5,217 matches
-
prin intermediul unei narațiuni alternative. Dincolo de criticismul venit din exterior, în această unică formă eficientă a sa a poveștii alternative, rămân, desigur, "gafele" lui Reagan însuși, cu alte cuvinte poveștile ocazionale care nu se aliniaza "înțelegerii general acceptate"592 a poveștii mitice americane, devenită punct de reper al tuturor între-prinderilor narative ale președintelui american. Lewis remarcă faptul evident că până și o poveste care rezistă cu bine numeroaselor tentative critice exterioare se va clatina și "nu va supraviețui (propriei - adăugirea mea) incoerențe
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
asertarea permanenței sale presupune atât insularitate față de condițiile materiale cât și izolare față de comentariul social"624. Lewis elaborează pe marginea fragilității și a caracterului periculos al retoricii lui Reagan, punându-le, nu întâmplător, pe seama apelului președintelui la acea unică narațiune mitică, povestea sa americană. Criticul se referă, pe de o parte, la efectele pe care propria incoerență narativă le-a avut asupra credibilității președintelui american și, pe de altă parte, la faptul că "prezumpția de adevăr al poveștii ascunde natura contingentă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
cam prea orwelliene. El este pur și dur, convins și fanatic, o încarnare perfectă a sistemului. O invenție de la un capăt la altul, fiindcă așa ceva nu există nicăieri. Este omul nou, suprema glumă (la suprŒme blague). El este adevăratul personaj mitic al romanului, mai mult decât conducătorul care și el are momente de luciditate, de cinism calculat, de gesturi și vorbe omenoase și chiar slăbiciuni. în sfârșit, acest mit care nu se potrivește nici unei realități, al unui sistem perfect pus la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
profundă. După 1989, ceaușizarea din ultimele decenii a devenit și mai evidentă. Libera exprimare a ideilor și a regrupărilor sociale scotea tot mai mult în evidență realitatea brutală, uneori atroce, a celor două Românii: cea reală, profundă, ceaușizată și cea mitică, idealizată, naivă și sentimentală, rămasă la stadiul iluziilor și nostalgiilor, de o imensă bună credință. Dar și a enormelor frustrări acumulate într-o lungă perioadă de sălbatică represiune. Acest tip de traumatizare, pentru vechea generație, este linia de foc a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Numele sfânt. Meșterul Manole și Maria da Maria / 166 4.11. Din nou despre numele sfânt: Incognito la Buchenwald / 173 4.12. Supranume și nume de camuflaj / 176 4.13. Nume și identitate / 186 4.14. Confirmări etimologice ale realității mitice / 191 4.15. Numele - dar al tinereții fără de tinerețe / 197 4.16. Numele arhetipal / 207 4.17. Numele și adevărul lucrurilor / 211 Capitolul 5. Considerații finale / 219 Bibliografie / 233 Abstract / 241 Résumé/ 245 Prefață Mitologiile nominale. O nouă dimensiune a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
poate duce dincolo de personaj (sau, cu terminologia mai amuzant-sofisticată a semioticianului Yves Baudelle, ne poate duce la un nivel subprosopografic). Așa cum arată Monica Borș, mitul nominal este "un spațiu nuclear, în care Eliade realizează infuzia de sacru", iar acest "nucleu mitic al numelui, încărcătura lui mitică se pot observa însă din faza premergătoare narațiunii mitice (de aceea, seria de proze destinate analizei poate fi extinsă și la altele decât cele mitice). Numele propriu intră într-o semioză care relevă "problema" sau
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cu terminologia mai amuzant-sofisticată a semioticianului Yves Baudelle, ne poate duce la un nivel subprosopografic). Așa cum arată Monica Borș, mitul nominal este "un spațiu nuclear, în care Eliade realizează infuzia de sacru", iar acest "nucleu mitic al numelui, încărcătura lui mitică se pot observa însă din faza premergătoare narațiunii mitice (de aceea, seria de proze destinate analizei poate fi extinsă și la altele decât cele mitice). Numele propriu intră într-o semioză care relevă "problema" sau "misterul camuflajului" dialecticii lui Eliade
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
poate duce la un nivel subprosopografic). Așa cum arată Monica Borș, mitul nominal este "un spațiu nuclear, în care Eliade realizează infuzia de sacru", iar acest "nucleu mitic al numelui, încărcătura lui mitică se pot observa însă din faza premergătoare narațiunii mitice (de aceea, seria de proze destinate analizei poate fi extinsă și la altele decât cele mitice). Numele propriu intră într-o semioză care relevă "problema" sau "misterul camuflajului" dialecticii lui Eliade: "prin simplul fapt că se arată, sacrul se ascunde
