6,060 matches
-
personificat în textele descântecelor „(cf. S. PI. Marian, Nașterea). RÂSUL : Dacă lacrimile sunt semnul tristeții și al jalei, râsul reprezintă expresia bucuriei, o metaforă a vieții. În ample cercetări consacrate funcției rituale și magice a râsului în folclor și în mitologie, se arată că trecerea în lumea morții a eroilor din basm sau a neofiților în riturile de inițiere e însoțită de interdicția râsului. Întoarcerea lor la viață este legată de obligația râsului. Râsul ritual e prezent în misterele eleusiene, unde
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Hristea Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107370]
-
ar fi afirmat unii dintre critici. „Când povestea se desprinde de real și ajunge la fantastic, criticul german nu mai înțelege, el spune că asta este pentru specialiști în Cărtărescu. Criticii nu înțeleg dacă avem de-a face cu o mitologie personală...“, spune Csejka. Ceea ce nu s-a întâmplat însă cu De ce iubim femeile (tradusă de Ernest Wichner), carte mult mai ușor de înțeles și care s-a bucurat, de asemenea, de cronici pozitive, „dar și de calitate“. „Tot ce scriu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
de ras ca emblemă și breloc, multe alte abțibilduri configurează un concept de succes (așa se spune în advertising, isn’t?) probat în peste 35 de ani de activitate. Se mai pot decela în mixtura publicitară elemente de bază ale mitologiei secolului XX, între care petrecerile cu femei blonde, atitudinile homoerotice (ale lui Halford, homosexual mărturisit), voința de a sparge legea (strâmbă, evident), jaful înarmat asupra băncii, cheful după ora admisă, întrecerea cu mașini tunate, hoinăreala fără țintă etc. etc. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
ale lui Mozart străluceau până și pe fețele ascultătorilor. Ce anume face ca un artist să aibă priză la public, imediat și peste veacuri, nu știu. Nu geniul, nici norocul, nici măcar pactul cu diavolul, ca-n literatura romantică și-n mitologia rock (unde se credea, bunăoară, că Led Zeppelin sau Rolling Stones au făcut așa ceva, de-aia băteau toate recordurile de audiență). Dar ce contează pentru spectator!? O operă place. La ce-ar trebui umblat după secrete, după ascunzișuri, după aranjamente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
vinul e mai mult decât "vin": este un element de identitate al Franței. Capitolul I VINUL ȘI CIVILIZAȚIA SA Pe cât de îndepărtată pare istoria civilizațiilor, pe atât de vechi sunt vița de vie și vinul, prezente dintotdeauna, amestecate indisolubil în mitologiile noastre 2. Vița de vie s-a cultivat mai întâi pe versanții munților Caucaz (vitis causica), apoi în Mesopotamia. Mai târziu, în mileniul al III-lea, începe să fie plantată în Egipt și folosită la fabricarea vinurilor funerare. Grecii, promotorii
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
narațiune în care zeitățile joacă unul sau mai multe din rolurile principale."3 Fără îndoială că vinul se încadrează complet în acest tip de definiție. Astfel că în Aventurile lui Rama sau Ramayana, cea de-a doua mare epopee din mitologia hindusă alături de Marea bătălie a urmașilor lui Bhârata sau Mahabharata, se face referire deja la o "vie extraordinară"4. În mitologia egipteană, Ra zeul solar creator al lumii este cel care a introdus vinul și beția pe pământ. Pentru a
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
acest tip de definiție. Astfel că în Aventurile lui Rama sau Ramayana, cea de-a doua mare epopee din mitologia hindusă alături de Marea bătălie a urmașilor lui Bhârata sau Mahabharata, se face referire deja la o "vie extraordinară"4. În mitologia egipteană, Ra zeul solar creator al lumii este cel care a introdus vinul și beția pe pământ. Pentru a apăra omenirea de mânia zeiței Hathor, pe care grecii au identificat-o cu Afrodita, Ra a preparat o licoare îmbătătoare de
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
au identificat-o cu Afrodita, Ra a preparat o licoare îmbătătoare de culoarea sângelui. În amintirea acestui vicleșug divin, egiptenii au pus vinul și toate sărbătorile ce au legătură cu vinul sub egida zeiței cu cap de vacă.5 În mitologia greacă, vița de vie a fost adusă de către Dionisos, zeul grec al vinului și al beției, lui Enea, ca recompensă fiindcă acesta îi împrumutase soția. Tradiția greacă vorbește, de asemenea, despre o altă poveste în care ciobanul regelui Enea, Stafilos
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
regelui Enea, Stafilos ("ciorchine", în limba greacă) și-a dat seama că una dintre caprele sale a devenit foarte veselă după ce a păscut struguri. Stafilos s-a gândit atunci să stoarcă ciorchinii și să strângă sucul, inventând astfel vinul. În mitologia romană, introducerea vinului este atribuită lui Saturn, zeu al semănăturilor și al viței de vie. Romanii îl reprezentau pe Saturn cu secera secerătorului și cu cosorul viticultorului. Cât despre mitologia galică, ea a plasat sub auspiciile lui Sucellus butoiul cu
