8,467 matches
-
natura profesiei și a intereselor noastre didactice. Notabilitățile nu prea le știu, merg pe la primărie o dată pe an, când plătesc birurile, bănuiesc că-și fac treaba. Ne-am bucura, desigur, dacă drumul satului nu ne-ar mai strica mașinile, dacă pârâul din preajmă ar fi regularizat, dacă ar fi mai multe becuri În sat. Bănuiesc că toate acestea (și altele, ale altora) vor fi luate cu timpul În seamă. În rest, multă sănătate, pace și liniște. Și, vorba bunicii - fie-i
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Dosoftei, în Viețile sfinților. El mai adaugă că în sprijinul evanghelizării Daciei Pontice vin și unele colinde și creații folclorice din Basarabia și Dobrogea, care amintesc de trecerea Apostolului prin aceste ținuturi, ca și unele toponime precum peștera Sf. Andrei, pârâul Sf. Andrei ș.a. Pe baza acestor surse, Pr. Păcurariu scrie: "creștinismul românesc este de origine apostolică".13 Unii istorici, precum Zeiller, consideră "ambiguu" pasajul scriitorului bisericesc Eusebius din Caesarea, "o simplă posibilitate" de propovăduire a legii noi în provincia romană
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
oșteni abia răzbate. În frunte merge un oștean călare ca să deschidă calea. După el vine un călăreț cu chipul rotund și privirea semeață. Calul lui e numai spumă. Stă drept În șa. Pletele Îi curg pe spatele Împlătoșat, ca valurile pârâului care Îi duce cine știe unde. Călărețul acesta este Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei. Ce apă este asta ? Întreabă domnul Ștefan. E Putna, Măria ta - răspunde oșteanul din frunte. Mai mergem mult ? Cum poruncește Măria ta. Ajungând pe malurile Putnei, În dulcea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de hitleriști trebuiau descoperite și capturate. Cei trei au străbătut islazul și s-au afundat În pădure. La gura unei văi s-au oprit. În dreapta și În stânga se ridicau două creste Împădurite. Pe firul văii susura apa limpede a unui pârâu. Eu zic să urcăm pe munte, a propus militarul. Urcăm, au răspuns cei doi flăcăi. De aici, Însă, ne vom despărți, spuse militarul. Pornim pe trei direcții și ne vom Întâlni În poiană, la Izvorul vitelor. Dacă unul dintre voi
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
trase unul după altul. Cei trei s-au despărțit. În câteva clipe au dispărut În desișul pădurii, fiecare urmându-și drumul dinainte stabilit. Gheorghe Olaru, unul dintre ei, Înainta voinicește, cu pușca la umăr, pe poteca ce șerpuia pe marginea pârâului. Din când În când, se oprea și cerceta cu privirea locurile tainice ale desișurilor. Nimic deosebit. În Împrejurimi era o liniște deplină. Nu se auzea decât freamătul ușor al frunzelor copacilor. În depărtare Însă, dinspre Brașov, se deslușeau Împușcături, semne
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
deosebit. În Împrejurimi era o liniște deplină. Nu se auzea decât freamătul ușor al frunzelor copacilor. În depărtare Însă, dinspre Brașov, se deslușeau Împușcături, semne ale unor bătălii. Soarele se ridicase deasupra munților, poleind cu razele sale de aur panglica pârâului. Tânărul Gheorghe urca mereu. Curând ajunse aproape de un luminiș. Lăsă pe pajiște sacul de merinde În care avea muniția, Își rezemă arma de un copac și Își răcori obrazul cu apă rece. Apoi porni mai departe. Dar abia făcu câți
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
însă cu mult mai anevoios și mai periculos decât acela pe care-și pusese la cale intrarea lui în munți. O strâmtoare care ducea prin râpe înguste de munte, pe lângă poboară de stânci și înălțimi piezișe, de-a lungul unui pârâu repede, neșesuit, și-n care nu se putea dezvolta pedestrimea, deci și mai puțin călărimea, dar prin care puteai să ajungi mai repede la orașul Berrhoe (Veria), puse oastea romeică și pe imprudentul împărat în cea mai mare primejdie de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trimită negreșit la destinațiune, ceea ce se și făcu prin mâna minoriților. Reardicarea episcopiei Milcoviei. Episcopia, înființată pentru Cumania la începutul anului 1228 și ocupată pe atunci de priorul dominicanilor Theodoric, episcopie care-și împrumută mai târziu numele Milcovia de la micul pârâu Milcov, ce șerpuiește între Moldova și Valachia, culese puțini lauri și trăgăna din contra o existență mizeră în mijlocul invaziilor mongolice, a războaielor cu tătarii și a durerilor de facere a statului Țării Românești. Crud pustiită, cu bisericile și zidirile risipite
