19,067 matches
-
deschiderea spre comerțul mondial este aproape totală, iar recursul la investiții străine directe bate toate recordurile. În același timp, China menține un riguros control asupra propriei monede (convertibilitate limitată), nelăsînd-o în seama speculațiilor pieței, ceea ce a scutit-o de crizele monetare din ultimii ani, iar economia de credit a înflorit. Intrarea Chinei în Organizația Mondială a Co-merțului, în decembrie 2001, a deschis și mai mult economia spre capitalurile străine și a atenuat protecționismul său vamal. Apoi, fiscalita-tea s-a redus, costurile
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nefavorabil, marcat de criza globală și de încetinirea creșterii în Europa. Și totuși, ce trebuie făcut? Fostul premier Evgheni Primakov își dorea un New Deal în va-riantă rusă, care să ducă la reluarea creșterii economice fără reizbucnirea inflației, la stabilitatea monetară și recîștigarea încrederii. Un ase-menea program ar presupune o întărire a statu-lui, a prezenței sale în economie, inclusiv printr-o planificare centralizată, renaționalizarea prin-cipalelor sectoare industriale și financiare, o reformulare a politicilor monetare și bugetare, un control selectiv al prețurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
creșterii economice fără reizbucnirea inflației, la stabilitatea monetară și recîștigarea încrederii. Un ase-menea program ar presupune o întărire a statu-lui, a prezenței sale în economie, inclusiv printr-o planificare centralizată, renaționalizarea prin-cipalelor sectoare industriale și financiare, o reformulare a politicilor monetare și bugetare, un control selectiv al prețurilor ș. a. Dar, așa cum avertiza F. Clairmont, criza capitalismului anilor '30, să nu uităm, a fost rezolvată doar prin cursa înarmărilor, apoi prin război. Este o lecție pe care domnul Putin și amicii săi
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
numeau "modul asiatic de producție". Cînd să ieșim din comunism, în anii 90, ne-am trezit dintr-o dată, buimaci, în plină revoluție tehnologică, în plin proces de globalizare, în plin proces de integrare europeană și în plină criză a sistemului monetar internațional, astfel încît nici pînă acum nu am ieșit complet. Marx e cu noi. Așa că de unde capitalism la români? De unde model social? Ici-colo cîțiva rătăciți, în rest, tot o vraiște. Amarnic au ajuns să se certe și preoții, pînă la
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și astfel veniturile la buget normal că se reduc (prea multă impozitare distruge impozitarea), cu toate avatarurile suportate pe cale de consecință de cei din sectorul bugetar, conflicte sociale etc. Nu acordăm nici un stimul economiei reale, nici de natură fiscală, nici monetară, nu știu unde sunt investițiile și lucrările de infrastructură promise, singura mare realizare a guvernului fiind triplarea datoriei publice a țării, printr-un mult trîmbițat acord cu F.M.I. și U.E. lansare de obligațiuni. Deci noi nu tragem nimic din fondurile structurale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cîtă vreme noi nu reușim să ne apărăm cetățenii din Republica Moldova?... Problema este foarte gravă dacă, din acest împrumut suportat de contribuabilul român, bănci străine își vor plăti datorii externe contractate anterior, cum susține Ilie Șerbănescu. Încurcate sunt arterele circulației monetare! Am devenit simpli spectatori la un turnir monetar, plătind bilete extrem de scumpe. Dar ăsta nu e decît efectul impotenței noastre economice și al erorilor, intenționate și neintenționate, ale onor politicienilor noștri din ultimii 20 de ani. În timp ce noi visam la
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cetățenii din Republica Moldova?... Problema este foarte gravă dacă, din acest împrumut suportat de contribuabilul român, bănci străine își vor plăti datorii externe contractate anterior, cum susține Ilie Șerbănescu. Încurcate sunt arterele circulației monetare! Am devenit simpli spectatori la un turnir monetar, plătind bilete extrem de scumpe. Dar ăsta nu e decît efectul impotenței noastre economice și al erorilor, intenționate și neintenționate, ale onor politicienilor noștri din ultimii 20 de ani. În timp ce noi visam la democrație, cîțiva criptocomuniști și criptosecuriști ne furau mămăliga
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și economie naturală, de subzistență, în special în mediul rural, și o lume economică cefală, aflată mereu în schimbare, o lume a muncii, nevoilor și insatisfacției permanente. În ce privește politicile economice, aici iarăși avem mai multe: avem politici economice ale Fondului Monetar Internațional, ale Uniunii Europene, ale Băncii Naționale și, desigur, ale Guvernului, care, la rîndul lor, sunt de două feluri: ale P.D.L.-ului și ale P.S.D.-ului. Apoi, foar-te important, avem o economie de pînă în toam-na lui 2008, o "economie
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
