5,351 matches
-
neamului. Ea, fiindcă ea a legănat cu iubire de mamă pruncia neamului nostru, ea l-a purtat de mână și l-a crescut până la vârsta bărbăției și l-a scos la limanul strălucitor al unității Întru care viețuiește astăzi. Dar ortodoxia este factorul hotărâtor al renașterii naționale și pentru pricina că ea este (...) singura credință care propovăduiește adevărul că națiunile sunt realități lăsate de Dumnezeu, nu abstracțiuni zămislite de mintea omenească și supuse capriciilor acesteia”. Conferința lui Nicolae Colan reține atenția
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
naționale și pentru pricina că ea este (...) singura credință care propovăduiește adevărul că națiunile sunt realități lăsate de Dumnezeu, nu abstracțiuni zămislite de mintea omenească și supuse capriciilor acesteia”. Conferința lui Nicolae Colan reține atenția prin argumentele invocate În perceperea ortodoxiei ca „factor hotărâtor al renașterii naționale”. Astfel, Biserica ortodoxă a contribuit, În mod decisiv, la formarea și consolidarea națiunii române. În același timp, a oferit sentimentului național o legitimitate divină (națiunea este „realitate lăsată de Dumnezeu”). Carol al II -lea
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
pentru aceasta preoții trebuie să fie hotărâți, la Înălțimea chemării lor, căci numai așa Biserica noastră va deveni vie”. Din răspunsul regal se desprind câteva idei interesante. În prima parte, este recunoscută importanța Bisericii ortodoxe, avându-se În vedere rolul ortodoxiei În formarea și consolidarea națiunii române. Ideea este unanimă În mediile aflate sub influența ortodoxiei, așa cum am văzut În conferința susținută de Nicolae Colan, În februarie 1939. Invocarea trecutului ca argument În edificarea prezentului denotă o atitudine conservatoare din partea regelui
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
noastră va deveni vie”. Din răspunsul regal se desprind câteva idei interesante. În prima parte, este recunoscută importanța Bisericii ortodoxe, avându-se În vedere rolul ortodoxiei În formarea și consolidarea națiunii române. Ideea este unanimă În mediile aflate sub influența ortodoxiei, așa cum am văzut În conferința susținută de Nicolae Colan, În februarie 1939. Invocarea trecutului ca argument În edificarea prezentului denotă o atitudine conservatoare din partea regelui, fapt ce a ușurat dialogul cu ierarhii ortodocși, conservatori prin excelență. Percepția credinței religioase ca
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
de regimul carlist? În mod cert, măsurile legislative adoptate În perioada 1938 - 1940 constituie un argument solid pentru relația privilegiată dintre regimul carlist și Biserica ortodoxă română. Decizia din 14 iunie 1938, cea mai radicală, reprezintă punctul de vedere al ortodoxiei românești, fiind elaborată de episcopul Nicolae Colan. În același timp, modificările ulterioare În regulamentul sectelor și asociațiilor religioase sunt dovada instabilității și incoerenței caracteristice regimului lui Carol al II-lea. Această instabilitate și incoerență se manifestă În multiple planuri: În
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
crea premizele acțiunilor menționate. Patriarhul Miron Cristea este Însărcinat de regele Carol cu formarea noului guvern, care să cauționeze măsurile autoritare. În plan teoretic, Biserica ortodoxă reprezenta o sursă de legitimitate pentru regimul carlist, ceea ce justifică insistența retorică pe importanța ortodoxiei În trecut, mai ales În formarea și consolidarea națiunii române. În aceste condiții, relația privilegiată dintre Biserica ortodoxă și regimul carlist devine perfect explicabilă. Principiul modern al egalității dintre culte și al separării statului de biserică este uitat cu desăvârșire
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
Peri și Înălțat la rangul de episcop de către mitrololitul Dosoftei. A avut de Înfruntat persecuțiile prelaților calvini și catolici și a trebuit să se adăpostească la mănăstirile și parohiile din Budești, Biserica Albă, Sighet, Ciumulești, Uglea, Giulești. Ca apărător al ortodoxiei, a fost Întemnițat În regim de exterminare la Închisoarea din Hust. Martir al credinței ortodoxe, a fost canonizat fiind 129 Înmormântat În 1711, după unele surse În fața altarului bisericii de la Giulești. Dintre intelectualii originari din Biserica Albă, În prima sau
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Dargaud, Paris, 1979, p. 8. 54 Domițian a fost celebru în epocă mai ales pentru că a interzis castrarea sclavilor. 55 F. Braudel, La Méditerranée. L'espace et l'histoire, nr. 156, Champs-Flammarion, Paris, 1985, p. 158. 56 În sensul primar ortodoxia înseamnă "dreapta-credință". 57 Ibid., p. 158. 58 Ibid., p. 8. 59 Cifrele citate aici sunt preluate din Situation et statistiques du secteur viti-vinicole mondiale en 1994, The State of Vitiviniculture in the World and the Statistical Information in 1994, publicate
