6,277 matches
-
Dunărene sub protectoratul rusesc / 238 Reforma otomană: războiul Crimeei / 247 Formarea statului român / 256 Concluzie: regimurile naționale balcanice / 265 Capitolul 6. Problema națională în Imperiul Habsburgic / 267 Imperiul Habsburgic după 1815: problema maghiară / 267 Croația și Slavonia: mișcarea iliră / 271 Monarhia habsburgică, 1848-1867 / 274 Croația, Slavonia și Vojvodina, 1848-1868 / 280 Transilvania / 285 Concluzie: Imperiul Habsburgic în 1867 / 290 Capitolul 7. Război și revoluție, 1856-1887 / 293 Cooperarea balcanică / 295 Mișcarea națională bulgară / 298 Bosnia și Herțegovina / 309 Criza din 1875-1878 / 312 Albania
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Termenii acesteia includeau anexarea portului Azov, cedat în 1696, și dreptul de a trimite la Constantinopol un ambasador rezident rus. Tratatul de la Karlowitz a constituit o victorie habsburgică majoră; el a marcat punctul culminant al rezistenței încununate de succes a monarhiei față de repetatele atacuri otomane din secolul anterior. În ciuda faptului că urmau să fie făcute unele modificări ale graniței austro-otomane, aceasta avea să rămînă relativ stabilă pînă în 1878. S-au produs doar două schimbări permanente: în 1718, Austria a ocupat
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
apel tuturor creștinilor din peninsulă, chemîndu-i să se ridice cu armele în mînă în ajutorul armatei lui. Această chemare adresată unei anumite părți a populației supuse altei puteri a constituit o armă pentru Rusia, cu toate că ea fusese folosită și de monarhia habsburgică în timpul invadării pămînturilor sîrbești. Politica aceasta nu a avut însă succes. Deși au existat unele mișcări în sudul Herțegovinei și în Muntenegru, nu era absolut deloc vorba de o răscoală în masă a țărănimii creștine. În Principatele Dunărene, hospodarul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sărit în ajutorul Veneției. Reîntors iar dintr-un război împotriva Franței, Eugeniu de Savoia și-a demonstrat talentele militare printr-un alt marș victorios care a acoperit tot teritoriul Balcanilor. Tratatul de la Passarowitz din 1718 a însemnat noi cîștiguri pentru monarhie, Austria dobîndind Banatul Timișoarei, nordul Serbiei, inclusiv Belgradul, și Oltenia (Valahia de la vest de rîul Olt). Imperiul Otoman păstra Peloponesul, dar Veneția a redobîndit Insulele Ionice și Dalmația. Pe la 1736, toate taberele erau pregătite să reia competiția. Imperiul Otoman tocmai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pătruns pe teritoriul Principatelor pînă la Iași. Trupele habsburgice însă nu au repurtat succese asemănătoare. Alarmat de înaintarea forțelor rusești, care putea duce la cuceriri teritoriale exagerate, guvernul habsburgic a insistat asupra încheierii păcii. Prin Tratatul de la Belgrad din 1739, monarhia a cedat cea mai mare parte a achizițiilor obținute la Passarowitz, Imperiul Otoman redobîndind astfel nordul Serbiei și Oltenia, cu toate că Banatul trecuse definitiv sub controlul Austriei. Obligată și ea să facă pace, Rusia a primit Azovul și i s-au
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
unei puternice autoguvernări în provincii, în vreme ce ortodocșii se simțeau atrași de vecinii lor sîrbi și muntenegreni o situație care crea dificultăți atunci cînd popoarele acestea erau în conflict cu Poarta. Catolicii erau atrași de ținuturile habsburgice și de Croația catolică. Monarhia de la Viena pretindea dreptul de protecție religioasă asupra lor. Ca provincie situată la periferia unui imperiu tot mai slab, Bosnia purta o foarte mare parte a poverii militare și a fost cîmpul de bătaie al multor conflicte. Prin Tratatul de la
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aceasta să fie temporară, ambele contînd pe un mare triumf al Austriei asupra Imperiului Otoman și pe revenirea sîrbilor la vechile lor cămine. Pînă atunci, liderii sîrbi doreau să instituie ceva în genul unui sistem de tip millet inițiat de monarhia habsburgică, care să asigure bisericii ortodoxe un mai mare control asupra enoriașilor ei. În ciuda faptului că problema aceasta a stîrnit nenumărate controverse, sîrbii chiar au obținut o serie de privilegii speciale. Printre altele, a fost fondat la Sremski Karlovci un
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a fost ales un grec, cu toate că între 1713 și 1725 postul a fost deținut de un sîrb. Incursiunile habsburgilor pe teritoriul otoman au fost reluate în 1716, de data aceasta cu succese mai mari. Prin Tratatul de la Passarowitz din 1718, monarhia obținuse controlul asupra unor importante ținuturi sîrbești. Deși nici deosebit de populară, nici prea eficientă, administrația habsburgică a fost totuși importantă pentru dezvoltarea viitoare a regiunii. Noile aranjamente, care erau de natură atît militară cît și civilă, treceau teritoriul nou anexat
