11,594 matches
-
Constituție, potrivit cărora competența și procedura de judecată sunt stabilite prin lege, deci nu prin lege organică, iar măsurile referitoare la despăgubirile civile nu contravin regimului general al proprietății și al moștenirii, care este de domeniul legii organice. Întrucât ambele obiecții privesc aceeași lege și, în esență, au un conținut asemănător, Curtea dispune conexarea celor două dosare. CURTEA CONSTITUȚIONALĂ, având în vedere obiecțiile de neconstituționalitate cu care a fost sesizată, punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și
DECIZIE nr. 718 din 29 decembrie 1997 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119578_a_120907]
-
civile nu contravin regimului general al proprietății și al moștenirii, care este de domeniul legii organice. Întrucât ambele obiecții privesc aceeași lege și, în esență, au un conținut asemănător, Curtea dispune conexarea celor două dosare. CURTEA CONSTITUȚIONALĂ, având în vedere obiecțiile de neconstituționalitate cu care a fost sesizată, punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, prevederile Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, ce fac obiectul sesizărilor, raportate la prevederile Constituției și
DECIZIE nr. 718 din 29 decembrie 1997 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119578_a_120907]
-
Camere ale Parlamentului și al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, prevederile Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, ce fac obiectul sesizărilor, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, republicata, reține următoarele: Curtea Constituțională este competența să soluționeze obiecțiile de neconstituționalitate care au fost formulate cu respectarea prevederilor art. 144 lit. a) din Constituție și ale art. 17 și următoarele din Legea nr. 47/1992. În ambele sesizări se invocă, în esență, motive de neconstituționalitate, întemeiate pe art. 114
DECIZIE nr. 718 din 29 decembrie 1997 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119578_a_120907]
-
asemenea circumstantiere nu rezultă în mod expres din legea de abilitare. În mod concret, criticile cuprinse în cele două sesizări coincid într-o oarecare măsură, fiind comune amândurora, dar fiecare sesizare conține și critici proprii. În prima categorie sunt expuse obiecțiile următoare: a) la art. 1 lit. a) din lege este prevăzută posibilitatea aprobării prin ordonanță a statutului personalului vamal; autorii sesizărilor susțin că aceasta competența este contrară art. 72 alin. (3) lit. i) din Constituție, potrivit căruia statutul funcționarilor publici
DECIZIE nr. 718 din 29 decembrie 1997 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119578_a_120907]
-
de procedură civilă în prevederi de natură legii organice, deoarece astfel s-ar ajunge, practic, la completarea Constituției, care reglementează expres și limitativ domeniile rezervate acestei categorii de legi, între care nu figurează dispozițiile legale privind procedură civilă. În afara acestor obiecții comune, în sesizarea grupului de deputati se susține că prevederile cuprinse în art. 1 lit. e) din legea de abilitare, potrivit cărora Guvernul poate adopta "... unele măsuri privind asigurările sociale, forța de muncă și șomajul ..., precum și protecția pensionarilor I.O.
DECIZIE nr. 718 din 29 decembrie 1997 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119578_a_120907]
-
aflați în structura cabinetelor demnitarilor, contravenindu-se astfel art. 72 alin. (3) lit. i) din Constituție, care se referă la statutul funcționarului public. ... Constituirea unor structuri administrative interne - cum sunt aceste cabinete - nu este un domeniu rezervat legii organice, astfel încât obiecția nu poate fi reținută, din textul criticat nereieșind și faptul că obiectul viitoarei reglementări prin ordonanță ar privi și condiția juridică a salariaților încadrați la aceste cabinete; f) prin art. 1 lit. m) Guvernul a fost împuternicit să ia măsuri
DECIZIE nr. 718 din 29 decembrie 1997 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119578_a_120907]
-
în materia drepturilor omului. ... Având în vedere limitele constituționale ale abilitării, indiferent dacă acestea au fost sau nu prevăzute în legea de delegare, Guvernul, în exercitarea competenței legislative atribuite, nu poate depăși aceste limite. De aceea nu se poate reține obiecția de neconstituționalitate, din însuși conținutul legii de abilitare nereieșind că Parlamentul ar fi învestit Guvernul cu competența de a emite reglementări ce țin de domeniul legii organice, textul criticat referindu-se doar la unele măsuri privind regimul străinilor în România
DECIZIE nr. 718 din 29 decembrie 1997 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119578_a_120907]
-
inițiator și cei care avizează, reprezentați de secretarii generali sau de secretarii de stat desemnați de miniștri. În cazul în care inițiatorul și cei care avizează își mențin punctele de vedere diferite, propunerea de act normativ va fi avizata cu obiecții, care vor fi anexate și prezentate în cadrul ședinței Guvernului. ... (3) Toate propunerile de acte normative vor fi avizate, din punct de vedere al legalității, de către Ministerul Justiției. Avizul Ministerului Justiției, care încheie succesiunea operațiunilor din etapă de avizare, nu este