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în care Eliade realizează infuzia de sacru", iar acest "nucleu mitic al numelui, încărcătura lui mitică se pot observa însă din faza premergătoare narațiunii mitice (de aceea, seria de proze destinate analizei poate fi extinsă și la altele decât cele mitice). Numele propriu intră într-o semioză care relevă "problema" sau "misterul camuflajului" dialecticii lui Eliade: "prin simplul fapt că se arată, sacrul se ascunde"". La Eliade, ca la toți prozatorii pentru care narațiunea e mitografie, proza e o semioză operând
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sau "misterul camuflajului" dialecticii lui Eliade: "prin simplul fapt că se arată, sacrul se ascunde"". La Eliade, ca la toți prozatorii pentru care narațiunea e mitografie, proza e o semioză operând cu mituri; în acest caz, numele personajelor sunt esențe mitice precedând existența lor, de asemenea mitică. Monica Borș recitește canonul prozei fantastice a lui Eliade - Nuntă în cer, Ghicitor în pietre, Șarpele, Domnișoara Christina, Un om mare, Douăsprezece mii de capete de vită, Fata căpitanului, O fotografie veche de 14
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
prin simplul fapt că se arată, sacrul se ascunde"". La Eliade, ca la toți prozatorii pentru care narațiunea e mitografie, proza e o semioză operând cu mituri; în acest caz, numele personajelor sunt esențe mitice precedând existența lor, de asemenea mitică. Monica Borș recitește canonul prozei fantastice a lui Eliade - Nuntă în cer, Ghicitor în pietre, Șarpele, Domnișoara Christina, Un om mare, Douăsprezece mii de capete de vită, Fata căpitanului, O fotografie veche de 14 ani, La țigănci, Podul, Pe strada
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de mesaje, "care par uneori de neînțeles, însă pot fi descifrate cu ajutorul miturilor"3. (Doar pentru omul modern, ființă istorică, "cosmosul a devenit opac, inert și mut: nu mai transmite nici un mesaj și nu mai cuprinde nici un "cifru""4). Perspectiva mitică asupra personajului eliadesc este parte din încercarea de integrare a omului modern în simbolic și fantastic, de revrăjire a omului prin mit și simbol (Eliade anunța în 1936 apariția unei cărți, Mit și simbol, pe care nu o va scrie
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ci faptul că Istoria nu poate satisface singură toate dimensiunile existenței; problema raporturilor între natural și istoric trebuia examinată cu aceeași gravitate cu care teologia dezbătea raporturile dintre Natură și Grație. În viziunea lui Eliade, nu numai literatura conservă structuri mitice (este fiica mitologiei), dar însuși arhetipul arhaic, deși "degradat", continuă să trăiască în conștiința contemporanilor, să valorifice existența la orice nivel al experienței umane: "de orice ar putea scăpa omul, în afară de intuițiile lui arhetipale create în clipa când a luat
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cunoștință de poziția lui în Cosmos"6. Personajul eliadesc este fie inițiatul care are acces la realități sacre și epifanii, fie relegat din timpul sacru (unde poate ajunge adesea printr-o întâmplare) în Istoria care-l ține captiv. Identitatea lui mitică sau profană trimite la reeditarea opoziției semnificație /vs/ lipsă de sens, a dialecticii/relației sacru/profan ("prin simplul fapt că se arată, sacrul se ascunde"), este sursă a întâlnirii cu mitul, cu miracolul, a recunoașterii sacrului în structuri profane, singura
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
căutate" (Ieronim Thanase și Manole Antim), sau schimbate, personajele "săvârșind, conștient sau nu, un ritual de camuflare" (Dayan, Maria da Maria, Zamfira-Marina). Analiza înclină mai mult spre personajele romanului Noaptea de Sânziene: Ileana (Leana din În curte la Dionis), numele "mitic", "pentru care Eliade se pare că are slăbiciune"; Ștefan Viziru care prefigurează numele lui Laurian Serdaru (din Nouăsprezece trandafiri) prin abordarea aceluiași mecanism semantic; domnișoara Zissu, "nume cu semnificații speciale", deoarece "în acest caz nu personajul contează, ci doar numele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și un anumit individ care împrumută astfel trăsăturile personajului 29. La Eliade, caracterul motivat al numelor personajelor este rezultatul unui efort de resemnificare a unui univers desacralizat; descompuse în elementele componente, miturile nominale relevă conținuturi ale sacrului. Valențele simbolice și mitice ale numelor proprii se nasc pe de o parte dintr-o permanentă relație de contaminare stabilită între semnificant și semnificat, astfel încât "forma semnului devine un model activ de generare a sensului, iar sensul conferă formei calități expresive"30, iar pe
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
generare a sensului, iar sensul conferă formei calități expresive"30, iar pe de altă parte, din relația pe care o construiesc cu textul. Capitolul 2 Numele ficționale. Itinerare teoretice 2.1. Numele ficționale sau despre remotivarea semnului lingvistic Interpretarea prozei mitice a lui Eliade prin grila unei etimologii arhetpale este posibilă atât prin apelul la semantica lumilor posibile 1, cât și prin relaționarea cu opera de istoric al religiilor. Pentru Eliade toate gesturile umane reprezintă repetarea actelor arhetipale din illo tempore
