4,332 matches
-
fiind susținută de numărul mare de ciorne al unor demisii găsite în arhiva personală a politicianului după moartea sa. Animozitatea profesională dintre cei doi politicieni își găsește rădăcinile în criza parlamentară din 1911, dar existau și numeroase motive personale pentru ostilitatea dintre cei doi. Curzon îi displăcea profund lui Lloyd George datorită atitudinii aristocratice pe care o afișa cel dintâi. În ciuda relațiilor lor încordate, cei doi aveau atitudini foarte apropiate în abordarea problemelor guvernamentale. Lloyd George a recunoscut că averea și
George Curzon () [Corola-website/Science/323124_a_324453]
-
Indian. După dobândirea independenței Indiei (în 1947), înființează "Partidul Congresului Nepalez" ("Nepali Congress Party" - NCP), partid care obține victoria la alegerile din 1959 și astfel Koirala devine premier al Nepalului. Eforturile sale de a introduce monarhia constituțională se lovesc de ostilitatea regelui Mahendra care în anul următor îl determină să demisioneze. Ulterior, Koirala este arestat (în perioada 1960 - 1968) și abia către sfârșitul vieții obține reabilitarea. La funeraliile sale au participat aproape o jumătate de milion de persoane. A fost unul
Bishweshwar Prasad Koirala () [Corola-website/Science/323317_a_324646]
-
Acts", prin care comerț dintre coloniile engleze și alte puteri coloniale să fie micșorat. Decizia Angliei a implicat-o într-un conflict direct cu Olanda, un principal comerciant cu coloniile britanice, ce va rămâne în istorie ca Războaiele Anglo-olandeze. Aceste ostilități i-au oferit Angliei titlul de mare putere navală, deținut până atunci de . Al doilea Război Anglo-olandez s-a precipitat în 1664, când forțele engleze au capturat New Netherland. New Netherland a fost o colonie olandeză din America de Nord, ce cuprindea
Imperiul Olandez () [Corola-website/Science/323311_a_324640]
-
Unit și Franța în 1802, Colonia Capului și insulele din Indiile de Vest Olandeze sunt returnate Republicii. Ceylonului nu i-a fost reabilitată stăpânirea olandeză, devenind o colonie a coroanei britanice. Colonia Capului este reinvadată de britanci în 1803, după ce ostilitățile anglo-franceze reîncep, iar în 1811 capturează insula Java. În 1806, Napoleon Bonaparte dizolvă Republica Batavă și întemeiază un regat pentru fratele său, Louis, regele Olandei. Louis își pierde puterea în 1810, când regatul său intră sub ocupația directă a Franței
Imperiul Olandez () [Corola-website/Science/323311_a_324640]
-
Napoleon, delegații de la Congresul de la Viena au stabilit, în ciuda principiului care prevedea restaurarea situației de dinainte de Revoluția franceză, anexarea de către Piemont (Regatul Sardiniei), condus de casa regală de Savoia, a teritoriilor din Republica Genova - și apoi ale întregii Ligurii. În ciuda ostilității populației față de noii conducători și a opoziției senatului, condus de prim-ministrul Girolamo Serra, Genova nu a primit un guvern republican independent.
