5,749 matches
-
în istoria acestui neam românesc, din care N. Iorga a făcut nu numai titlul unui semnificativ periodic, dar și o temă inepuizabilă de investigație. Ea invită la rememorare, meditație, angajament civic. Ne întoarcem, prin N. Iorga, la valorile tradiționale, cu nădejdea că "ceasul cel greu" pomenit în ruga de pe troiță a trecut pentru noi, că un timp al speranței luminate de încredere în valorile perene se deschide acum înaintea noastră. În noaptea de 27 noiembrie 1941, aici a fost ucis Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cu un entuziasm pe care contemporanii îl evocă unanim. Începea o nouă epocă, un "alt Timp", după expresia lui Blaga, participant și el la entuziasmul obștesc, iar la direcționarea acestei epoci colaboraseră secolele, generații în șir, pentru care Unirea fusese nădejdea cea mare, aspirația lor cea mai înaltă. Cei care văd în România interbelică, așa cum a fost ea consacrată la Versailles, o creație artificială, produsă la masa tratativelor, într-un moment de criză a echilibrului mondial, uită și nu poate fără
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
tine!" (Isaia 23, 15-16) Dar tot din cartea lui Isaia vom afla că "Din dragoste pentru poporul său, Dumnezeu reface raiul". Bucuria și mulțumirea se împletesc cu muzica omniprezentă: "Iar Domnul va mângâia Sionul, si dărâmăturilor lui le va da nădejde. El va preface pustia lui în rai și pământul lui neroditor în grădina Domnului; bucurie și veselie va fi acolo, mulțumire și glas de cântec!" (Isaia 51,3) (Maurice Cocagnac, Simbolurile biblice. Lexic teologic, traducere din franceză de Michaela Slăvescu
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
combaterea bolilor și dăunătorilor Aceată specie este înzestrată genetic cu forme speciale de apărare împotriva bolilor și a dăunătorilor. Nu s-au semnalat până în prezent boli sau dăunători care să producă pagube; mai mult, o considerăm un paznic repelent de nădejde pentru alungarea celor mai fini și periculoși dăunători: păianjenii. Din aceste considerente recomandăm cu toată răspunderea cultivarea acestei plante în sistem ecologic. 2.2.3. Lucrări speciale Dintre lucrările speciale, mare importanță prezintă lucrarea de palisat și dirijare a plantei
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
ochilor ; da, mărturisesc în fața voastră, că faptul acesta mă face să-mi pierd cumpătul și mă aruncă într-o stare înrudită cu moartea și mă face să strig cu profetul : <<Nici chiar lumina ochilor mei nu e la mine!>> Ce nădejde îmi mai rămâne, dacă voi nu progresați în bine ? Dimpotrivă, ce mângâiere îmi umple sufletul, când sunteți bine plăcuți Domnului ! Îmi vine să jubilez de bucurie, când aud ceva bine despre voi. Faceți-mi bucuria deplină ! Aceasta este cea mai
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
reprezintă și o dovadă a umanității proprii. Compătimirea îl face pe om mai sensibil, mai smerit și mai uman. Binecuvântările divine care îi inundă ființa celui milostiv, veselia inimii și seninătatea feței, lacrimile de bucurie curată și sinceră, smerenia și nădejdea bunurilor veșnice sunt urmare firească a compătimirii aproapelui și a milosteniei. Din cele arătate până acum, citând scrierile Sfântului Vasile, se poate ușor conchide că milostenia are o importanță deosebită în viața oricărui creștin și ea este indispensabilă mântuirii. Milostenia
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
și, fără îndoială, iarbă grasă); e cu gândul în altă parte, adică are activitate mentală: vedem așadar că visarea nu e ceva specific omenesc. "Creața", cu pielea de culoare roșu închis, era cârlionțată pe spate. Și ea, o creatură de nădejde. Era tovarășa de atelaj a "Roșcovanei". O ușoară șchiopătură (urmarea unui panarițiu netratat la copita stângă din spate) o face să târâie puțin copita, însă n-o împiedică să trudească. Să tragă la plug, la cositoare, la carul plin cu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
laturei pitorești, "cam vulgare", crede Iorga, i-a dăunat mult țicăuanului, a cărui reputație adevărată avea să fie pusă la locul ei, reabilitată, abia după 1890, odată cu formarea la Iași a "grupului moldovenesc poporanist, din rămășițele vechiului socialism al fraților Nădejde". Observația aceasta, malițioasă, răfuială tardivă cu "Junimea", produce o sensibilă schimbare de ton în poziționarea lui Creangă în sânul societății ieșene, fiind chiar mustrat pentru faptul de a fi dat curs invitațiilor frivole venite dinspre colegii de "divan" de la conacul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Analiza datelor și stabilirea ipotezei Tulburările de comportament și de relaționare ale elevei M. R. sunt consecința deciziei părinților de a lăsa copilul în grija bunicilor. Privată de sprijin emoțional, eleva nu reușește să găsească în bunici un sprijin de nădejde, considerându-i mai degrabă dușmani.Această frustrare emoțională a generat comportamente deviante, M. R. fiind incapabilă să gestioneze foarte bine emoțiile negative. Ipoteza: Dacă se cunosc factorii determinanți ai inadaptării școlare și se vor folosi strategii adecvate, atunci eleva în