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de istoric al religiilor. Pentru Eliade toate gesturile umane reprezintă repetarea actelor arhetipale din illo tempore, prin care omul participă la sacru; creatorul de personaje repetă gestul arhetipal al numirii, nomothetul atașează personajului-arhetip numele care îi redă esența, ousia. Povestirea mitică relatând despre întâmplări sacre și semne cosmice camuflate în profan și creatoare a unor personaje - mit este inteligibilă printr-o lectură a semnelor 2 - numele 3 personajului fiind un astfel de semn - care să releve simbolurile și miturile. În cele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
explicații ale etimologiilor numelor comune, de ex., cuvântul șaman, în concluziile studiului Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului. În Comentarii la legenda Meșterului Manole găsim corporații de metalurgiști, fierari și făuritori de arme, purtând numele sau revendicându-se de la prototipuri mitice; de asemenea, prin magia numelui, frații, Stoian și Stoiana, participă "la statornicia absolută, la tot ceea ce stă în această lume de alunecări și căderi, la realitatea ultimă"19). Interesant este și faptul că, în interviul acordat lui Claude- Henri Rocquet
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Va trebui să mai treacă zece-cincisprezece ani până ce omologarea creativității științifice cu creativitatea artistică va deveni evidentă pentru toată lumea, inclusiv mediile academice. Curând după aceea, observațiile de față vor părea truisme... (Mircea Eliade, Jurnal) Imaginația literară care este și imaginația mitică și care descoperă marile structuri ale metafizicii. Nocturnă, diurnă: amândouă... Coincidentia oppositorum. Marele tot. Yin și Yang . - Există în dumneavoastră, pe de o parte, omul de știință, pe de altă parte, scriitorul. Dar ambii se întâlnesc pe tărâmul mitului... - Întocmai
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Istoria sa critică, cu referire la două dintre aceste proze este că: "amândouă (La țigănci și Pe strada Mântuleasa-n.m.) merită să fie citite pentru splendoarea lor ambiguă și plină de poezie mai degrabă decât pentru cine știe ce savant ascunse scenarii mitice"48. Monica Spiridon observă instituirea unui "orizont normativ de așteptare", tendința de instituționalizare a doctrinei savantului ca schemă hermeneutică, astfel că anumiți topoi din opera științifică a lui Eliade "funcționează ritual ca stereotipii de lectură, eventual drept criteriu valoric, escamotându
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ca forță a terorii, omul modern, acest "dezechilibrat" se găsește cufundat în absurd și rămâne lipsit de mijloace de apărare. Și totuși, "teroarea istoriei" nu e un fapt nou, iar omul societăților premoderne știa să-i facă față" învestind timpul mitic al originilor cu a cărui nostalgie trăiește, cu valoare religioasă și existențială, reactualizându-l prin mit și rit, repetând modelele cu valoare arhetipală; timpul profan este abolit periodic, regenerat, fapt care îl ajută pe omul arhaic să se apere de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
faza fantastică (fără a scrie literatură pentru a demonstra "cutare sau cutare teză filosofică", "o serie de mirări, mistere și probleme pe care le refuza activitatea mea teoretică își cereau îndestularea în libertatea scrisului literar"77), pentru ca apoi, în proza mitică, mai ales în ultima parte a ei, Dr. Jekyll să nu-l mai poate ascunde pe Mr. Hyde. Citind Incognito la Buchenwald avem senzația că avem în față Istoria credințelor, volumul al doilea, capitolul Buddha și contemporanii săi despre viața
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
profan și lipsit de sens pentru că el imită un arhetip divin (...) tot așa orice acțiune plină de sens săvârșită de omul arhaic, orice acțiune reală, adică orice repetare a unui gest arhetipal, suspendă durata, abolește timpul profan, participă la timpul mitic"89, "se poate spune că nimic nou nu se întâmplă în lume, căci totul nu este decât repetare a acelorași arhetipuri primordiale; această repetare, actualizând momentul mitic în care a fost revelat gestul arhetipal, menține fără încetare lumea în aceeași
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
repetare a unui gest arhetipal, suspendă durata, abolește timpul profan, participă la timpul mitic"89, "se poate spune că nimic nou nu se întâmplă în lume, căci totul nu este decât repetare a acelorași arhetipuri primordiale; această repetare, actualizând momentul mitic în care a fost revelat gestul arhetipal, menține fără încetare lumea în aceeași clipă aurorală a începuturilor"90). Eliade este un hermeneut al miturilor care descoperă "în adevăratul înțeles al cuvântului "arhaic": arhè-uri, principii, adevăruri primordiale, structuri originare (...) Mentalitatea arhaică
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]