4,208 matches
-
povestească pe rând fiecare ce știa. Bîrzotescu îl plictisi cu peripețiile fugii sale. Îl și întrerupse. Boiangiu se plânse întîi că i-a rămas nevasta în mijlocul țăranilor. Cât l-a rugat ea mereu să o ducă undeva! Dacă o fi pățit ceva, va avea-o pe conștiință până la moarte... Pe urmă spuse cum I-au dezarmat și fugărit rebelii. Firește, ca să nu iasă coborât, își ticluise o versiune oarecum eroică: îndată ce a izbucnit focul la Ruginoasa, a alergat, a luat măsuri
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
asta!" Bătrânul Tudor Ionescu întreba mereu dacă s-a înapoiat Nadina, răsfățata inimii lui bolnave, de la țară, pentru că a aflat și el despre întinderea răscoalei din Argeș... Seara Titu Herdelea trebui să povestească și soților Gavrilaș, la masă, ce a pățit și ce a văzut la țară. Astfel se culcă târziu și numai în pat își aruncă ochii pe gazetele de după-amiazi. Zâmbi trist citind că, grație măsurilor cuminți luate de noul guvern, tulburările sunt aproape pretutindeni potolite, fără vărsare de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
rotitor, iar oamenii se priveau, prin ochiurile plasei sale. — Am un vecin care tot așa zice, interveni Cosmina. Că m-am țicnit ? pufni Filip. Te pomenești că or fi dat la știri... Zâmbi : Filip I. Moise - ăsta eram eu - a pățit o mare rușine. A venit ordinea peste el, dar nu prea a avut ce așeza. — Nu de tine zicea, râse Cosmina. Nici nu te cunoaște. Adică nu știu, e un om ciudat, nici nu-ți trece prin cap cu ce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
stă problema... spuse. Apoi, aplecându-se spre urechea ei ciulită : E mai mult noroc decât poate să ducă cineva... Ea privi din nou anunțul, ceea ce îi dădu ghes. Prea mult nu-i bun, continuă Jenică. Vreți să știți ce-a pățit ăla de-a câștigat ultima oară așa un maldăr de bani ? Femeia voia să știe. — S-a ales praful și de el, și de bani, și de tot. I-au răpit unii copilul și a trebuit să le dea drept
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
batista înapoi și ia un prosop de la eunucul-șef Shim. Se tamponează cu prosopul și zice: — Sunt îngrijorată ca nu cumva această întâmplare să-i fi făcut vreun rău copilului. Nu voi putea da ochii cu strămoșii noștri dacă a pățit ceva. Izbucnește din nou în lacrimi, drept care împăratul Hsien Feng se oferă să o însoțească după-amiază în parcul imperial ca să o ajute să-și recapete liniștea. Mi-e greu să-l văd cum îi oferă afecțiunea sa lui Nuharoo. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
vor merge cu el în mormânt. Nu mai am nici o teamă. Măsor distanța dintre eunucul-șef și mine și țintesc spre stomacul său. Privirea mi se concentrează pe cocorul de pe roba sa. Nu-mi pasă dacă mă rănesc sau dacă pățesc ceva mai rău. Povestea va ieși la lumină. Va fi protestul meu împotriva tiraniei lui Su Shun, iar Tung Chih va câștiga simpatie din partea poporului. Împingându-mi capul înainte asemenea unui berbec, atac. În loc să se ferească, Shim mă respinge și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pasă câtuși de puțin dacă te droghezi, frate, dar nu face supradoză În casa mea, pentru că atunci devine problema mea. Știi? Am aprobat. Lumea are noroc că există un tip atât de sensibil ca Marco, m-am gândit. — Unii o pățesc mai rău ca mine, totuși, continuă el, conștiincios. Un amic de-al meu e makeup artist. Ia cu el o cutie cu machiaj și alta cu batoane PowerBar și sucuri de fructe, pentru că fetele fac tot timpul pană pe capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
botez al focului. Căci cei doi băieți se înțeleseseră să-și sincronizeze practicile inițiatice. În timpul următorului dans, Marcel o informează râzând pe Clara că fratele ei tocmai o sărutase pe Lisbeth și o întreabă ce ar face ea dacă ar păți la fel. Sfidătoare, tânăra îi spune că ar ști ea cum să se apere, dar că, dacă reușește totuși să ajungă cumva s-o sărute, o să-l lase să-i facă tot ce poftește. Nu voiam ca Marcel să mă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