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
stoarcă ciorchinii și să strângă sucul, inventând astfel vinul. În mitologia romană, introducerea vinului este atribuită lui Saturn, zeu al semănăturilor și al viței de vie. Romanii îl reprezentau pe Saturn cu secera secerătorului și cu cosorul viticultorului. Cât despre mitologia galică, ea a plasat sub auspiciile lui Sucellus butoiul cu cercuri din lemn de stejar, care este de fapt o invenție celtică. Divinitate celtică a pădurii, asimilată de romani zeului Silvan, reprezentat cu o coroană de iederă pe cap, un
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
mitică. Prin aceste exemple, cultura viței de vie apare, mitologic vorbind, ca mărturie a unei epoci fabuloase în care zeii trăiau pe pământ și în care vinul însuși era considerat ca un mit viu. II. La originea civilizațiilor Specialiștii în mitologie și filologii cad de acord când afirmă că vinul se află la originea civilizațiilor. Pe lângă rădăcina sanscrită vêna (iubit), prezentă în etimologia cuvântului "vin" în diferite limbi de origine indo-europeană, societățile antice considerau fructul viței de vie ca fiind o
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de est) nu încetează să se perfecționeze, atingând în prezent culmi oenologice ce nu erau rezervate decât marilor podgorii europene. Vechea și Noua Lume viticolă fac parte deopotrivă din civilizația vinului. Această comunitate culturală este produsul istoriei, mai exact al mitologiei, oenologiei și geografiei, altfel spus, din Olimp la Napa Valley. Capitolul II VINUL ȘI RELIGIILE În Antichitatea păgână vinul era considerat un dar al zeilor: egiptenii îl atribuiau lui Osiris, grecii lui Dionisos, iar romanii lui Bachus. Osiris, zeul egiptean
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
49:11 ) a devenit elementul esențial al liturghiei. Fie că este vorba de serbarea vinului sau de banchetul zeilor, de vița de vie sau de Cina cea de Taină, vinul este, prin excelență, o băutură mistică. I. O băutură mistică Mitologiile au considerat întotdeauna vinul drept o băutură divină. Chiar dacă nu era vorba de vin, sucul de Sôma era prezent împreună cu zeul focului, Agni, la ritualul jertfei din India vedică. Pentru ca efectul magic al sacrificiului să aibă loc, preoții indieni (brahmanii
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
din centrul Italiei. Inspirându-se de la numele său din Lidia, Bakkos, și de asemenea de la termenul cu care romanii desemnau strugurele (baca), Liber Pater reprezenta principiul care susținea cultura viței de vie și rodnicia câmpurilor. Zeul italic nu avea o mitologie proprie, așadar a fost cu ușurință asimilat lui Bachus, în timp ce zeița Libera a fost identificată cu Ceres, zeița grâului. Această permutare este pusă în evidență în așa-numitul "scandal al Bacanalelor" despre care Titus Livius relatează în detaliu în capitolul
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Masterul de Traduceri a Universității "Al. I. Cuza" din Iași, promoția 2010, în cadrul proiectului de cercetare Vigne, vin et alentours, care s-a desfășurat sub egida prestigioasei Catedre UNESCO Culture et Traditions du vin, cu sediul în Dijon, Franța. 1 Mitologia poate fi definită ca și o "filosofie în imagini" (J. Bottéro, Le plus vieux récit du déluge, L'histoire, nr. 31, Paris, februarie 1981, p. 118). 3 A. H. Krappe, Mitologie universală, Pari, Payot, 1930, p. 11. 4 "Literatura vedică
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Traditions du vin, cu sediul în Dijon, Franța. 1 Mitologia poate fi definită ca și o "filosofie în imagini" (J. Bottéro, Le plus vieux récit du déluge, L'histoire, nr. 31, Paris, februarie 1981, p. 118). 3 A. H. Krappe, Mitologie universală, Pari, Payot, 1930, p. 11. 4 "Literatura vedică" povestește că Indra, "regele zeilor" avea o slăbiciune pentru sucul de struguri fermentat. 5 Hator, fiică și soție a lui Ra, zeiță a dragostei, fertilității, familiei dar și a agriculturii și
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Ceremoniile În Egipt se făceau și În cinstea „Boului Apis”, zeul mult apreciat lor. În egală măsură, dansurile astronomice, erau cunoscute În India și China Veche. La indienii antici dansul Însemna geometria ideală a formei, dinamism, Îngemânarea artelor. Shiva, simbolul mitologiei hinduse, considerat sursa oricărei activități și Prințul suprem al dansului, dansa fără Încetare, simbolizând forța creatoare a naturii. Cele 108 stiluri inventate de Shiva s- au transmis până la Învățatul Bharata, autorul celebrului tratat (6.000 de versuri) despre dans, poezie
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