al Doilea Război Mondial cînd lumea pare să fie într-o "recesiune calificată". Castelele de nisip construite în ultimii 30 de ani se prăbușesc dintr-o dată. William Buiter, venit de la London School of Economics și membru al Comitetului de Politici Monetare al Băncii Angliei, propunea recent ca întregul sector financiar să fie transformat într-un serviciu public. Deoarece băncile din lumea întreagă nu pot exista fără un depozit public asigurator și fără tutela băncilor centrale, care acționează ca creditori de ultimă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
a respirat profesionalism și continuitate, ceea ce a făcut din leu o monedă mult mai bună decît economia pe care o reprezintă, a coborît inflația, a controlat cursul și a creat, după depășirea unor încercări tumultuoase în anii 1990, un cadru monetar demn de încredere, relativ stabil, pre-dictibil, în care să se poată desfășura celelalte politici economice și inițiativele private. Să nu uităm nici meritele d-lui Isărescu ca prim-ministru. În anul 2000 a făcut ordine în sistem, după ce fusesem la
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
structuralist, a dus o politică de esență monetaristă, criticată de unii, avînd ca principal obiectiv sănătatea monedei, atît cea internă, exprimată prin rata inflației, cît și cea externă, exprimată prin cursul de schimb. Și a reușit. Dar moneda și sfera monetară nu pot fi decuplate de procesele din economia reală și nici de politica fiscală, bugetară și de politicile structurale ale guvernului. Or, aici, avem o mare problemă, pentru că guvernele care s-au perindat au dus politici haotice, populiste, lipsite de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Nu mai departe decît la sfîr-șitul lui 2008, de pildă, guvernul Tăriceanu arunca în noi cu bani electorali, iar Banca Națională era obligată să vîndă euro pe piață și să cumpere lei pentru a steriliza piața, absorbind excesul de masă monetară. S-a pierdut astfel 1 miliard de euro din rezervele băncii. De fapt, Mugur Isărescu critică întreaga politică bugetară din perioada 2004-2008, ca fiind "imprudentă și prociclică". Politicile bugetare e bine să fie anticiclice, adică în perioadele de avînt, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
reală a P.I.B.-ului. Tra-dus, asta înseamnă că avem un capital autohton sublim, dar care lipsește cu desăvîrșire, prin urmare suntem cu totul la mîna mișcărilor eretice ale capitalurilor flotante, care vin și pleacă cînd vor, cu toate eforturile autorităților monetare de a le domoli intrarea, prin creșterea aberantă a rezervelor minime obligatorii (pînă la 40%, cînd în Europa nivelul e de 2-5 %), pentru a nu se crea o supraabundență de lichiditate, sau de a le opri plecarea prin practicarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
pentru a nu se crea o supraabundență de lichiditate, sau de a le opri plecarea prin practicarea unor do-bînzi iarăși aberante pentru vremuri de criză (17-20%). Fluxurile și refluxurile acestor mișcări de capitaluri sunt mai puternice decît firavele noastre resurse monetare. Astfel am ajuns să ne împrumutăm, practic să ne triplăm aproape datoria publică externă dintr-un foc, iar domnul Guvernator e convins că asta a fost o măsură "bună și necesară". O fi pentru continuarea politicii de stabilizare monetară a
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
resurse monetare. Astfel am ajuns să ne împrumutăm, practic să ne triplăm aproape datoria publică externă dintr-un foc, iar domnul Guvernator e convins că asta a fost o măsură "bună și necesară". O fi pentru continuarea politicii de stabilizare monetară a cursului, fără nici o legătură cu fundamentele sale reale, și pentru menținerea în continuare sub control a inflației. Dar acești bani nu sunt nerambursabili, cum am fi putut beneficia, și nu am făcut-o, de fondurile structurale ale U.E., ei
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
exporturilor, noi nu vom mai putea continua să consumăm fără să producem și să importăm fără să exportăm. Scadența va veni și va fi dureros. Și atunci mă întreb, unde sunt stimulii necesari relansării noastre economice? Nu văd nici stimuli monetari (în primul rînd, dobînzi mici), nici bugetari (reduceri de taxe, cheltuieli publice în mari lucrări de investiții ș. a). Iar pen-tru aceasta trebuie să răspundă atît Guvernul, cît și Banca Națională. Avem în continuare un potențial mare de depreciere negativă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
că, dacă e o marfă, banul trebuie să aibă un preț, iar toate încercările de neutralizare a monedei, teoretice sau practice (Walras, Lenin, socialiștii utopici), au eșuat. Dar asta nu înseamnă că banul poate produce valoare. Încă Aristotel condamna economia monetară, econo-mia pusă sub semnul banului, numind-o hrematistică și considerînd-o nedemnă, impură. Sunt de acord și cu faptul că trebuie să existe un sistem bancar, care să adune disponibilitățile din economie și să le redistribuie celor care au mai multă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