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ne-a învățat Apusul medieval, mai ales odată cu scolastica. Dimensiunea apofatică a teologiei răsăritene face ca exprimarea la modul pozitiv să nu fie considerată ca atingând adevărurile cele mai înalte, și de aici paradoxalitatea dobândirii adevăratului spirit pe care învățătura ortodoxiei creștine o indică. Martin Heidegger, așa cum relata într-o convorbire cu discipolul său Hans Georg Gadamer, vedea autenticitate în tradiția spirituală a Răsăritului tocmai pentru că aici de fapt nu este vorba de o teologie în sensul propriu al cuvân¬tului
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
este prețuit pentru erudiția sa de împăratul Andronic III și primește o catedră la Universitatea Imperială. Prelegerile ținute de calabrez aici au ca subiect comentarea scrierilor lui Dionisie Areopagitul. Prețuirea de care se bucura era legată de atitudinea sa față de ortodoxie, mai precis de atașamentul declarat față de valorile acesteia, lucru dovedit de încrederea ce i s-a acordat, de a reprezenta Biserica greacă la discuțiile cu trimișii Papei în vederea pregătirii Unirii Bisericilor. Dacă Varlaam este atras de apofatism, el o face
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
o spirală necontenită ce îmbogă¬țește mereu experiența trăitorului. Trăitorul creștin afirmă o experiere cât se poate de concretă a tainei, și așa cum afirma Dumitru Stăniloae într-un interviu, perceperea, simțirea tainei poate fi considerat a fi actul esențial al Ortodoxiei. A fi ortodox este echivalent cu a avea simțul tainei. Fiind un act existențial, însă depășind omenescul, experierea tainei este mai presus de cuvinte, dar în măsura în care experiența ei este asimilată de persoană, apare și nevoia exprimării sale, atât pentru nevoile
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
organică a acesteia, își face simțită prezența și astăzi, chiar dacă semnele sale pot fi întâlnite mai cu seamă în Răsăritul continentului, și de multe ori sub forme ascunse. Practica filosofiei interioare este un exercițiu niciodată abandonat în Estul European (în măsura în care ortodoxia creștină înseamnă un neîncetat apel la criteriul oferit de tradiție în trăire), chiar dacă acest exercițiu nu a fost întotdeauna făcut sub acest nume. Există desigur diferențe, schimbări și evoluții în felul în care s-a făcut filosofie în Bizanț. Raționalitatea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
o extrem de acută grijă a identificării extrem de finei demarcații ce separă autenticul de înșelare în trăirea duhovnicească, și acest comandament necesită o folosire cât mai clară și precisă a termenilor de sorginte filosofică. Doar în măsura în care se consideră împlinită nevoia de ortodoxie, de dreaptă atitudine în trăirea mistică, autorul bizantin lasă să se trădeze propria și irepetabila sa experiență spirituală, în măsura în care strecoară propriile nuanțe în folosirea simbolică a termenilor filosofici. Dacă este prea evidentă pentru hermeneutul contemporan constanța bizantinului în reluarea și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Înțelepciunii, să menționăm doar că literatura care era cunoscută mai în toate mediile bizantine, este vorba de Proloage, avea dese referiri la situații în care era pomenită Marea Biserică, pe de altă parte că rușii au ales să treacă la ortodoxie în urma impresiei pe care au avut-o trimișii cneazului asistând la slujbele oficiate aici. Tot ceea ce înconjura împăratul, chiar și hainele sale trebuia să reprezinte o emblemă a celui ce reprezenta puterea lui Dumnezeu pe pământ. Un lucru era clar
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
încă mai crede că „intelectualul” are ispite culturale, fiind din această pricină infrecventabil și inutilizabil. Orice demers intelectual critic este perceput ca o acțiune anticlericală sau dirijat în mod direct împotriva instituției ca atare. Nici „apărătorii de elită” ai unei Ortodoxii de biblio tecă, intelectuală, aseptizată și înalt spiritualizată, nu au văzut întot deauna relevanța unui astfel de tip de cunoaștere din interior a unei lumi unde mă îndoiesc că mulți dintre ei au pus piciorul vreodată. Iar răspunsul venit de la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și cazul nostru, nu respectă legea vaselor comunicante. Crește numărul de pelerini, este adevărat. Odată sărbătoarea terminată, pelerinul nu se „revarsă” în practica săptămânală și duminicală, fiind vorba deci de o practică profund individuală. Ceea ce arată că situația actuală din Ortodoxie converge, din anumite puncte de vedere, către cea din societățile occidentale, unde se constată același tip de dereglare instituțională între participarea la slujbă și practica religioasă „personalizată”, din afara „zidurilor” Bise ricii oficiale, la propriu și la figurat (Rousselet, 2013 : 13
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