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dreptății. Belgradul a fost și el afectat de aceste schimbări. Au fost aduși meșteri germani ca să-i înlocuiască pe turci, iar biserca catolică a făcut din oraș centrul încercărilor ei de a-i converti pe localnici. Să ne amintim că monarhia a intrat în 1737 în război datorită alianței ei cu Rusia. Această campanie, caracterizată printr-un comandament militar austriac incapabil, a debutat totuși într-o notă victorioasă. Orașul Niš a căzut iar în mîinile habsburgilor, armata invadatoare chemîndu-i încă o dată
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a fost un dezastru nu numai pentru voluntarii sîrbi, ci și pentru Imperiul Habsburgic. Deși armata austriacă a ocupat Belgradul în 1789, ea a fost forțată să evacueze teritoriul cucerit după un an, în primul rînd datorită presiunii evenimentelor din cadrul monarhiei și din restul Europei. Tratatul de la Sistova din 1791 a dus în mare parte la instituirea unei situații asemănătoare celei de dinainte de război. În urma promisiunii Imperiului Otoman că îi va amnistia pe cei care se alăturaseră armatei habsburgice, circa cincizeci
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
puterea politică să revină sub controlul lor. După înfrîngerea suferită de Petru cel Mare, Imperiul Habsburgic se afla în fruntea puterilor care se opuneau Porții. În războiul dintre 1716 și 1718, o parte dintre boieri au sprijinit ideea încorporării în monarhie, dar cea a păstrării unor instituții și a unui regim românesc autonom era puternic susținută de marii boieri. După semnarea Tratatului de la Passarowitz, prin care Austria a anexat Oltenia, a și fost instituit un astfel de regim. Ca și administrația
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
regiune a Valahiei nu a reușit însă decît să stîrnească dușmănia majorității claselor sociale. Decisă să transforme regiunea într-o sursă de aprovizionare cu hrană pentru armata ei, administrația austriacă a introdus o serie de reforme fiscale, juridice și administrative. Monarhia s-a bazat inițial pe boieri. Oltenia era guvernată de un sfat aflat sub conducerea banului (guvernatorului) Gheorghe Cantacuzino. Fiecare dintre cele două districte avea în fruntea lui un oficial. Orice urmă de autonomie veritabilă a dispărut în 1726, odată cu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mai eficient administrată, impozitele creșteau și, drept urmare, aristocrația autohtonă nu și-a recăpătat puterea. Oficialii austrieci au intervenit și în relațiile din agricultură dintre moșieri și țărani. Corvezile au ajuns să fie echivalente cu cele mai împovărătoare din restul teritoriului monarhiei. Țăranul era acum obligat să trudească gratuit cincizeci și două de zile pe an, adică o zi pe săptămînă, o cifră de multe ori mai mare decît cea în vigoare în Moldova și în Valahia. În 1736, Rusia a intrat
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
boieri, de clerul ortodox și de toți cei care sperau să scape atît de jugul otoman cît și de cel fanariot. În discuțiile purtate de aceștia în privința scopurilor războiului, curtea rusească și aceea austriacă și-au expus intențiile în privința Principatelor. Monarhia austriacă avea de gînd să-și extindă stăpînirea asupra Olteniei pînă la Brăila, în timp ce Rusia a propus menținerea controlului otoman sub protecția ei. Toate aceste speranțe s-au năruit însă. Incapacitatea de a repurta victorii militare hotărîtoare, în special retragerile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Principate. Reformele lui trebuiau neapărat să afecteze mai mult decît aspectele formale ale guvernării și administrației, el fiind obligat să intervină în relațiile tradiționale dintre țăran și boier. Reformele lui Mavrocordat aveau multe puncte comune cu schimbările similare introduse de monarhia habsburgică în perioada despotismului luminat. O problemă serioasă cu care s-a confruntat domnitorul a fost reîncorporarea Olteniei, a cărei administrație fusese fundamental modificată. El a realizat practic acest lucru prin transferarea unei mari părți a sistemului în vigoare în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
care se sublinia că Muntenegru nu se afla sub jurisdicția bisericii ruse. În ciuda acestui episod, relațiile cu Rusia au fost reluate ulterior, deoarece guvernul rus și cel muntenegrean aveau fiecare nevoie de sprijnul celuilalt. În 1805, prin Tratatul de la Pressburg, monarhia habsburgică a cedat Franței coasta Dalmației. Să ne amintim că în octombrie 1805 Rusia era iar în război cu Franța și avea o flotă care opera în Marea Adriatică. În momentul acesta, atît forțele franceze cît și cele ruse urmăreau să
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din locuitorii ei aveau aceeași origine națională ca și unii dintre balcanicii aflați sub stăpînirea Imperiului Otoman. 2 Naționalitățile balcanice de sub stăpînirea habsburgică În capitolul anterior au fost discutate problemele politice ale Imperiului Otoman. La apogeul său, statul era o monarhie centralizată de drept divin slujită de un aparat birocratic și de o instituție militară nestînjenite de concurența nici unor autorități locale sau provinciale. Taxele erau percepute, iar soldații recrutați direct de către stat. Aceștia din urmă erau recompensați fie prin acordarea unor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