Republica Genova () [Corola-website/Science/323326_a_324655]
-
încât rezistența să fie disperată, dar că Ludovic al XVI-lea s-a lăsat convins să se retragă sub protecția Adunării. Deputatul Vincent-Marie Viénot de Vaublanc relatează în memoriile sale sosirea regelui la Adunarea Legislativă: Câtiva insurgenți au înaintat fără ostilitate, iar gărzile elvețiene au aruncat câteva cartușe pe fereastră în semn de ofertă de pace. Totuși, s-a deschis focul, fără a se ști din care parte s-a tras prima oară, și nici dacă intenționat. Garda elvețiană, un regiment
Insurecția de la 10 august 1792 () [Corola-website/Science/323328_a_324657]
-
acord între două sau mai multe entități aflate în conflict, (de obicei țări sau guverne), care pune capăt în mod oficial stării de război dintre cele două părți. Tratatul de pace diferă de armistițiu, care este un acord pentru oprirea ostilităților, de capitulare, în care o armată este de acord să depună armele, sau o încetare a focului, în care părțile cad de acord să înceteze luptele temporar sau pe termen nelimitat. Există o serie de prevederi care pot fi incluse
Tratat de pace () [Corola-website/Science/323344_a_324673]
-
în zonă în 24 de ore 2.000 de infanteriști, 20 de mitraliere medii și 40 de mitraliere ușoare, trei baterii de artilerie și câteva subunități de logistică. Cum armenii au refuzat să accepte aceste noi condiții, turcii au reluat ostilitățile pe 11 noiembrie, iar o zi mai târziu au declanșat un atac asupra Erevanului de pe două direcții ofensive. RD Armeană a pierdut după numai o lună și jumătate de lupte două treimii din teritoriul său și peste 200.000 de
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
fiu. Apoi, familia a căutat refugiu în Anglia și Scoția. În august 1848 armata austriacă a intract în Parma și l-a restaurat oficial pe Carol al II-lea. Totuși, Ferdinando Carlo și familia lui au rămas în Anglia deoarece ostilitățile au continuat între armata austriacă și armata piemonteză. Timp de mai mulți ani Carol al II-lea a considerat că ar trebui să abdice în favoarea fiului său Ferdinando Carlo însă a amânat în speranța că atunci când va face acest lucru
Carol al III-lea, Duce de Parma () [Corola-website/Science/324037_a_325366]
-
eforturile de a supune colonia germană de la sud au fost zadarnice. La izbucnirea războiului în august 1914, guvernatorii de britanic și german din Africa de Est au convenit asupra unui armistițiu într-o încercare de a ferii coloniile tinere din ostilităților directe. Însă odată ce Lt. Col. Paul von Lettow-Vorbeck a preluat comanda forțelor militare germane, înțelegerea a căzut, acesta fiind hotărât să împiedice transferul, pe cât posibil, a cât mai multe resurse britanice. Complet tăiat din Germania, von Lettow realizat un sistem eficient
Istoria Kenyei () [Corola-website/Science/324094_a_325423]
-
această operațiune navală. Ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Sazonov, a declarat în schimb că scuzele au venit prea târziu și că Imperiul Țarist consideră că acest raid este un act de război. Guvernul otoman a încercat să explice că ostilitățile au fost declanșate de ofițerii germani, care nu au respectat ordinele otomane. Aliații au insistat ca otomanii să plătească daune Rusiei, să demită pe toți ofițerii germani de pe cele două vase și să interneze echipajele până la sfârșitul războiului. Pe 5
Destrămarea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324091_a_325420]
-
ironic, „baia de sânge”, un act al cărui scop era întărirea poziției unioniștilor, s-a dovedit a fi catalizatorul care a dus la despărțirea definitivă a Suediei de Danemarca. Baia de sânge de la Stockholm a precipitat în Suedia o îndelungată ostilitate față de danezi, de atunci cele două popoare fiind aproape permanent în stare de ostilitate (fiecare dorind cucerirea celuilalt sau răzbunarea asupra lui). Aceste ostilități au evoluat într-o luptă pentru hegemonie în zona Scandinaviei și a Germaniei de Nord și