urmă este mult mai constrângător în cazul femeilor decât în cel al bărbaților. Atât legea, cât și opinia publică sunt mai indulgente cu soțul adulter decât cu femeia care "a călcat strâmb". Aceasta nu este respinsă, exclusă din societate, așa cum pățește o fată tânără care și-a pierdut floarea fecioriei. Însă comportamentul său este dezavuat. Această contradicție, această luptă între dorință și teamă este rezolvată în mai multe feluri. Pentru multe femei, balanța sentimentelor se înclină de partea datoriei. Afecțiunea față de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a constata fapta ofensatoare. În această situație, dacă nu vrea să se vadă târât prin tribunale, amorezului prins în flagrant nu-i rămâne decât să o ia de soție sau să răscumpere cu bani ocara adusă tinerei persoane. Așa a pățit, povestește marchiza de San Carlos, un milionar din America de Sud, care a fost nevoit să plătească 200 000 de franci unei domnișoare zglobii care sucise capul fiului său. Un spițer, care fusese și el prins în capcana flirtului, a fost silit
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
așa ceva!... Urlam la el și-i spuneam "de ce nu te miri ?! Uimește-te, de-aia te-am abordat, să mă compătimești, să admiri ocultismul tărășeniei, să mă lămurești!..." Bogdane, în primul rînd, calmează-te. Apoi, află că la fel a pățit și Horia Lovinescu, acum vreo trei ani. O fi tot aia! A mai fumat, s-a mai plimbat prin casă, a băut o gură de whisky (și acesta era cu whisky-ul, că făcuse preinfarct și doctorul lui i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
din ghearele unui coșmar. Maddalena era o biată femeie care își oferea trupul pe un pumn de fasole. În noaptea aceea mulți au dat fuga s-o ajute, nici doamnele nu se feriseră să-i întindă o mână. Dar ce pățise? Năștea, pruncul a fost numit Giorgio, care mai de care se oferiseră să-i fie naș. Frica șterge deosebirile între oameni, așa se pare. Nu era doar frică, oamenii își dădeau seama de ceilalalți oameni. Baronul asculta cu interes și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
alta duhovnicească, care o a încredințat Dumnezeu arhiereilor și sufleteștilor iconomi. Însă una alteia este potrivnică... Aceastași necuviință urmează dacă sau împăratul va îndrăzni a intra în Sfântul Altar, sau arhiereul a împărăți și a încinge sabia. Precum o a pățit aceasta Uriașul cel cu două coarne al Romei, papa, zic... Amestecare neamestecată și grozăvie streină! Vadă dar însuși că se află călcător al Apostolescului acestuia Canon și caterisirii se supune vrând a le avea pe amândouă; și stăpânirea Romanicească, și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în relații extraconjugale, având în vedere răul ce îl produce celuilalt partener și riscurile pentru viața de familie.) • Să împărtășești problema și experiența ei subiectivă prietenilor apropiați și familiei. Bazat pe același mecanism al pierderii prestigiului și al stimei, mulți „pățiți” nu discută cu nimeni problema lor. Închiderea în sine și încercarea de a o reprima nu o rezolvă însă. • Cel în cauză poate face apel și la grupul de suport sau la profesioniști, dar important este ca pe baza conversațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Cel ce se tulbură de necaz nu mai vede Înaintea ochilor”.) Cine moare și cui Îi trage clopotul. (Neprevăzutul, cu surprizele lui, plăcute sau neplăcute, ne arată că viața nu Înseamnă numai previziuni lucide: „De-ar ști omul ce-ar păți, nici din casă n-ar ieși”.) Cu cât se pisează mai mult usturoiul, cu atât miroase mai tare. („Cine adoarme bârfind - ne spune un alt proverb - se trezește calomniind.”) Bățul scurt se rupe greu. (Cu cât cineva trăiește, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
va căuta În mod insistent să se convingă de calitatea comportamentului celui care-l judecă.) „Părerile pe care le avem despre alții nu sunt niciodată atât de temeinice Încât să ne putem Îngădui să osândim.” (Alain) Mai bine s-o pățești o dată, decât să te temi Întruna. Pentru că, ne spune un alt proverb: „Nenorocirile cele mai greu de suportat sunt acelea care nu vin niciodată, rămânând doar amenințarea”.) Din zece, mai greșește și Dumnezeu una. (Chiar și perfecționistul trebuie să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fi gata să-l transformăm prin noi Înșine În faptă.) Prepelița care se Înalță ultima primește lovitura. (Nu totdeauna persistența Într-o idee, Într-o atitudine este benefică. Trebuie să facem efortul de adaptare rapidă la noile situații apărute. Altfel pățim ca Încăpățânatul care, nedorind să-și schimbe punctul de vedere, nu va găsi sau va afla ultimul soluția cea mai bună la problema care-l preocupă.) Cine scuipă În vânt Își scuipă barba. (Răul comis la adresa cuiva, chiar și sub