HOTĂRÂRE nr. 851 din 18 decembrie 1997 pentru aprobarea Metodologiei privind pregătirea, elaborarea, avizarea şi prezentarea propunerilor de acte normative care se înaintează Guvernului, precum şi procedurile de supunere spre adoptare a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119721_a_121050]
-
lăsată așa, la voia gîndurilor, întorcîndu-te ai arcuit spinarea, lunci pe uscătură Bacăul, vai, cît oraș, cît oraș! Duminică, 5 decembrie, ora 0,01, în sala de așteptare a gării Bacău, pe secvența controlul poliției, om cu părul alb, fără obiecții, frîntură de cîntec șuierat, două trupuri întinse peste scaune, restul reglementar, în capul oaselor, lipsă un geam, rama goală, colțul de dialog însuflețit, miros de urină, perechea de țigani bătrîni, cojile de semințe le scuipi, dincoace copilul răsturnat să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
calvini, crucea bisericii peste Mureș, turle stil brîncovenesc alta, Aluniș/ Magyaró, te-ai îmbătat aseară? undă mă, la vagaboande? serios! Logan măsliniu în curte HR 05 COL semne formale și-au găsit receptorul, cimitir crucile, limbajul este al limbajelor, unica obiecție îl anulează de puțin, prin ce se ridică la nivelul apei stînca lui submersă? Halta Rușii Munți semnele odată cu facerea lor, chiar și bisericile, situația standard, strălucesc de la una la alta, cea dinainte de Deda cea din Deda, încetinește pentru stație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dreptul la vot devenea mai democratic, numărul avea o mare importanță în lupta pentru dominație. Guvernul maghiar era desigur inflexibil față de chestiunea unirii Bosniei-Herțegovina cu Croația; actul acesta ar fi întărit prea mult poziția națională a croaților. S-au ridicat obiecții asemănătoare și în privința plasării teritoriului sub administrație austriacă. Practic, anexarea regiunii la oricare dintre cele două jumătăți ale Monarhiei dualiste ar fi stricat echilibrul dintre Viena și Budapesta. În cele din urmă s-a ajuns la un compromis. Ținuturile au
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
avea să joace un rol și mai mare în Croația. Mulți oficiali habsburgici doriseră anexarea Bosniei-Herțegovina după 1878. Caracterul temporar al autorității lor însemna un regres în multe privințe. Principalul obstacol rămas nu era atît opoziția marilor puteri cît puternicele obiecții ale liderilor unguri, cărora li se alăturaseră mulți dintre germani, față de includerea a și mai multor slavi în monarhie. Ungaria a fost de acord în 1908 cu anexarea doar după ce i se promisese că regiunea nu se va uni cu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Strîmtori și a rolului ei în ceea ce privește echilibrul de forțe din Balcani. Pentru națiunile balcanice, problema era și mai urgentă și vitală: oricine ar fi deținut Macedonia ar fi avut o poziție strategică dominantă în peninsulă. Să ne amintim că principala obiecție față de Bulgaria Mare de la San Stefano fusese aceea că granițele stabilite, care încorporau Macedonia, ar fi făcut din ea cel mai puternic stat din Balcani și, dată fiind situația din acel moment, era de așteptat ca el să acționeze ca
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sprijinirea Puterilor Centrale. În august, deși tratatele interziceau acest lucru, căile maritime fiind închise atît timp cît Imperiul se afla în timp de pace, două nave de război germane, Goeben și Breslau, au intrat în Strîmtori. Oficialii otomani au răspuns obiecțiilor Aliaților, pretinzînd că guvernul lor cumpărase navele. Marinarii și ofițerii germani au rămas la datorie, dar purtau fesuri turcești. În septembrie, în cadrul unei acțiuni serioase îndreptate împotriva Aliaților din Occident, Poarta a desființat capitulațiile. Presat permanent de germani, Enver a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
parte a croaților trăiseră sub o administrație autonomă, avînd propria lor adunare și proprii lor lideri locali. Ei aparținuseră de Imperiul Habsburgic, care reprezenta o civilizație superioară față de aceea a Serbiei, fapt pe care ei îl repetau tot timpul sîrbilor. Obiecțiile lor față de stăpînirea habsburgică se refereau la numeroasele încercări atît ale Vienei cît și ale Budapestei de a anula independența care le rămăsese. După ce luptaseră efectiv vreme de secole pentru a dobîndi o administrație autonomă, nu aveau acum de gînd
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
aderat la tratat în noiembrie 1937; Ungaria, Spania precum și satelitul Japoniei, Manchukuo (sau Manchuguo, stat alcătuit din Manciuria și cea mai mare parte a Mongoliei Inferioare n.t.), aveau să li se alăture ulterior. Atunci cînd Uniunea Sovietică a ridicat obiecții împotriva pactului, semnatarele lui au invocat repetatele disocieri ale sovieticilor față de activitățile Kominternului. Chiar înaintea semnării acestor acorduri, Germania făcuse pași importanți în reafirmarea poziției sale în Europa. În martie 1936, demilitarizarea regiunii Rinului a luat sfîrșit, iar țara s-
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