Masacrul de la Stockholm () [Corola-website/Science/324119_a_325448]
-
a dovedit a fi catalizatorul care a dus la despărțirea definitivă a Suediei de Danemarca. Baia de sânge de la Stockholm a precipitat în Suedia o îndelungată ostilitate față de danezi, de atunci cele două popoare fiind aproape permanent în stare de ostilitate (fiecare dorind cucerirea celuilalt sau răzbunarea asupra lui). Aceste ostilități au evoluat într-o luptă pentru hegemonie în zona Scandinaviei și a Germaniei de Nord și au durat aproape trei sute de ani. Amintirea masacrului a fost folosită de suedezi pentru
Masacrul de la Stockholm () [Corola-website/Science/324119_a_325448]
-
definitivă a Suediei de Danemarca. Baia de sânge de la Stockholm a precipitat în Suedia o îndelungată ostilitate față de danezi, de atunci cele două popoare fiind aproape permanent în stare de ostilitate (fiecare dorind cucerirea celuilalt sau răzbunarea asupra lui). Aceste ostilități au evoluat într-o luptă pentru hegemonie în zona Scandinaviei și a Germaniei de Nord și au durat aproape trei sute de ani. Amintirea masacrului a fost folosită de suedezi pentru a se putea prezenta pe ei înșiși ca fiind partea
Masacrul de la Stockholm () [Corola-website/Science/324119_a_325448]
-
săi cerându-le să adopte o poziție oficială favorabilă negocierilor. Liderii din Tbilisi aveau în majoritatea lor un punct de vedere diferit de cel al delegației transcaucaziene și au anunțat că între Transcaucazia și Imperiul Otoman există starea de război . Ostilitățile au fost reluate, iar trupele otomane au cucerit teritorii noi, atingând granițele antebelice. Liderii de frunte ai Georgiei au ajuns la concluzia că doar o alianță cu Germania poate salva țara de la ocupația otomană. După eșecul înregistrat în cadrul negocierilor de
Tratatul de la Poti () [Corola-website/Science/326564_a_327893]
-
negocieri polono-cehoslovace au eșuat, puterile aliate au propus plebiscite în Silezia Cieszynului și în districtele de frontieră Orava și Spiš (astăzi în Slovacia) asupra cărora polonezii aveau revendicări. La sfârșit, însă, nu s-a mai ținut niciun plebiscit din cauza creșterii ostilității reciproce între cehii și polonezii din Silezia Cieszynului. În schimb, la 28 iulie 1920, conferința de la Spa (denumită și Conferința Ambasadorilor) a împărțit toate cele trei regiuni disputate între Polonia și Cehoslovacia. Populația poloneză locală s-a simțit trădată de
Transolza () [Corola-website/Science/326609_a_327938]
-
Binyamin Zeev Herzl), întemeietorul sionismului și vizionarul statului renăscut al evreilor, ale cărui oseminte au fost aduse din Europa și reînhumate aici în vara anului 1949, conform voinței exprimate de acesta în testamentul sau. În anul 1948, inca înaintea terminării ostilităților Războiului de independență, guvernul Israelului a decis să reînhumeze rămășițele pământești ale lui Herzl și să le înmormânteze în Israel. Prin această guvernul intenționa să creeze un loc de înmormântare oficial și reprezentativ - un panteon al conducătorilor statului și ai
Muntele Herzl () [Corola-website/Science/326677_a_328006]
-
se mutau pe poziții, gorniștii otomani sunau alarma, iar echipajele s-au grăbit să își ocupe pozițiile de luptă pentru contracararea intruziunii străine în baza navală. În acest moment au izbucnit luptele la intrarea în golf. Codrington a pretins că ostilitățile au fost deschise de otomani. Luptele au debutat după cum urmează, în conformitate cu sursele aliate: Căpitanul Thomas Fellowes la bordul fregatei "Dartmouth" și sprijinit de șase vase mai mici (2 bricuri și 4 goelete) a luat poziție la intrarea în golf, având
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
a rămas incertă din cauza prezenței a celorlalte state succesoare grecești ale Imperiului Bizantin și care ezitau să se reîntoarcă în Imperiul Bizantin restaurat, cel mai important dintre acestea fiind Despotatul Epirului. Imperiul Bizantin, nu numai că s-a confruntat cu ostilitatea din partea Despotatul Epirului, dar, de asemenea, a intrat în conflicte cu state în curs de dezvoltare din Regatul Serbiei și al doilea Imperiu Bulgar. Acest lucru a făcut ca Imperiul Bizantin și-a concentrat atenția asupra Europei și a mutat