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să-și sporească cu efect influența lor proprie în țară. În acest spirit se întîmplă că Vladislav, principele de Opeln, în calitatea sa de regent vremelnic al Poloniei, dete în anul 1378 comandantului de arcași, românului Alexandru, moșia Hodlo lângă pârâul Tîrnova, permițîndu-i totodată ca administrația și justiția pe această moșie să se poarte după dreptul românesc. Regina Ungariei, Maria, exercită chiar fără jenă un drept de suveranitate asupra Poloniei, dăruind în anul 1383 o moșie din Galiția ostașului moldovenesc Iosif
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
icoane decât numai prin volubilitate. Spre acest scop putem alege spre studiul cu deosebire locuri pasionate și cari cer un tempo repede, d. es. renumita orațiune a Mariei Stuart contra Elisabetei, în care sufletul adânc rănit se revarsă asemenea unui pârâu de munte. [3] TĂRIA ȘI SLĂBIREA ÎN TON Al treilea moment al cultivărei tonului se arată în facultatea de-a putea da tonului diferite grade de tărie. Abia cu acest moment se complectează cultura tonului și stăpânirea asupra materialului. Căci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
furcă le- nșira/ Și cu druga le-apăra/ Și cu fusul le-nțepa” (30, p. 307), sau (de „junghi”) „Că eu cu ața asta te-oi lega,/ Nouă noduri am să-ți fac,/ Cu foarfecele te-oi tăia/ Și pe pârâu te-oi da” (15, p. 124), sau (de „soare sec”) „Cu nouă fuse te-oi toarce,/ Cu acul te-oi cârpi” (15, p. 124), sau (descântec împotriva furtunii) „Bălaur, Bălaur/ Cu cap de taur/ Du-te-n pustie/ Ca nimeni
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Și lucrurile mergeau, într-adevăr, mult mai bine. Fiindcă se trezise într-o noapte cu coliba inundată de apa de ploaie, Stin îi mobilizase pe toți ai lui și săpaseră în Sat șanțuri, care permiteau apei să se scurgă în pârâu. Munciseră cu toții, fără să crâcnească. Observase chiar că Benedict se străduia să își ducă la bun-sfîrșit îndatoririle și evita să îl privească în ochi. Când făcuseră, în prima zi, o pauză pentru a-și împărți mâncarea, Stin se trezise că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se menține și în secolul XVI. (Dumitrescu-Jippa, Nistor, 1976: 61). Deși Tălmăcelul este foarte aproape de zona intens colonizată cu sași de către regalitatea maghiară, documentele arată o așezare a sașilor preponderent între Cibin și Râul Sadului, zona dintre Râul Sadului și pârâul Tălmăcel fiind locuită de români. Așadar Tălmăcelul avea încă de atunci o populație preponderent românească, acest lucru fiind dovedit și de denumirile care se vehiculau, de Tălmaciu săsesc și Tălmăcelul românesc (Stroilă, 1996). Este perioada în care Tălmăcelul are statut
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tip de relație cu mediul este esențial. În orice loc al edificiului te-ai afla, rămâi În contact vizual - senzorial chiar - cu exteriorul: cu parcul din preajmă, ce-și schimbă culorile de la un anotimp la altul, cu arborii Înfloriți, cu pârâul, podețul sau voliera. Această concepție se inspiră din ideile lui Nonaka, iar rezultatul este un spațiu interior unde domină orizontalele, din grijă pentru armonizarea cu mediul Înconjurător. Parcările sunt subterane, privilegiindu-se astfel vegetația. Comunitățile strategice de cunoaștere, ce procură
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
vitală pentru animal, devenind un semnal de hrană, apă sau de primejdie. De exemplu, un căprior care bea apă dintr-un izvor de munte ajunge să descopere o nouă sursă de apă după zgomotul pe care-l face clipocitul unui pârâu printre pietrele muntelui. La fel, puiul de vulpe descoperă ușor prada după cotcodăcitul găinilor. Învățarea de semnale este importantă și pentru om: lumina roșie ne avertizează de un pericol. Apoi, în învățarea unei limbi, ce altceva intervine dacă nu înlocuirea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai ales, când e vorba de oameni cu o autentică răspundere spirituală, putem găsi în inconsecvență o anumită linie călăuzitoare și, chiar dacă nu totdeauna aparent, un element constant; - mă deranjează însă la Balotă sau la alții o sinuozitate de natura pârâului care ocolește obstacolele. Afară de asta, când e vorba de Camus, am poate o oarecare intoleranță. Admit să nu placă; admit ca Albert Camus să irite, să displacă, să fie eventual contestat de pe anumite poziții; nu admit să fie disprețuit. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de ce mai au ele pigment roșu, nu se știe. Coralii actuali se caracterizează printr-o diversitate de forme a polipilor și a coloniei. Compoziția mineralogică este predonimant alcătuită din aragonit. Nufărul termal (Nymphaea lotus thermalis) crește în apele calde ale pârâului Pețea, de la Băile 1 Mai, între satele Rontău și Haieu, aparținătoare de comuna Sânmartin, la 9 km de Oradea. Specia este o rămășiță a unei vegetații de climă caldă din perioada terțiară care a supraviețuit răcirii climei din timpul glaciațiunilor