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
ochilor ; da, mărturisesc în fața voastră, că faptul acesta mă face să-mi pierd cumpătul și mă aruncă într-o stare înrudită cu moartea și mă face să strig cu profetul : <<Nici chiar lumina ochilor mei nu e la mine!>> Ce nădejde îmi mai rămâne, dacă voi nu progresați în bine ? Dimpotrivă, ce mângâiere îmi umple sufletul, când sunteți bine plăcuți Domnului ! Îmi vine să jubilez de bucurie, când aud ceva bine despre voi. Faceți-mi bucuria deplină ! Aceasta este cea mai
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
orice convenție, că mă jignește."426 Descrierea "actriței"Emilia se află consonant foarte departe de dezideratele estetice camilpetresciene: "Emilia e tot atât de de bine intenționată, tot atât de excesivă și de falsă ca și pe scenă, când joacă furios și prea drastic, cu nădejdea că totuși <<talentul>> ei e apreciat. Aceeași lipsă de gradație, aceeași extenuare inutilă și aceeași impresie de platitudine."427 Prin procedeul ținând de intertextualitate, autorul "consemnează", aproape ca într-o satiră, conținutul cronicilor teatrale: "Cronicile, mi-am aruncat ochii peste
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
îi permitem să ne afecteze. Aici Spiritualitatea ortodoxă ne ajută să percepem suferința într-o lumină pozitivă, ca mijloc de creștere spirituală, în Hristos, Și nu ca ceva golit de sens. Putem încredința suferința noastră lui Dumnezeu, cu credința și nădejdea fermă că El va fi ști să o valorizeze și să-L rugăm apoi să ne ajute să-i descoperim sensul. Suntem îndemnați de Părinții sfinți să oferim suferințele lui Dumnezeu, asigurați fiind că El poate, Și le va folosi
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
creștine, care refuză să creadă în orice altceva decât ordinea prezentă a lucrurilor, suferința nu poate fi considerată decât un sfârșit. Nu există posibilitatea de transformare. Dar creștinul cunoaște transfigurarea suferinței prin înviere - Și ca urmare, trăiește în speranță, în nădejde"<footnote Ibidem, p. 95. footnote>. Bibliografie ABITBOL, MAURICE M., Let`s talk about death. Breaking through old traditions and looking for a new peaceful approach, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2006; ANTONIE DE SUROJ, MITROPOLITUL, Viața, boala, moartea, trad. de monahia
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
îi permitem să ne afecteze. Aici Spiritualitatea ortodoxă ne ajută să percepem suferința într-o lumină pozitivă, ca mijloc de creștere spirituală, în Hristos, Și nu ca ceva golit de sens. Putem încredința suferința noastră lui Dumnezeu, cu credința și nădejdea fermă că El va fi ști să o valorizeze și să-L rugăm apoi să ne ajute să-i descoperim sensul. Suntem îndemnați de Părinții sfinți să oferim suferințele lui Dumnezeu, asigurați fiind că El poate, Și le va folosi
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
creștine, care refuză să creadă în orice altceva decât ordinea prezentă a lucrurilor, suferința nu poate fi considerată decât un sfârșit. Nu există posibilitatea de transformare. Dar creștinul cunoaște transfigurarea suferinței prin înviere - Și ca urmare, trăiește în speranță, în nădejde"<footnote Ibidem, p. 95. footnote>. Bibliografie ABITBOL, MAURICE M., Let`s talk about death. Breaking through old traditions and looking for a new peaceful approach, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2006; ANTONIE DE SUROJ, MITROPOLITUL, Viața, boala, moartea, trad. de monahia
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
Demnă de menționat este legătura sa neîntreruptă cu marele său profesor Libaniu. Personalitate polivalentă, Sfântul Vasile a excelat ca nimeni altul în toate activitățile pe care le-a întreprins. A fost un preot de excepție, mare liturghisitor și prieten de nădejde, pedagog de clasă și organizator înnăscut (poate de aceea a fost numit de contemporani un roman printre greci), teolog profund și un adevărat om de știință. Toate acestea la un loc parcă nu întregesc portretul acestui ilustru bărbat al Bisericii
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
pentru a fi compromisă. O purtare demnă, conformă doctrinei creștine, aducea cinste, pe când o greșeală putea compromite numele de creștin. Ori Antusa se voia creștină. Dacă fusese lipsită de soț, la începutul vieții sale conjugale, n-a fost lipsită de nădejdea în Dumnezeu și de conștiința datoriei sale de mamă.<footnote Pr. Prof. Constantin Cornițescu, Chipul mamei Sfântului Ioan Gură de Aur, în rev. Studii Teologice, Seria a II-a, Anul XXIX (1977), Nr. 9-10, p. 616. footnote> Precum am menționat
