioadă a vieții de emigrant, care va fi plătită cu acel inel). Îmi citea povești cu cavaleri ale căror răni miraculos de aseptice erau spălate În grote de niște domnișoare. Din vârful unei stânci bătute de vânturi, o fecioară medievală cu pletele În vânt și un tânăr În ciorapi lungi Își aținteau privirile spre rotundele Insule ale Preafericiților. În Neînțelegere, soarta
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
muzeu În jurul patului meu și dorința arzătoare de a face o caracterizare exhaustivă a unei noi specii a Înlocuit-o pe aceea de a descoperi un nou număr prim. Călătoria la Biarritz din august 1907 mi-a adus noi bucurii miraculoase (deși nu la fel de lucide și de numeroase cum vor fi cele din 1909). În 1908, ajunsesem să cunosc perfect lepidopterele europene cunoscute de Hofmann. În 1910, visam În mână cu primele volume ale uluitoarei cărți ilustrate a lui Seitz, Die
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
fluture trebuie să atare ca o frunză, nu numai că sunt reproduse splendid toate detaliile unei frunze, dar există și puncte care imită găurile produse de viermi, Împrăștiate generos pe toată suprafața. „Selecția naturală“ În sensul darwinian nu poate explica miraculoasa coincidență a Înfățișării mimetice și a comportamentului mimetic și nici nu se poate recurge la teoria „luptei pentru supraviețuire“ atunci când o strategie de protecție este dusă până la o subtilitate mimetică, o exuberanță și un rafinament ce depășesc cu mult capacitatea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
un obiect care astăzi pare aproape simbolic - un toc din spumă de mare cu un minuscul cristal incastrat În partea sa ornamentală. Îl țineai aproape de un ochi, Îl Închideai pe celălalt și, după ce scăpai de clipitul genelor, vedeai Înăuntru o miraculoasă panoramă fotografică a golfului și a șirului de stânci care se termina la far. În acest moment se petrece un lucru Încântător. Procesul de reconstituire a tocului și a microcosmosului din ochiul lui magic Îmi stimulează memoria, determinând-o să
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
altă noutate: proiectul unui obiect căruia el Îi spunea „electroplan“, care arăta ca un vechi Blériot, dar avea - și citez din nou - un motor „voltaic“. A zburat numai În visurile lui - și ale mele. În perioada războiului, a lansat o miraculoasă hrană pentru cai sub forma unor turte, un fel de galettes (din care ciugulea și el și le oferea și prietenilor câte o Îmbucătură), dar majoritatea cailor au rămas credincioși ovăzului lor. A făcut trafic cu multe alte patente, toate
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
al Louisei Pointdexter (și probabil unul-doi coioți, dacă nu cumva confund cu Împușcătura mortală, o altă povestire de Mayne Reid), a fost atât de mult timp expus imaginației mele Înflăcărate, Încât acum s-a decolorat complet (fiind Însă În mod miraculos Înlocuit de realitate, după cum notam când am tradus acest capitol În limba rusă, În primăvara anului 1953, și anume, de priveliștea pe care am zărit-o de la o fermă pe care tu și cu mine o Închiriasem În anul acela
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]