riență de inițiere la cultura religioasă dominantă, o manieră accesibilă de a-și trăi credința, departe de orice constrângere instituțională, de a spune celor din jur „și eu sunt credincios !”, dar fără o implicare efectivă în practicile rituale curente ale ortodoxiei oficiale, mari consumatoare de timp, impunând constrângeri greu de asumat de traiul în modernita tea ambiantă. Înclin să cred că Biserica Ortodoxă este conștientă de aceste aspecte, chiar dacă nu a vorbit sau nu le-a dezbătut niciodată în public. Poate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dința (la foi) (Durandin, 2010). Biserica Ortodoxă și ritualurile sale continuă să țină împreună o societate prea brutal fracturată, care a suferit o bruscă deschidere spre exterior, cu atât mai dezorientată cu cât diferențele sociale se accelerează (Capelle-Pogăcean, 2008 : 198). Ortodoxia produce consens social într-o societate care încă se mai caută pe sine, fiind o adevărată forță subterană, integratoare, a României contem porane, dar pe termen lung este posibil ca ea să rezerve surprize, adică mutații majore în societate și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care, de fapt, nu-și vorbesc și nu comunică niciodată, nici măcar acum, la pelerinaje. Vreau să mă odihnesc puțin, să-mi limpezesc privirea, așa că aleg să intru în Librăria Bizantină, plasată chiar în intersecția alăturată. Librărie șic, cu nuanțe de ortodoxie intelectuală, cărți alese bob cu bob, multe obiecte frumoase, sculptate din lemn, modelate în lut, icoane pe sticlă, adică tot ceea ce rămâne din Tradiție, când aceasta este suferindă sau chiar pe moarte. Înăuntru miroase frumos, sofisticat aș spune, ceva între
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aceasta, eu simt că va fi de mare ajutor. De ce ? Pentru că ne-ar ajuta să ne vedem pe noi înșine așa cum suntem, cu lipsurile și cu darurile noastre. Astăzi am cam uitat de daruri, de mare preț sunt Sfinții în Ortodoxie. Eu cam știu ce vreți să faceți dumneavoastră și nu pot să mă bag, că nu e treaba mea. Dar aș vrea, de va fi cu putință, să încheiați cartea în felul următor : «Omule, creștinule, românule Am scris această ofrandă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
moldoveancă, el spaniol sau italian, cu vârsta cuprinsă între 40 și 60 de ani. Bărbații sunt aduși aici „special” pentru hram, sărbătoare, Biserică, pentru a se obișnui prin priză directă cu alteritatea soției mult mai tinere decât ei cu „exotica” Ortodoxie. Pelerinii de „primul moment”. Pregătiri pentru sărbătoare. Baldachinul unde va fi expusă racla Sfintei Parascheva tocmai se împodobește cu flori, în marea lor majoritate flori de toamnă, crizanteme, dar și alte soiuri mai exotice, după cum mărturisesc cutiile albe de carton
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
gama completă pentru pelerinajele anului 2010. Aici puteți găsi : pelerine, cămăși cu monogramă, tricouri de toate tipurile, veste, șepci, sahariene, rucsacuri, genți de voiaj, pături, corturi ușoare, umbrele, truse de voiaj, hărți - toate inscripționate și personalizate în sensul apartenenței la ortodoxie și la calitatea de pelerin !”. Nu zăresc în schimb bastoane de pelerin sau ceva asemănător. Produsele sunt de bună calitate, iar locul unde sunt expuse seamănă mult cu raionul de trekking al unui magazin de specialitate. Îmi doresc foarte mult
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tot ca prima senzație, poate fi notată și agresiunea zgomotului produs de difuzoarele mari, de tip „goarnă” de alarmă antiaeriană, prezente peste tot în parcul din jur, chiar și în copaci. Pini seculari cu difuzoare printre crengi, stranie imagine a ortodoxiei contemporane. Efecte supărătoare de microfonie din timpul slujbei fac ca membrana sensibilă a goarnelor să scoată sunete ciudate, păcănituri, foșnete, măcăneli, ca și cum o legiune de drăcușori puși pe șotii și-ar fi făcut de cap în instalație. Dar acest lucru
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
energizeze” mulțimea, ci, din contră, parcă ar dori să o calmeze, să-i domolească eventualele porniri de religiozitate mai ardentă și implicată. Mă întreb dacă ierarhii fac conștient acest lucru sau mai degrabă este o formă de „prudență” istorică a Ortodoxiei ? Mă apropii iarăși de rândul de așteptare și încerc să fotografiez o pelerină „sincretică”, nu prea știu cum să o caracterizez, care-mi atrage atenția din mijlocul rândului de așteptare. Femeia, căreia îi văd doar spatele, poartă un superb rucsac
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a face cu persoane pe care le cred labile psihic ? Sau pur și simplu știu și simt instinctiv faptul că acești „vagabonzi mistici” reprezintă la rândul lor o formă de expresie și vitalitate a unei religiozități populare tolerată tacit de Ortodoxie de-a lungul veacurilor ? Iași, octombrie 11 octombrie 2011 Mirosul de busuioc al pelerinajului. Povestea unui eșec : chestionare în rândul de așteptare. Noi tendințe editoriale pe piața cărții ortodoxe. Târgul de „miere și dulceață”. Pelerinajul ca atracție turistică. Marke tingul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]