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
fii așa nu e și asta o suferință dintre cele mai chinuitoare ... Voi fi astfel singur ... Să fie așa ... Singurătatea are și ea puterile ei misterioase. Mă încred în ele și cât timp nu mi-a adormit în suflet credința, nădejdea nu poate fi pentru mine șovăire, descurajare Viața nu mi-am închipuit-o niciodată să fii o umbră printre alții” Se observă în aceste cuvinte chiar tristețea sufletului scriitorului de a fi rămas singur o viață, singurătate acceptată de el
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
a Nordului Bucovinei, a prezentat în cadrul ședinței din 3 iulie 1940, protestul țării: ,,În momentul când actul ocupării a fost primit cu multă durere de către popor, Senatul țării închină cu inimile cernite ale reprezentanților săi, toată durerea, dar și toată nădejdea sa provinciilor rășluite pentru a doua oară de la trupul patriei, nu este, desigur, nimeni între noi care să nu aibă simțământul marilor răspunderi ce au căzut pe umerii generației căreia soarta i-a rezervat o așa de crudă încercare. Cu toții
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
pe Federico al II-lea, eliberatorul Sfântului Mormânt și, așa cum credea acest suveran universal despre sine, însăși umbra lui Mesia pe pământ. Denunțat că nu respectă riturile catolicismului, Esperendios, încă un avatar iudeo-creștin al protagonistului, după cel de prieten de nădejde al viitorului Sfânt Francisc din Assisi, este anchetat sub tortură de însuși marele inchizitor Torquemada și condamnat la ardere pe rug. Scapă teafăr, evident (rugul fiind stins de rafale de ploaie pornite din senin), căci era condamnat la viață veșnică
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a Nordului Bucovinei, a prezentat în cadrul ședinței din 3 iulie 1940, protestul țării: ,,În momentul când actul ocupării a fost primit cu multă durere de către popor, Senatul țării închină cu inimile cernite ale reprezentanților săi, toată durerea, dar și toată nădejdea sa provinciilor rășluite pentru a doua oară de la trupul patriei, nu este, desigur, nimeni între noi care să nu aibă simțământul marilor răspunderi ce au căzut pe umerii generației căreia soarta i-a rezervat o așa de crudă încercare. Cu toții
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Tengo să rescrie romanul, Aomame să-l ucidă pe Fukada. Da, ați citit bine, Fukada. După decenii petrecute în sihăstrie, aparent uitat de lume, prietenul lui Ebisuno ajunge, subit, indezirabil pentru Doamna care îi cere prietenei și angajatei sale de nădejde să-l elimine fizic. Fostul activist pentru triumful mișcării de stînga e acum identificat drept conducător al amintitei secte religioase și i se spune Liderul. Doamna (după ce preia în grijă o fetiță agresată sexual, venită din munți, din organizația lui
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
simbolic, cum scrierile sfântului și ale cărturarilor români o și realizează, în fapt. Iată-l, spre exemplu, pe Mitropolitul Ștefan al Ungrovlahiei, într-un dialog confesiv cu cititorul, reflexiv și autoreferențial, cu interogări de sine și mărturisire a lăsării în nădejdea puterii divine, așa cum se configurează el în prefața la Îndreptarea legii, Târgoviște, 1652. Înainte de toate, toposul înmulțirii talantului, ca reper ținând de responsabilitatea asumată, vocația descoperirii, a scoaterii în lumină și a facilitării accesului la sens: "Drept acéia și Smerenia
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
arendator a crăeștii fabrici de hârtie de la Roșcani (Roskany), pre care au reformat-o după sistema cea mai nouă. Asupra tuturor acestor arătări, iscălitul poate înfățoșa vrednice de credință documenturi. În urmarea întâmplătoarelor păgubiri ce au cercat iscălitul și în nădejdea ca să poată prin a<le> sale iconomice, tehnice și montanistice cunoștințe afla un folos mai mare în aceste Prințipaturi, s-au înduplecat iscălitul a-și lăsa patria; fiindcă iscălitul, pe lângă direcția fabricilor, au căutat și iconomia rurală, ținând în posesie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
produci mult mai degrabă, mai eftin și în câtimi mult mai mari decât în atelii private nedepline. Corespondențiile ce am închiet în acesti interese de mai mulți ani cu capitaliști străini însămnați și de știință îmi dau celi mai sigure nădejdi de a afla părtași în țări străine, cu capitaluri însămnati, spre înființarea unei fabrici de fer de o întindiri mai mare, presupuind că capitalul fundamental, adică păduri, locuri de fer-piatră etc., în condițiile împărtășite, ar fi mai înainte câștigate. Spre
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]