denaționalizăm moneda, cum sugera Hayek, și lăsăm mai multe monede să se concureze pe aceeași piață, în ide-ea că nu moneda rea o va alunga pe cea bună, potrivit "legii lui Gresham", ci invers; ori naționalizăm moneda, și atunci emisiunea monetară se face sub controlul puterii publice. Din păcate, ambele soluții s-au dovedit neproductive: pe de o parte, legea lui Gresham și-a dovedit valabilitatea, pe de altă parte, gestiunea statului asupra monedei nu s-a dovedit una lipsită de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
s-a dovedit una lipsită de interese politice cel mai rău lucru. Și atunci, soluția poate fi independența totală a băncii centrale, eventual încheierea unui contract anual cu Parlamentul, în care să fie negociate și definite principalele obiective de politică monetară și valutară. O soluție mai bună pare să fie și supra-naționalizarea monedei, formarea de blocuri monetar-valutare, cazul euro, dar nu cred în viabilitatea proiectului unei monede globale. Am auzit, în acest sens, că americanii pregătesc lansarea unei noi monede, Amero
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
conflictelor greu de înțeles pentru un marinar puțin umblat la școală, dar obișnuit să dea cu tifla. În domeniul financiar-monetar, extrem de sensibil, datul cu tifla costă. Ne costă. Mai ales într-o astfel de perioadă dificilă, a ataca public politica monetară a Băncii Naționale e nu numai lipsit de orice reper deontologic, sau di-plomatic, dar e un gest iresponsabil ce se poate lăsa cu urmări neprevăzute și am văzut cum cursul leului s-a depreciat imediat. Președintele nu știe că anticipările
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
persoane competente și instruite, cu cu-noștințe economice temeinice, cu caracter și diplomație. Vedetismul politic comunicațional nu face decît să blocheze economia și întreaga societate. Recentul raport al F.M.I.-ului remarca un lucru de-acum cunoscut, lăudînd sectorul bancar și politica monetară a Băncii Naționale, care dă dovadă de mult profesionalism și seriozitate, reușind să mențină o remarcabilă stabilitate a cursului de schimb și continuarea procesului dezinflaționist, deci o monedă sănătoasă, chiar dacă hrănită cu fonduri de împrumut, și criticînd nenorocita politică bugetară
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nemiluita, fără să analizeze prea bine capacitatea de rambursare? Apoi, la noi nu s-a produs o criză financiară generată de astfel de comportamente speculative, pentru că nu aveam acele "produse financiare toxice", creditele neperformante erau în limite rezonabile, iar politica monetară și controlul Băncii Naționale remarcabile. La noi, criza a fost de la început una eco-nomică, datorată politicilor structurale și conjuncturale aberante desfășurate de politicieni: ei ne-au vîndut resursele și băncile, ei au aruncat cu bani electorali în toate babele, ei
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
noastră? Ce se va întâmpla cu legăturile comunitare, cu relațiile bazate pe afecțiune, iubire și devotament în societățile care nu mai cunosc decât schimburile tarifare? Oare natura umană nu-i amenințată când cea mai mare parte a relațiilor noastre devin monetare și contractuale 17? Ar fi deci posibil ca, la umbra consumerismului euforic, să-și pregătească intrarea în scenă o nouă umanitate (sau „postumanitate”) cu trăsături de coșmar. Unii afirmă deja sus și tare: lumea în care trăim nu mai are
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sau de junte, de state „subțirel” democrate, ba chiar, într-o anumită măsură, și de regimuri socialiste sau comuniste. Neoliberalismul cere ca guvernele să permită circulația liberă a capitalului și a bunurilor, piețe ale muncii nerestricționate, sisteme bancare responsabile, politici monetare stabile, politici fiscale limitate, posibilități atractive de investiții și stabilitate politică. Neoliberalismul aduce cu sine reguli pentru economie, nu și pentru societate. Prima idee susținută de cartea de față este aceea că globalizarea reprezintă un set de forțe economice care
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și Asia, stabilind înțelegeri cu elitele politice locale pentru a beneficia de resursele naturale prețioase ale unor țări cu guverne slabe sau corupte. Alte exemple ar fi cele ale unor organizații internaționale care promovează agenda capitalistă neoliberală, cum sunt Fondul Monetar Internațional sau Banca Mondială, care cer ca producția pentru export să înlocuiască producția pentru consumul intern, în schimbul împrumuturilor pe care le acordă, sau Organizația Mondială a Comerțuluixe "Organizația Mondială a Comerțului (OMC)", care cere să fie eliminată protecția pentru micile
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]