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
satele Rontău și Haieu, aparținătoare de comuna Sânmartin, la 9 km de Oradea. Specia este o rămășiță a unei vegetații de climă caldă din perioada terțiară care a supraviețuit răcirii climei din timpul glaciațiunilor din cuaternar, datorită apei calde a pârâului. Este unicul caz când o specie tropicală trăiește în mod spontan într-o climă temperată. Nufărul termal a fost descries pentru prima dată în anul 1798 de către botanistul Paul Kitaibel. Ruda cea mai apropiată a nufărului termal trăiește în Nil
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
p. 110 (doc. de la ACNSAS, fond „Penal“, dosar 145, vol. 1, f. 7). locuri de aprovizionare și gazdele acestora. Raionul de Securitate Horezu avea să dirijeze un informator în Munții Ursu; raionul Brezoi avea să trimită un informator pe valea pârâului Păscoaia; Regionala de Securitate Vâlcea urma să îndrepte informatorul „109“ pe coasta Câinenilor până în Muntele Robu. 4) Toți fugarii răzleți din teritoriu aveau să fie verificați, spre a se vedea dacă se întorseseră sau nu la domiciliile lor, luându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care alcătuiesc o masă terestră foarte dispersată? Așadar, ceea ce iese la suprafață este un bloc masiv sau un arhipelag dispersat? Sanda Cordoș: Poate iese o pietricică. Cu imaginarul meu, eu nu pot să văd apele acelea Învolburate - eu văd un pârâu de munte, stai În vâltoare și atunci ce vezi dedesubt? Pietricele. Ruxandra Cesereanu: Eu văd o barieră de corali. Corin Braga: Și iată un active research! Fiecare participă cu fantasmele lui. Ovidiu Pecican: Eu chiar voiam să vă propun să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cântecul Novăceștilor] (1969), Szarvasokká vált fiúk [Feciorii de cerbi. Colinde] (1971), Márk vitéz [Marc viteazul. Baladele populare ale lui Petrea Crețul Șolcan] (1974), Három testvér, kilenc sárkány [Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești] (1976) și Rétek harmatában-Pe pârâu de rouă (1985) se remarcă nu numai prin performanța traducătorului, dar și prin aportul folcloristului care relevă specificul baladelor și colindelor românești, comparându-le cu cele maghiare. Într-un volum consacrat cântecului bătrânesc, Balladák földjén. Válogatott tanulmányok, cikkek [Pe pământul
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
Szarvasokká vált fiúk [Feciorii de cerbi. Colinde], București, 1971; Márk vitéz [Marc viteazul. Baladele populare ale lui Petrea Crețul Șolcan], București, 1974; Három testvér, kilenc sárkány [Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești], București, 1976; Rétek harmatában - Pe pârâu de rouă, Cluj-Napoca, 1985. Repere bibliografice: Mitruly Miklós, Két népköltészeti, KOR, 1965, 10; Kerekes György, Balada Novăceștilor în limba maghiară, TR, 1970, 16; Ist. comp. Rom., 281-282; Mihai Beniuc, A barátság hídja, HT, 1972, 21; Beke György, Egy vállalkozás arányai
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
în 1843, cu o prefață de M. Kogălniceanu. Mai receptiv față de spiritul timpului ca traducător, H. se orientează, printre primii în epocă, spre literatura modernă, romantică, tălmăcind - în genere exact, dar într-o limbă neșlefuită - din Schiller (Mâna, Tânărul la pârâu), Hugo (Dimineața) și Lamartine (Lacul). André Chénier (din care a dat în românește Elegia a XXXVIII-a, sub titlul Lampa, și Idila a XII-a, Neera) era modelul său. În schimb, „cercările” sale (erotică și elegie) sunt prozaice și comune
HRISOVERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287460_a_288789]
-
gesturi inamicale ale lui Radu cel Frumos (instigări la rebeliuni și comploturi) l-au făcut pe Ștefan cel Mare să ia o decizie. Ca urmare, oștile moldovene trec Milcovul în noiembrie 1473 și angajează confruntarea cu armata Domnului muntean la pârâul Vodnău [Vodna] (Cursul Apei), afluent al râului Prahova, aproape de Gherghiță. Trei zile s-au lovit oștile, de joi până sâmbătă (18-20 noiembrie 1473), și, în cele din urmă, Voievodul muntean a fugit, încercând - fără succes - să reziste în București (castelul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Oancea din Batiu, chiar dacă Radu de la Afumați i-a trecut bucatele „pe seama domniei” (căci a furat 400 de galbeni din vistieria lui Neagoe Basarab). Ca să nu mai vorbim de șirul de viteji căzuți în luptele lui Ștefan cel Mare. La Pârâul Alb, în 1476, a murit pârcălabul Luca175, vornicul Hrană, poate (însurat, un fiu al lui va ajunge și el mare vornic)176, vornicul Badea, pârcălabul Buhtea 177. Șendrea, portar al Sucevei și cumnat cu Vodă (era căsătorit cu Maria), va
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]