Războaiele Bizantino-Otomane () [Corola-website/Science/325582_a_326911]
-
unui băiat pe nume Jesse Conrad (Alex Wiesendanger) din Seattle. În timp ce Jesse este fascinat de călugări și de modul lor de viață, părinții lui, Dean (Chris Isaak) și Lisa (Bridget Fonda), se tem, iar temerea lor se transformă aproape în ostilitate atunci când Norbu îi anunță că și-ar dori să-l ia pe Jesse cu el la Bhutan pentru a fi testat. Tatăl lui Jesse își schimbă opinia, cu toate acestea, după ce unul dintre prietenii săi apropiați se sinucide, părând să
Micul Buddha () [Corola-website/Science/325596_a_326925]
-
ideea războiului preventiv pentru a justifica acest act de agresiune. Uniunea Sovietică a orchestrat la rândul ei un fals casus belli împotriva Finlandei în timpul celui de-al doilea război mondial și după. În noiembrie 1939, la scurt timp după începerea ostilităților între Germania, Marea Britanie și Franța, Uniunea Sovietică a bombardat satul rus Mainila dând vina pe finlandezi. Apoi acest incident fabricat a fost folosit ca un casus belli pentru războiul de iarnă. În 1998, președintele rus Boris Elțin a admis că
Listă de pretexte de război () [Corola-website/Science/325617_a_326946]
-
să-și reconstruiască templul; reconstrucție care a avut loc "după porunca lui Cirus, lui Darius și lui Artaxerxe, împăratul perșilor." (Ezra 6: 14). Conflictul israeliano-iranian din 2011-prezent este o parte a Conflictului arabo-israelian și se referă la tensiunile politice și ostilitățile deschise între Iran și comunitatea evreiască din Orientul Mijlociu ca urmare a dezvoltării unui presupus program nuclear militar iranian. Israelul va lua singur decizia de a ataca Iranul, a declarat sâmbătă 18 februarie 2012, la postul național de televiziune din Tel
Relațiile dintre Israel și Iran () [Corola-website/Science/325757_a_327086]
-
forță un armistițiu. Anexele D, E și F au fost adresate amiralilor forțelor navale ale puterilor semnatare, care trebuiau să prezinte tratatul insurgenților greci. Dacă elenii acceptau medierea, amiralii trebuiau „să ia cele mai eficiente și rapide măsuri pentru încetarea ostilităților și vărsărilor de sânge” (Anexa D). în cazul în care Poarta Otomană ar fi refuzat să accepte prevederile tratatului, (amiralii urmau să fie puși la curent cu eforturile ambasadorilor lor), comandanții flotelor aliate urmau să „folosească toate mijloacele [...] pentru obținerea
Tratatul de la Londra (1827) () [Corola-website/Science/325796_a_327125]
-
a comandanților occidentalilor prezenți în tabăra elenă (în principal Richard Church și Thomas Cochrane), care erau în favoarea continuării unei operațiuni reunite terestre și navale . Vasele militare ale britanicilor, rușilor și francezilor au ocupat poziții în conformitate cu planurile existente pentru impunerea încetării ostilităților. Pe 25 septembrie, Edward Codrington și Henri de Rigny, amiralii britanic și francez, s-au întâlnit cu Ibrahim Pașa la Navarino, baza flotei turco-egiptene. Ibrahim Pașa s-a arătat dispus să suspende acțiunile militare ale forțelor de sub comanda lui până la
Tratatul de la Londra (1827) () [Corola-website/Science/325796_a_327125]
-
avarii solicitau o zecime din vitele longobarzilor, jumătate din prada de război și, la sfârșitul războiului, toate pământurile aflate atunci în proprietatea gepizilor. Longobarzii se bazau pe disputa izbucnită dintre avari și bizantini. Pe de altă parte, Cunimund a întâmpinat ostilitate când a cerut din nou ajutor militar bizantin: Constantinopol-ul era nemulțumit că gepizii nu retrocedaseră, conform unei convenții, regiunea Sirmium. În plus, Iustin al II-lea abandonase politica promovată anterior de Iustinian I, bizantinii rămânând neutri în conflict, ba fiind
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]