albanezi. Așa încît Mussolini a acționat de unul singur. El a anunțat Berlinul asupra intențiilor lui, iar guvernul german, care își asigurase în repetate rînduri aliatul că nu avea nici un interes în zonă, nu era în măsură să facă nici o obiecție. Proiectul nu beneficia de aprobarea regelui Italiei. Victor Emanuel al III-lea nu vedea rostul unui asemenea risc doar pentru "a pune stăpînire pe patru stînci." Reacția lui l-a făcut pe Mussolini să comenteze astfel situația: Dacă Hitler ar
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în fața unui fait accompli De data aceasta am de gînd să-i plătesc cu aceeași monedă. Va afla din ziare că am ocupat Grecia. Echilibrul va fi astfel restabilit... Voi renunța la calitatea mea de italian, dacă voi întîmpina vreo obiecție din partea cuiva împotriva luptei noastre împotriva grecilor." După părerea lui Ciano, o asemenea acțiune ar fi fost "utilă și ușor de realizat."22 De la izbucnirea războiului, guvernul grec, ca și guvernele celorlalte state balcanice, încercase să ducă o politică de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
devenit extrem de clare atunci cînd Molotov a făcut o vizită la Berlin în noiembrie 1940. Guvernul sovietic fusese deranjat de semnarea Pactului Tripartit; Moscova primise o notificare asupra acestui eveniment doar cu o zi înainte de încheierea Tratatului. Drept răspuns la obiecțiile acesteia, Hitler a propus ca Uniunea Sovietică să adere la acest acord și să participe la viitoarea împărțire a Imperiului Britanic. În scopul distragerii atenției sovieticilor de la zona Dunării și a Balcanilor, li s-a oferit o sferă de influență
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
timp. Ei au propus un simplu acord de neagresiune în locul mai compromițătorului Pact Tripartit. Guvernul german a rămas însă ferm, insistînd asupra aderării necondiționate a Iugoslaviei la tabăra Axei și promițînd o serie de concesii. Atunci cînd au fost ridicate obiecții referitor la articolul III din Tratat, care ar fi putut obliga partea iugoslavă să lupte împotriva Statelor Unite sau poate chiar a Rusiei, germanii au fost de acord să nu insiste asupra acestei stipulații. În cadrul întîlnirii din 21 martie, liderii iugoslavi
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a stîrnit un mare entuziasm la început. Naționaliștii obținuseră astfel ceea ce ei considerau drept granițele corecte ale statului lor. În mai 1941, guvernul bulgar a anexat o parte din ținuturile ocupate; germanii, care cedaseră deja Tracia, nu au ridicat nici o obiecție. Odată cu achiziționarea acestor teritorii, Bulgaria a devenit cel mai puternic stat din Balcani. Atitudinea populației a fost astfel descrisă de un politician bulgar: Eram cu toții intoxicați de ideea că vom primi pentru prima oară în istorie ceea ce ni se cuvenea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fel de guvern unit, acest lucru ar fi constituit o mare realizare pentru britanici și pentru protejații lor. Au fost practic depuse multe eforturi în vederea stabilirii contactelor dintre reprezentanții rezistenței și guvernul din emigrație. Toate acestea au eșuat din cauza permanentelor obiecții ale partidelor de stînga împotriva revenirii imediate în țară a regelui. Poziția regaliștilor a fost grav prejudiciată în aprilie 1944 în urma revoltelor izbucnite în cadrul unităților militare și navale grecești din Egipt. În ciuda multelor suspiciuni existente la vremea aceea, aceste acțiuni
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sovieticilor în impunerea căderii guvernului Rădescu a provocat o reacție vehementă la Londra și Washington. Deoarece numirea cabinetului Groza viola clar pricipiile stabilite la Yalta, guvernele britanic și american au refuzat să-l recunoască. Reprezentanții sovietici au replicat la toate obiecțiile lor invocînd acțiunile britanicilor de la Atena și considerînd că acestea se desfășuraseră într-un context similar. Intr-o încercare de a asigura o administrație care să fie acceptată de toate puterile aliate, regele Mihai i-a cerut lui Groza să
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lor; ulterior, cînd bulgarii au încercat să vîndă ce mai rămăsese din cele două culturi pe piața mondială, au descoperit că erau subminați de agenții sovietici, care ofereau produsele cumpărate de la bulgari la prețuri scăzute. Kostov și-a făcut cunoscute obiecțiile. Căderea ulterioară a lui Kostov a fost strîns legată de lupta internă pentru putere. Cele mai înalte poziții din guvern erau deținute de Dimitrov și Kolorov, ambii apropiindu-se evident de sfîrșitul carierelor lor. Figura cea mai ambițioasă și mai
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
drept o poziție dezavantajoasă. Planul sprijinit în acest moment stabilea concentrarea industriei în statele mai dezvoltate, în special în Germania de Est și în Cehoslovacia, în timp ce Albania, Bulgaria și România erau condamnate să rămînă în primul rînd agricole. O altă obiecție era faptul că implementarea acestui tip de organizare ar fi necesitat crearea unor agenții supranaționale care urmau să aibă o mare autoritate asupra planurilor centrale ale fiecărei economii naționale. Propunerea aceasta a stîrnit indignare în special în România, al cărei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]