maghiare care nu erau sub ocupație otomană. Prin Tratatul de la Karlowitz au fost anexate Transilvania, Slavonia și o altă parte a teritoriului croat. Banatul a fost dobîndit în 1718. Aceste achiziții au contribuit la diversificarea complexității etnice și politice a monarhiei. Din punct de vedere teoretic, relațiile din Imperiul Otoman dintre religie și stat nu constituiau o chestiune de importanță majoră. Sultanul era în egală măsură conducătorul religios și politic al statului, cu toate conflictele cu ulema despre care am vorbit
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
civile asupra extinderii zonelor jurisdicției, un conflict care s-a intensificat în secolul al optsprezecelea. Situația era complicată și mai mult de rivalitatea dintre bisericile importante, cea catolică, cea protestantă și cea ortodoxă, mai cu seamă în ținuturile răsăritene ale monarhiei. Reforma înregistrase succese remarcabile în fostele regiuni maghiare, inclusiv în Transilvania. După recucerirea acestora de către biserica catolică, s-a încercat recîștigarea populației printr-o continuă activitate îndreptată împotriva Reformei. Românii și sîrbii ortodocși au devenit și ei ținta convertirii. Religia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din regiunea aceasta au fost purtate cu foarte puțină tragere de inimă. Guvernul dorea mai degrabă existența unui echilibru în Balcani decît anexarea unor noi teritorii. SITUAȚIA POLITICĂ ȘI SOCIALĂ A IMPERIULUI Pe parcursul secolului al șaptesprezecelea, principalele populații sud-slave ale monarhiei habsburgice erau croații și slovenii. În urma războaielor de la sfîrșitul secolului și mai ales după Tratatul de la Karlowitz, numărul lor a crescut considerabil prin includerea românilor nonslavi și a croaților și sîrbilor din Slavonia. În 1718, odată cu anexarea Banatului, s-au
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mai ales de cei din Ungaria. Datorită faptului că majoritatea populațiilor de care ne ocupăm, adică sîrbii, croații și românii, locuiau în teritorii aparținînd coroanei ungare, rezistența acestora a avut o importanță aparte. În ciuda controlului limitat deținut asupra problemelor interne, monarhia habsburgică avea autoritate deplină asupra politicii externe, inclusiv a relațiilor comerciale cu alte țări. Împăratul era cel care conducea negocierile cu alte națiuni: el îi numea și îi primea pe ambasadori, declara război, făcea pace și încheia alianțe. Desigur, aceste
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sentimente, firește că nobilimea se opunea oricăror încercări de centralizare sau de subordonare a "națiunii" unui concept unitar. Această atitudine frîna evoluția generală a politicii externe și interne a imperiului și ducea totodată la slăbirea poziției Austriei în competiția cu monarhiile centralizate vecine, ca Franța, Prusia și Rusia. Ca instituții, atît biserica catolică cît și cea protestantă aveau aceleași interese ca și cele ale nobilimii din regiunea lor. Cu toate că habsburgii erau o dinastie catolică și acordau un sprijin real acestei credințe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
strîngerea banilor pentru neîncetatele războaie și pentru plata soldelor recruților. Participarea Austriei la războaiele cu Imperiul Otoman a fost deja prezentată; statul otoman aflat în declin a fost imens ajutat de relativa slăbiciune militară a vecinei lui. Cu toate acestea, monarhia era stăpînă pe propriile ei teritorii răsăritene, anexînd și unele dintre cele aflate sub dominația Porții. Pericolul venea din altă parte, dinspre Franța și Prusia. Armatele habsburgice au fost nevoite în perioade cruciale să se retragă de pe cîmpurile de luptă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
parte a statelor germane și în cele din urmă de Rusia. În tabăra adversă se afla o coaliție puternică alcătuită din Prusia, Franța, Bavaria, Spania și Saxonia, toate acestea sperînd să obțină o serie de cîștiguri din învingerea și dezmembrarea monarhiei. În urma păcii încheiate în 1748, Austria a trebuit să cedeze Silezia, dar Sancțiunea Pragmatică a rămas totuși în picioare. În ciuda faptului că integritatea imperiului, cu o singură excepție, fusese salvată, ostilitatea habsburgilor față de Prusia s-a intensificat extrem de mult. În
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Petru al III-lea. Noul țar era un admirator al regelui prusac, așa că pur și simplu a răsturnat situația, alăturîndu-i-se lui Frederic. În privința Imperiului Habsburgic, Tratatul de la Hubertusberg semnat în 1763 nu a făcut decît să confirme pierderea Sileziei. Deși monarhia nu suferise de fapt pagube ireparabile, războaiele demonstraseră slăbiciunea statului și necesitatea unor reforme radicale pentru ca acesta să poată face față viitorului. PERIOADA REFORMELOR: MARIA TEREZA ȘI JOSEPH AL II-LEA Pînă în 1765, cînd a murit Francisc Ștefan de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]