da, poate că nu. La câte discuri, filme, casete, DVD-uri s-au tras despre Woodstock, mai că n-aș crede că producătorii au ieșit în pierdere. Câștigul cel mare transcende însă dimensiunea bănească a afacerii. Câștigul înseamnă intrarea în mitologie, în legendă, în - vorba lui Jung - inconștientul colectiv. Nu-i de colea să produci un astfel de orgasm planetar, ce freamătă și-n prezent, chiar pe plaiurile valahe (vezi Stufstock). Ce investitor nu și-ar băga banii într-o chestie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
intră în ciclul miturilor studiate de Voss, G. Hermann, Lobeck, Creuzer, Otfried Müller, Wecker, Preller, Burnouf, Maury sau, cu referire mai specială la folclor, frații Grimm, Adalbert Kühn, Simrock, Cox, Gould, Comparetti, Paulin și Gaston Paris, Fauriel sau Afanasief. Regulile mitologiei comparate, creată de Max Müller la Oxford, se aplică aici. acest folclor îmbogățește suma tragediilor naturii, scrise în memoria primilor păstori. "Mitologia este, în formă, o boală a limbajului, iar în fond o poezie a naturii", a spus Max Müller
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
la folclor, frații Grimm, Adalbert Kühn, Simrock, Cox, Gould, Comparetti, Paulin și Gaston Paris, Fauriel sau Afanasief. Regulile mitologiei comparate, creată de Max Müller la Oxford, se aplică aici. acest folclor îmbogățește suma tragediilor naturii, scrise în memoria primilor păstori. "Mitologia este, în formă, o boală a limbajului, iar în fond o poezie a naturii", a spus Max Müller. Această axiomă este valabilă și aici; basmele sunt metafore, iar aștrii și anotimpurile, dimineața și seara, furtuna și curcubeul sunt Prințul și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cu porci domestici sau mistreți. Podul mitic este raza solară. Pielea nocturnă a porcului este deghizarea pe care o îmbracă soarele pentru a dispărea peste noapte. vrăjitoarea din sacul cu nuci este noaptea; nucile sunt stelele. Asta spun specialiștii în mitologie. Este posibil, dar mărturisim că acest simbolism ne este destul de indiferent și că simțim suficientă plăcere lăsându-ne seduși de frumusețea povestirii, amuzați de peripeții și legănați de farmecul lipsit de detalii. Dacă ni se povestește Pielea de măgar*? Ne
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
râu, nefericirea va însemna să fie întemnițat în țevi de plumb pentru a alimenta joagărele de pe șantierul de construcție a castelului Peleș și, mai târziu, pentru a-i furniza energie electrică. Povestea este tratată în maniera legendelor germane, cu miraculosul mitologiei germanice, diferit de cel românesc. Ne lipsește un studiu temeinic al epopeilor românești; dar ceea ce cunoaștem despre ele ne permite să le caracterizăm trăsăturile esențiale: multe vrăjitoare, femei rele care simbolizează vântul, furtuna, cai iuți care stau într-o peșteră
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pornografie și adevărata iubire. Regăsim aici imemoriala divizare a trupului într-o parte animală, o parte intermediară și o parte spirituală aleasă (pântec/piept/cap; gură/nas/ochi) pe care a popularizat-o Republica lui Platon și care a inspirat mitologia popoarelor indo-europene. Comparația funcționează cu atât mai mult în defavoarea pornografiei cu cât ideologia spontană a profesioniștilor literaturii sau gândirii îi plasează în mod firesc în câmpul erotismului, care, prin natura lui, este în directă legătură cu estetica, dublul sens, sugestia
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
de cenzură, scriitura pornografică nu funcționează așadar, în realitate, decât pornind de la o alta, mai secretă, cea care anulează ireductibilitatea sexualității feminine. Din acest punct de vedere, literatura pornografică se situează la antipozii altui tip de exploatare a diferenței sexuale: mitologia femeii fatale, așa cum s-a răspândit ea la sfârșitul secolului al XIX-lea. Această mitologie plasează, într-adevăr, în centru enigma diferenței sexuale, incapacitatea masculinului de a stăpâni femininul, înfățișează distrugerea bărbatului, în timp ce pornografia ne prezintă o femeie a cărei
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
secretă, cea care anulează ireductibilitatea sexualității feminine. Din acest punct de vedere, literatura pornografică se situează la antipozii altui tip de exploatare a diferenței sexuale: mitologia femeii fatale, așa cum s-a răspândit ea la sfârșitul secolului al XIX-lea. Această mitologie plasează, într-adevăr, în centru enigma diferenței sexuale, incapacitatea masculinului de a stăpâni femininul, înfățișează distrugerea bărbatului, în timp ce pornografia ne prezintă o femeie a cărei sexualitate e pe potriva celei bărbătești. 5. O narațiune tipică Ca ilustrare, ne vom apleca asupra
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]