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lor, ele se devalorizează, producând unei părți pierdere, iar celeilalte dezonoare.) „Te temi de ceea ce ți se poate Întâmpla mâine? Fii Încrezător, căci altfel soarta nu va-ntârzia să-mplinească temerile tale.” (Omar Khayyam) De-ar ști omul ce-ar păți, dinainte s-ar păzi. (Poate că neîmplinirea acestei dorințe trebuie să facă parte din destinul omului: numai așa vigilența sa va fi mereu trează, numai așa el va putea avea sentimentul că făurirea personalității lui depinde Într-o anumită măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fel Încât metamorfozele vieții tale nu sunt altceva decât strămutările și metaforele ei”. (Creație și frumos În rostirea românească, 1973). Μ Cei care vor să trăiască numai În desăvârșire, numai În puritatea gândului și a simțirii, s-ar putea să pățească precum acei Îngeri din legendele populare care, trimiși pe Pământ să cerceteze felul cum trăiesc oamenii, se Îndrăgosteau atât de mult de viața pământească, Încât nu mai doreau să se Întoarcă În cer și atunci erau pedepsiți, fiind transformați În
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
eu dinainte... Gh. P. unu: Auzi, da tu cum ai intrat...? Că ușa era închisă! Gh. P. doi: Păi nu mi-ai dat tu o cheie..., că dacă sun și nu răspunzi, să pot intra..., să văd dacă n-ai pățit ceva... Ai uitat? Gh. P. unu: (cred că spune că-s ramolit...) Da..., așa..., uitasem... Da atunci de ce-ai mai sunat la ușă? Gh. P. doi: De dragul ritualului... Și cînd îți spun că uiți, te uiți chiorîș...! Uiți, asta
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
va continua să fie viu, nu? Vezi că știu? (mușcă din pîrjoală) Gh. P. doi: Ei, ce faci? Și regimul? Gh. P. unu:...Eu vreau să nu mor de prea multă mîncare, dar nu să mor de foame..., cum a pățit colegul ăla al nostru..., ăla grasu'..., bun actor de altfel... cum îi spune, măi... Gh. P. doi:...Contemporan cu noi? Gh. P. unu: Ei, na... doar nu cu Matei Milo...! Zi-i, măi, ăla care îl jucase pe Lenin... ia
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
doar pentru decor. E bine de știut încă un lucru foarte important: nu tot ce este viu colorat se păstrează în apă; numai florile și peștii exotici se țin în apă în glastre, respectiv acvarii; canarii* nu. * La fel de urât a pățit-o o fostă prietenă, manager și ea; tocmai pregătea inaugurarea unei investiții prețioase în viața de cuplu, un implant mamar care-i rotunjise bustul de la o biată măsură A, cu care fusese pedepsită de natură, la un remarcabil D; medicul
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
situația se complică puțin. Pentru a găti ouă fierte aveți nevoie de următoarele: - ouă proaspete; - apă; - un ceas; - un recipient metalic în care să le fierbeți; - o sursă de căldură; - cineva care să le mănânce rapid*. * Extraterestrul numărul unu a pățit-o urât de tot cu niște ouă pe care nu le-a mâncat la timp... Tocmai ne împăcaserăm și ne retrăiam dragostea la intensitate maximă, dar o delegație de o lună în State l-a luat din nou de lângă mine
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
murdare. De câte ori ajungeam în acest moment al acțiunii, eu eram frântă, dar nu renunțam: nu suportam să văd vase murdare (auzisem că așa procedează gospodinele mari), prin urmare nu părăseam bucătăria până nu făceam totul lună*. Cu extraterestrul opt am pățit-o urât de tot; de fapt, cu poliția, dar de la el a pornit totul; nu mai știu ce-i gătisem, în orice caz nu folosisem ciuperci (asta o țin minte cu precizie pentru că anchetatorii au insistat mult pe acest aspect
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
grăsimii sunt pătate; nu le spălați inutil, unele s-ar putea să vă fi rămas pur și simplu mici*. Din fericire, extraterestrele care au ambiția să devină gospodine mari, mănâncă doar ce gătesc și nu trișează pe la cine știe ce restaurant nu pățesc așa ceva. * Asta n-o știu din experiența mea, Doamne ferește (am și acum o talie de invidiat, mai ales pentru condiția în care mă aflu), dar cunosc o extraterestră pățită; e prietena despre care v-am spus că mi l-a
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]